BusinessMagazin

Tag: comercianti

  • Printre dantelele bunicii

    Saptamana trecuta s-a intamplat la Bucuresti un eveniment care tinteste tocmai amatorii de haine nonconformiste cu eticheta „self made“. La intersectia strazilor Coposu si Mantuleasa s-a organizat un targ care a amintit de atmosfera fantastica din lumea zugravita de Mircea Eliade in „La Tiganci“. Locul profesorului Gavrilescu a fost luat de sute de tineri pasionati de moda urbana, iar bordeiul fermecat a fost inlocuit de vila in care se afla clubul La Scena. Punctul de atractie? Targul Fashion East Fair, care a adunat timp pret de o zi 25 de designeri de haine si accesorii, dar si colectionari de obiecte de epoca. Intr-un cuvant, la un nivel mai mic, o combinatie intre celebrele piete vintage din Londra, care atrag actrite precum Sienna Miller sau Keira Knightley, si targurile unde designerii underground isi expun creatiile.

    Ideea a fost inspirata de My Grandma’s Backyard, un targ de haine si accesorii vintage si second-hand, organizat la sfarsitul lunii octombrie in acelasi loc din Bucuresti. „Gabriela (Vlad, organizatorul targului, n. red.) a fost la parintii ei in Italia si a vizitat un targ de vintage. Si-a dat seama ca si in Romania este nevoie de asa ceva“, spune Alina Rosca, unul dintre organizatorii Fashion East Fair.

    Organizatorii spun ca selectia designerilor participanti s-a bazat pe originalitatea viziunii lor asupra materialelor si a croielii, dar si pe capacitatea de a integra elemente de subcultura contemporana (clubbing, gaming). Expozantii de la targ au fost impartiti in mai multe camere: o camera cu haine de epoca, un loc pentru „new concept“ (jucarii urbane, piese de design interior), o camera de second hand, camera designerilor si camera cu accesorii. Spre exemplu, in camera de design interior au fost expuse lustre realizate din capace sau ciucuri, jucarii urbane, iar in camera cu accesorii atrageau atentia cerceii cu motive marine. Pentru a spori atractia locului, a fost invitat coaforul german Charlie Le Mindu, care s-a ocupat de parul unor vedete precum solista electro-punk Peaches si care la Bucuresti a executat tunsori si styling pentru vizitatoarele targului.

    De la targ nu au lipsit designerii deja cunoscuti, precum Maria Lucia Hohan, care desi nu a fost prezenta fizic, a fost reprezentanta prin creatiile ei, sau Carla Szabo, designer de bijuterii urbane. „Preturile variaza de la 50 de lei pentru hainele second hand pana la cateva sute pentru creatiile Maria Lucia Hohan, care sunt cele mai scumpe“, spune Rosca. Organizatorii spun ca bugetul targului a fost de 4.000 de euro si au estimat ca au avut in jur de 500 de vizitatori, in conditiile in care promovarea s-a facut prin e-mail sau din vorba in vorba.

    Alexandra Silvestru, unul dintre designerii prezenti la targ, a atras din prima atentia prin prezenta sa, cu o coafura futuristica. „Locuiesc in Canada, unde fac design si m-am intors de cateva luni in tara. Hainele pe care le realizez sunt facute la comanda, in atelierul propriu, insa am primit deja cateva propuneri sa lucrez cu niste magazine“, spune designerul, care creeaza haine sub marca Ancient Future. „Hainele sunt o combinatie intre tendinte din trecut si ceea ce cred eu ca se va purta in viitor. Materialele variaza de la cele clasice si naturale, precum lana, la cele sintetice“, spune Alexandra, care a realizat si o parada de moda pentru targul My Grandma’s Backyard.

    „In Canada, astfel de targuri reprezinta deja o traditie si se organizeaza de multi ani. Sistemul este asemanator, insa sunt mult mai frecvente, chiar saptamanale. Acolo sunt cautate produsele self-made, de la cosmetice la haine realizate manual de designeri locali, ceea ce nu se intampla aici.“ Designerul a remarcat ca vizitatorii targului au privit camera cu designeri ca pe o expozitie si au fost atrasi mai degraba de vintage si second hand, poate si datorita preturilor. Alexandra spune ca hainele sale sunt cumparate in special de artisti. „Eu fac parte dintr-o comunitate de artisti mai mare, iar pe toata coasta de vest a Americii de Nord sunt multe comunitati de arta de tot felul si de obicei ajung sa creez haine pentru artisti, pentru dansatori.“

    Daca Alexandra se afla inca la inceput in ceea ce priveste comercializarea creatiilor sale in Romania, Adelina Ivan, general managerul marcii Zasha, spune ca de un an isi vinde creatiile, realizate impreuna cu Antonela Badita, in magazinul propriu, dar si in DaDa sau Zebra Society. „La targ am participat cu aproximativ 40 de produse, dintre care am vandut doua hanorace si niste fuste pana la ora pranzului.“ Preturile incep de la 75 de lei pentru un tricou. „Am vandut haine in niste boutique-uri de langa Cannes si urmeaza sa particip in luna februarie la un targ din Tokio“, spune Ivan.

    La standul Blondinne au fost expuse haine din ambele categorii prezente la targ – produse semnate de designeri si haine de epoca, rochii din matase si panza cu imprimeuri colorate. „Jumatate din produse sunt creatie proprie, iar restul le-am luat de la bunica, croitoreasa de profesie. Sunt lucruri vintage autentice, care au o vechime de 20-30 de ani“, spune Oana Unciuleanu, studenta la Facultatea de Arhitectura. „Am vandut o rochie si doua perechi de incaltaminte (botine rosii si negre), dar si cateva curele.“

    Organizatorii spun ca targul va fi organizat o data la trei luni, astfel incat amatorii de haine nonconformiste sau cei care pur si simplu vor sa intre in atmosfera urbana o sa isi poata da intalnire in acelasi loc.

  • Luna de Craciun

    De-a lungul lui noiembrie, orasele au fost luate cu asalt de afise, decoratiuni, produse cu ambalaje specifice de Craciun. Iar ceea ce in noiembrie parea un fel de repetitie generala se transforma, in decembrie, intr-un adevarat spectacol. Desi Craciunul dureaza doar trei zile, comerciantii, organizatorii de spectacole, hotelierii, agentiile de turism sau operatorii aerieni incearca sa profite la maximum de atmosfera de sarbatoare si sa contribuie ei insisi la crearea ei.

    Unul dintre cele mai active segmente ale ofertei din aceasta perioada este cel al spectacolelor de Craciun, fie ca se refera la opera, muzica clasica sau pop si rock. Pe 21 decembrie, la Teatrul National din Bucuresti, orchestra Johann Strauss Ensemble va sustine un concert de Craciun, care face parte dintr-un turneu mai amplu prin toata tara (Iasi, Sibiu, Arad, Ramnicu Valcea, Craiova, Otopeni si Brasov). Prim-solistul si dirijorul acestui concert este Russell McGregor, concertmeister-ul orchestrei palatului Schönbrunn din Viena, care a lucrat cu nume importante precum Luciano Pavarotti, José Carreras sau Placido Domingo. Orchestra austriaca va induce atmosfera de Craciun vienez printr-un repertoriu ce include operele familiei de compozitori Strauss. Vioara la care canta Russell McGregor a fost fabricata de Carlo Giuseppe Testore in anul 1697. Pana in prezent, Johann Strauss Ensemble a concertat la Paris, Londra, Monaco, Madrid, Roma, Berlin, Salzburg, Viena sau Tokio, colaborand cu violonisti precum Joji Hattori, Aleksey Igudesman sau Alfred Pfleger.

    Daca orchestra din Viena se afla pentru prima data in Romania, pe piata concertelor de Craciun exista deja concepte cu traditie. De exemplu, concertul de Craciun al lui Stefan Banica jr., care din 2002 aduna sali pline. In cei cinci ani de spectacole, Banica a atras 70.000 de spectatori la Sala Palatului. Initial, anul acesta au fost programate trei concerte, insa numarul a fost suplimentat pentru ca biletele au fost epuizate rapid. In plus, artistul va promova noul sau album, „Impreuna“ in spectacolele din 14, 15, 16, 17 si 18 decembrie de la Sala Palatului.

    Si agentiile de turism au lansat pachete care sa induca atmosfera Craciunului. Dincolo de clasicele oferte pentru zilele de Craciun si Revelion, a prins contur ideea calatoriilor de shopping in marile piete tematice din Europa sau in mall-urile din Dubai. Iar escapadele din weekendurile din decembrie au ajuns sa fie privite ca un pretext pentru o vacanta timpurie de Craciun. Viena este destinatia cea mai promovata, poate si datorita faptului ca orasul se lauda cu aproximativ 10 piete de Craciun, dintre care cele mai cunoscute sunt cea din fata primariei, targul din curtea palatului Schönbrunn sau targul din cartierul Spittelberg, unde se gasesc cadouri traditionale vandute pe alei inguste din granit. Agentia Interra Travel a conceput un pachet de trei zile la pretul de 175 de euro, iar Perfect Tour a inclus in oferta pachete personalizate pentru Viena, Venetia, Roma, Praga, Paris, Londra sau Köln, care includ vizite in pietele reprezentative de Craciun.

    Si oferta operatorilor aerieni e in spiritul Craciunului. British Airways, spre exemplu, promoveaza locurile din Londra care vorbesc cel mai bine despre spiritul Craciunului britanic. Reprezentantii companiei spun ca unul dintre locurile care reprezinta cel mai bine spiritul sarbatorilor in familie este patinoarul din fata Muzeului National de Istorie Naturala, sponsorizat de British Airways. Mai mult, parteneri de patinaj pot fi oricand Orlando Bloom, Elle McPherson, Geri Halliwell, Victoria Beckham sau José Mourinho, despre care se spune ca sunt obisnuiti ai locului. In serile de iarna, patinoarul este luminat de 76.000 de beculete de Craciun, asezate in copacii care il inconjoara. Iar pentru cei care doresc o vedere panoramica a sarbatorilor in Londra, British Airways promoveaza un tur cu British Airways London Eye (roata de pe Tamisa construita cu prilejul trecerii in noul mileniu). Roata este impodobita cu o multime de lumini, iar vizitatorii pot vedea de sus decoratiunile de sarbatori din intregul oras. Un itinerariu pentru cei fermecati de luminile de sarbatori poate incepe de la Islington (langa statia de metrou se afla un inger urias) pana la Oxford Street, Regent Street si Bond Street. Unul dintre cei mai frumosi brazi de Craciun se afla in Trafalgar Square, un cadou anual primit din Norvegia.

    Revenind in Bucuresti, hotelurile promoveaza in fiecare weekend din luna decembrie brunch-uri speciale de sarbatori. De exemplu, la restaurantul Poem din cadrul hotelului Carol Parc, in fiecare duminica brunch-ul inseamna un festin cu homar, caviar si sampanie, vedeta meniului fiind coada de homar cu soté de spanac, sos de sampanie si trufe negre.

    Si spa-urile au conceput pachete speciale pentru perioada de Craciun. In perioada 7-18 decembrie, Eden Spa impreuna cu Mobexpert lanseaza un program de decoratini spa. Astfel, in cadrul Mobexpert Pipera va fi amenajata o zona spa care ii poate inspira pe cei ce vor sa recreeze experienta spa in casele proprii, iar la Eden Spa vor fi disponibile trei carduri in stil decospa: Serenity (300 de lei), Tonic (500 de lei) si Wellness (700 de lei). Detinatorii de carduri isi pot procura elemente de decoratiuni de la Mobexpert si terapii Eden Spa.

    Tendinta de extindere a perioadei comerciale a Craciunului nu este nici pe departe o noutate. Anul acesta, in Statele Unite, companiile au inceput sa promoveze ofera pentru sarbatori inca din luna octombrie. Cu toate acestea, in nici una dintre oferte nu se mentioneaza clar cuvantul Craciun, sarbatoarea fiind doar sugerata prin simboluri sau referinte trecatoare. Americanii au transformat, din ratiuni lesne de inteles, sarbatoarea crestina intr-un imens festival de shopping.

  • Pravalia de IT

    Dupa ce a semnat contractul prin care a vandut afacerea Best Distribution catre grecii de la CD Media pentru 3 milioane de euro, Octavian Radu, presedintele grupului RTC Holding, a cugetat putin si a tras linie. In urma cu doi ani, cumpara de la omul de afaceri Teo Paduraru compania Best, care includea lantul de magazine Best Computers si divizia de distributie Best Distribution. Acum a renuntat la aceasta din urma, in timp ce brandul de calculatoare a fost desfiintat; o parte dintre magazine au fost inchise pe motive de neprofitabilitate, iar restul au fost integrate in lantul Diverta. „Cred ca nu mai exista niciun viitor pe piata din Romania pentru magazinele mici de IT“, a comentat Radu la incheierea tranzactiei pentru Best Distribution.

    Cat adevar exista insa in aceasta afirmatie a omului de afaceri? Predictia sumbra pentru magazinele mici ar putea fi contrazisa prin exemplul celor cateva mii de astfel de comercianti din piata, majoritatea cu afaceri in crestere, conform lui Gyorgy Baba, directorul Primex, companie cumparata anul acesta de grupul turc Sabanci Holding, detinatorul brandului Teknosa.

    Terra Soft, de exemplu, companie din judetul Dambovita detinuta de doi oameni de afaceri, Ovidiu Brezan si Liviu Stoica, vinde produse IT inca din 1998. Este drept, pe partea de IT functioneaza un singur magazin, in orasul Targoviste, dar compania are in paralel o retea de peste 40 de magazine GSM in toata tara prin intermediul unui parteneriat cu Vodafone. „Vanzarile de IT vor ajunge anul acesta la peste 850.000 de euro, in crestere cu aproximativ 15% comparativ cu 2006“, estimeaza Costel Cruceru, directorul diviziei IT a Terra Soft. Povestea acestui magazin, chiar daca nu foarte spectaculoasa, indica faptul ca retailul de echipamente electronice si IT are viitor nu numai pentru lanturile mari de retail, dar si pentru magazinele mai mici, de la coltul strazii. „Terra Soft a deschis magazinul IT intr-o perioada in care cererea pentru aceste produse era foarte mare pe piata. De atunci s-au schimbat foarte multe, dar noi am continuat sa crestem“, spune Cruceru. Pentru a-si mentine aceste cresteri, Terra Soft s-a orientat in ultimii ani din ce in ce mai mult catre segmentul de servicii post-vanzare (consultanta, mentenanta, service etc.), care inseamna in prezent in jur de 70% din cifra de afaceri. „Motivul este lesne de inteles. Nu mai poti face bani numai din comert, in conditiile in care clientul cere si consultanta, suport tehnic sau service pentru computere dupa achizitie“, puncteaza directorul diviziei IT a Terra Soft. „Si este foarte adevarat ca, daca nu isi regandesc strategia si incep sa ofere si servicii, multe magazine mici vor disparea.“

    Parerea lui Cruceru e sustinuta si de Nicolae Ontiu, directorul companiei One IT, care are in prezent doua magazine IT, unul stradal in Baia Mare si unul in Polus Center din Cluj Napoca, deschis saptamana trecuta in urma unei investitii de 95.000 de euro. „Cred ca fara o strategie bine conturata, multe dintre magazinele mici de computere nu vor avea sanse sa reziste pe piata. Cea mai buna miscare este integrarea in oferta si a serviciilor IT ce aduc valoare adaugata.“ In cazul One IT, serviciile inseamna peste 50% din cifra de afaceri, care va depasi anul acesta un milion de euro, potrivit estimarilor lui Ontiu – o crestere cu 70% fata de 2006, mai ales datorita deschiderii celui de-al doilea magazin in preajma sarbatorilor, perioada foarte buna in retailul IT. Alte 10 procente provin din comertul online, iar planurile companiei pentru 2008 vizeaza cresterea vanzarilor pe Internet pana la 30% din cifra de afaceri. Astfel ca, la fel ca si in cazul Terra Soft, veniturile One IT de anul acesta vor proveni doar in proportie de aproximativ 30-40% din retailul propriu-zis.

    Aceeasi evolutie o urmareste si Beta N Computers, companie care a inceput sa comercializeze echipamente IT in 1996 in Bucuresti. „Pana prin 2002, afacerile au mers foarte bine“, isi aminteste Nicolae Nedelcu, directorul companiei. Acum, retailul aduce din ce in ce mai putini bani – in jur de 350.000 de euro anul acesta, in scadere fata de anii trecuti, cand afacerile ajungeau si la un milion de euro, fapt care l-a inpins si pe Nedelcu sa se orienteze catre servicii integrate. „Anul acesta, 20% din cifra de afaceri va proveni din servicii, dar la anul speram ca ponderea sa fie cel putin egala cu cea a retailului.“

    Astfel de exemple demonstreaza faptul ca viitor exista pentru magazinele mici de IT, numai ca nu doar din retail, solutia fiind serviciile integrate, combinate cu vanzarea efectiva de computere si componente IT. „Daca as fi proprietarul unei retele mici de magazine IT si nu mi-as imagina viitorul decat in aceeasi industrie, mi-as baza activitatea in cea mai mare parte pe servicii cu valoare adaugata, personalizate“, confirma Dragos Simion, vicepresedintele lantului de retail Flamingo. Altfel spus, varietatea de produse nu mai e in sine un avantaj competitiv, moment in care ramane ca lupta cu concurenta sa se bazeze pe o oferta cat mai completa de servicii.