BusinessMagazin

Tag: China

  • Şefa Organizaţiei Mondiale a Comerţului spune că PIB-ul global vă scădea cu 7% în urma decuplării economice dintre SUA şi China. „Ne dorim să evităm scenariul fragmentării geopolitice”

    Războiul comercial dintre SUA şi China riscă să tragă întreaga lume într-o recesiune, a avertizat şefa Organizaţiei Mondiale a Comerţului, estimând scăderea producţiei globale cu 7% în cazul în care cele două mari puteri economice se decuplează complet, scrie FT.

    Ngozi Okonjo-Iweala a declarat pentru Financial Times că tarifele impuse de preşedintele american Donald Trump şi tarifele reciproce impuse Chinei riscă să împartă lumea în două blocuri comerciale, forţând ţările „să aleagă de partea cui să fie”.

    „Suntem foarte îngrijoraţi că vedem potenţiala decuplare comericială dintre SUA şi China. Ne dorim să evităm scenariul fragmentării geopolitice. Acest lucru va reduce PIB-ul global real cu 7% pe termen lung”, a arătat aceasta.

    Okonjo-Iweala a spus că SUA au întrerupt, în esenţă, toate importurile din China prin tarifele „reciproce”, care sunt stabilite la 145% peste taxele deja existente, chiar dacă temporar au fost exceptate produse componente electronice.

  • Europa în oglinda retrovizoare a Chinei: Elevul ridiculizat şi-a întrecut maestrul – cum industria auto europeană îşi caută salvarea în inovaţia chineză

    În urmă cu două decenii, industria auto chineză era privită cu superioritate de partenerii occidentali, care ironizau prototipurile copiate din modelele germane. Astăzi, însă, rolurile par să se fi inversat: producătorii europeni se inspiră din inovaţiile firmelor chineze de vehicule electrice.

    Potrivit unei cercetări Financial Times, executivi din industrie recunosc că producătorii auto europeni au subestimat avansul Chinei în domenii esenţiale precum software-ul, bateriile şi conducerea autonomă. În prezent, companii precum Volkswagen, Mercedes-Benz şi BMW încheie parteneriate cu firme chineze pentru a rămâne competitive.

    Uniunea Europeană încearcă, de asemenea, să regândească relaţia cu China. Pe lângă impunerea unor tarife de până la 45% pentru maşinile electrice chinezeşti, Comisia Europeană propune o nouă politică care să oblige firmele chineze să colaboreze cu parteneri europeni sau să ofere acces la tehnologiile lor, în schimbul intrării pe piaţa UE.

    Această abordare reflectă o schimbare profundă de strategie: Europa încearcă acum să folosească aceleaşi metode pe care China le-a folosit timp de mai multe decenii pentru a atrage know-how străin. Oficialii recunosc că există un decalaj între cunoştinţele locale şi tehnologiile dezvoltate în afara continentului.

    Pentru unii lideri din industrie, planul UE este o recunoaştere sinceră a faptului că Europa nu mai deţine monopolul asupra inovaţiei auto. Fondatorul companiei suedeze Einride, Robert Falck, avertizează că industria trebuie să „se trezească la realitate”.

    Experţii spun că producătorii auto occidentali au pierdut o treime din cota de piaţă în China din 2020 şi că, fără colaborări tehnologice, aceştia nu pot concura eficient. Lipsa unor sisteme performante de infotainment, conectivitate şi asistenţă avansată la conducere este una dintre principalele cauze.

    În acelaşi timp, Europa se confruntă cu o cerere stagnată pe piaţa auto, costuri în creştere şi reglementări mai stricte, în timp ce China are probleme cu supraproducţia. Contextul global este complicat şi de tensiunile comerciale declanşate de preşedintele american Donald Trump.

    Unii executivi critică deciziile politice ale UE, considerând că acestea au contribuit la dificultăţile actuale. Eliminarea treptată a motoarelor termice, sancţiunile privind emisiile şi renunţarea la energia rusă ieftină se numără printre măsurile considerate autodistructive.

    Pe măsură ce competiţia globală se intensifică, Germania — cândva lider incontestabil al industriei auto — devine simbolul unei ordini economice inversate, în care Europa nu mai dictează direcţia, ci încearcă să ţină pasul cu liderii emergenţi din Asia.

  • Nvidia primeşte o lovitură de 5,5 miliarde de dolari după ce SUA restricţionează exporturile de cipuri de inteligenţă artificială către China. Planul administraţiei Trump a dus acţiunile Nvidia la -6,33%

    Administraţia lui Donald Trump impune restricţii asupra capacităţii companiei Nvidia de a vinde cipuri de inteligenţă artificială în China, forţând gigantul din Silicon Valley să suporte o pierdere de 5,5 miliarde de dolari şi determinând scăderea acţiunilor sale în tranzacţiile de după închiderea bursei, scrie FT. 

    Nvidia a dezvăluit noile controale impuse de SUA asupra vânzărilor de cipuri către China într-un raport depus marţi seara târziu. Departamentul Comerţului a confirmat ulterior măsurile, marcând o nouă escaladare în războiul comercial al lui Trump cu Beijingul.

    Compania a precizat că cipul său H20 — proiectat special pentru a respecta reglementările din era Biden, care deja interzic vânzarea celor mai performante cipuri ale sale în China — va necesita acum o licenţă specială pentru a fi vândut clienţilor chinezi.

    Deşi nu este clar câte astfel de licenţe vor fi acordate, Nvidia a anunţat că va înregistra o pierdere de 5,5 miliarde de dolari în trimestrul ce se încheie pe 27 aprilie, pierdere asociată cu cipurile H20, stocurile, angajamentele de achiziţie şi rezervele conexe.

    Analiştii estimează că Nvidia va genera în acest an fiscal aproximativ 17 miliarde de dolari din vânzările către clienţi din China.

    Deoarece cipul H20 este mai puţin performant decât cele pe care Nvidia le poate vinde în afara Chinei, este posibil ca restul clienţilor globali să nu fie dispuşi să cumpere stocul pe care acum cumpărătorii chinezi nu-l mai pot accesa.

    Lipsa furnizorilor interni de cipuri în China, capabili să rivalizeze cu produsele Nvidia, a dus la o cerere crescută din partea companiilor chineze pentru cipurile H20, chiar şi în faţa tarifelor vamale potenţiale impuse de Beijing ca răspuns la războiul comercial iniţiat de Washington.

    SUA au afirmat că noile restricţii sunt necesare pentru a preveni riscul ca cipurile H20 să fie folosite într-un „supercomputer în China”, conform documentelor Nvidia.

    Compania a fost notificată în legătură cu noile măsuri pe 9 aprilie, iar luni a fost informată că cerinţa de licenţiere pentru H20 şi alte cipuri similare „va fi în vigoare pentru o perioadă nedeterminată”.

    Acţiunile Nvidia au scăzut cu 6% în tranzacţiile de după închiderea bursei marţi, în timp ce contractele futures care urmăresc indicele Nasdaq 100, axat pe sectorul tech, au scăzut cu peste 1%.

    Acţiunile de pe bursa din Hong Kong au scăzut miercuri, în special cele ale marilor cumpărători de cipuri AI: Alibaba a scăzut cu 5%, iar Baidu şi Tencent cu câte 3% fiecare.

    Restricţiile impuse de Washington asupra cipurilor H20 sunt cel mai recent exemplu al modului în care SUA folosesc tarife vamale şi alte bariere comerciale pentru a creşte presiunea asupra Beijingului.

  • Americanii vor avea probleme în aprovizionarea industriei de apărare: China are monopol asupra producţiei a şapte materiale rare folosite în avioane de luptă, submarine şi radare. „Statele Unite sunt deosebit de vulnerabile în ceea ce priveşte aceste lanţuri de aprovizionare”

    Pe măsură ce China impune controale asupra exporturilor de elemente rare, Statele Unite nu ar putea acoperi un eventual deficit, potrivit Center for Strategic and International Studies (CSIS), iar acest lucru prezintă o ameninţare pentru capacităţile militare ale Washingtonului, scrie CNBC.

    În contextul intensificării tarifelor impuse Chinei de către preşedintele american Donald Trump, Beijingul a impus la începutul acestei luni restricţii la export pentru şapte elemente rare şi magneţi utilizaţi în tehnologiile din domeniul apărării, energiei şi industriei auto.

    Noile restricţii, care vizează elementele rare de tip mediu şi greu, samariu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, lutetiu, scandiu şi ytriu, vor necesita ca firmele chineze să obţină licenţe speciale pentru a exporta aceste resurse.

    Deşi rămâne de văzut cum va implementa exact China această politică, raportul CSIS, publicat luni, avertizează că este probabil să apară o pauză a exporturilor în timp ce Beijingul stabileşte sistemul de licenţiere.

    Având în vedere că China deţine practic un monopol asupra procesării globale a elementelor rare grele, astfel de restricţii reprezintă o ameninţare serioasă pentru SUA, în special pentru sectorul tehnologiei de apărare.

    „Statele Unite sunt deosebit de vulnerabile în ceea ce priveşte aceste lanţuri de aprovizionare”, a avertizat CSIS, subliniind că elementele rare sunt cruciale pentru o gamă largă de tehnologii avansate din domeniul apărării şi sunt folosite în avioane de luptă, submarine, rachete, sisteme radar şi drone.

  • Oamenii preşedintelui Donald Trump: Peter Navarro, consilier principal pentru politica comercială şi manufacturieră, „Devoratorul de China“, arhitectul politicii tarifare a lui Trump

    Războiul comercial dintre SUA şi China ia amploare, iar în spatele acestei evoluţii se află cel mai apro­piat consilier economic al preşedin­telui SUA, Peter Navarro, educat la Har­vard, în vârstă de 76 de ani. Un bărbat care aproape instinctiv urăşte China.

    În ianuarie 2017, acesta s-a ală­turat primei administraţii Trump în poziţia de consilier pe comerţ. Din această po­zi­ţie, Navarro l-a încurajat pe preşedin­te să implementeze poli­tici comerciale protecţioniste. A fost un oficial cheie din spatele războiului comercial dintre China şi SUA şi a susţinut aplicarea de politici dure la adresa Chinei.

    După ce Trump a pierdut alege­rile în 2020, Navarro a participat la încercările de deturnare a alegerilor şi a devenit ţintă a comitetului care a anchetat atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului american.

    Acesta a refuzat să coopereze şi a fost închis timp de patru luni după ce a fost condamnat în 2023 pentru sfi­darea Congresului.

    Înainte de a servi în prima admi­nis­traţie Trump, Na­varro a fost pro­fesor de economie la Universitatea din California. Acesta a candidat fără succes pentru mai multe poziţii politice în California în anii ’90.

    Navarro este de asemenea co-autor al unei cărţi din 2011, „Death by China“. Potrivit unui articol din Va­nity Fair din 2017, ginerele lui Trump Jared Kushner a dat peste această carte întâmplător online şi a fost atras de titlu. Kushner l-a sunat pe Navarro, ca­re mai apoi a fost de acord să se ală­ture campaniei din 2016 a lui Trump în poziţia de consilier econo­mic.

    Conform MarketWatch, un arti­col din New York Times din 2019 remarca faptul că această carte şi alte­le scrise de Navarro făceau referire la o sursă inventată pe nume Ron Vara, o anagramă a numelui său.

    În urmă cu mai bine de un deceniu, Navarro avertiza în „Death by China“ despre puterea în creştere a economiei chinezeşti. Astăzi, Trump este dornic să folosească aceste idei pentru limitatea puterii Chinei, notează Rzeczpospolita.

    În al doilea mandat, Navarro a devenit un oficial cheie din spatele deciziei lui Trump de a impune tarife Canadei, Chinei şi Mexicului, cât şi politicii „tarifelor reciproce“ anunţate în aprilie.

    Navarro este binecunoscut pentru poziţia sa dură la adresa Chinei, pe care o descrie drept o ameninţate existenţială la adresa SUA. Acesta a cerut de asemenea extinderea sectorului manufacturier american, impunerea de tarife ridicate şi repatrierea lanţurilor de aprovizionare globale, notează Wikipedia.

    În prezent, Navarro nu este economistul favorit al Americii şi intră adesea în conflict nu doar cu Elon Musk, ci şi cu alţi republicani. Un alt critic al lui Navarro este senatorul Ted Cruz, apropiat al lui Trump, care crede că prin declanşarea unui război tarifar global, SUA vor fi responsabile de o „baie de sânge“.

     

     

  • China impune limite asupra tranzacţionării pe piaţa de capital: Fondurile de hedging şi investitorii privaţi care vând acţiuni de peste 7 milioane de dolari zilnic riscă suspendarea conturilor. „O astfel de restricţie este de înţeles, deoarece nu vrei să acţionezi împotriva statului”

    Bursele chineze au impus restricţii zilnice asupra vânzărilor nete de acţiuni de către fondurile de hedging şi investitorii mari din sectorul retail, în timp ce măsură ce Beijingul intensifică sprijinul pentru pieţele sale de capital în contextul unui război comercial în escaladare cu Statele Unite, scrie Reuters.

    Două surse din rândul investitorilor au spus că a fost stabilit un plafon soft pentru vânzările nete zilnice ale fondurilor de hedging şi ale marilor investitori din sectorul retail, impus prin avertismente verbale din partea brokerajelor, de 50 de milioane de yuani (6,83 milioane de dolari).

    Nerespectarea acestei limite risca suspendarea conturilor de tranzacţionare de către bursele de valori, care au emis această directivă, au spus două surse din brokeraj.

    China a luat o serie de măsuri pentru a-şi stabiliza pieţele de capital, care se confruntă cu efectele războiului comercial cu SUA, preşedintele Donald Trump  impunând tarife semnificative asupra bunurilor chinezeşti.

    Fondul de stat al Chinei a promis să îşi crească participaţiile la bursă, iar un număr tot mai mare de companii listate îşi răscumpără acţiunile, în timp ce marii intermediari au promis că vor stabiliza piaţa în faţa presiunii tarifelor şi a riscului de recesiune la nivel mondial.

    „O astfel de restricţie este de înţeles, deoarece nu vrei să acţionezi împotriva statului”, a spus o persoană care activează în trading.

  • Dosar de ţară China vs SUA. Poziţionări globale: care sunt abordările energetice ale Chinei şi SUA, puterile care dau tonul unei lumi

    ♦ China a împânzit lumea cu panouri solare, îşi construieşte chiar şi o staţie solară spaţială, investeşte în păduri de eoliene, ridică centrale noi pe cărbune şi reactoare nucleare unul după altul ♦ Din SUA, cel mai tare se aude „Drill, baby, drill!”

    Anul trecut, China, a doua economie ca mărime a lumii şi cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră, a conectat la reţea cea mai mare fermă solară din lume. Energia solară este energia curată cu cel mai rapid ritm de dezvoltare pe glob, iar China este campioană la acest capitol. Când ţara a depăşit Uniunea Europeană în 2017 pentru a deveni lider mondial, avea 130 GW de panouri instalate în total. SUA au ajuns la această capacitate în 2023, când China a adăugat 200 GW, scrie The Washington Post.

    Povestea se repetă cu energia eoliană. China a fost doar marginal în faţa UE până în 2019. În 2023, parcurile eoliene chineze puteau genera 450 GW, dublu faţă de Uniune. Dacă ar fi folosite la capacitate maximă, turbinele ar avea o capacitate cumulată egală cu capacitatea tuturor surselor de energie din India, o altă economie emergentă în plină ascensiune. Un salt uriaş China a făcut şi cu vehiculele electrice. În 2020, un pic peste un milion de maşini cu baterii sau hibride au fost vândute pe această piaţă, reprezentând 5% din vânzările de maşini din ţară. Anul trecut, 40% din toate maşinile vândute în China, cea mai mare piaţă auto a lumii, au fost electrice.

    China eclipsează oricare altă ţară a lumii, inclusiv SUA, la tehnlogiile verzi ale viitorului. A avansat la început doar gradual, apoi în forţă.  Performanţa se datorează unei culturi intense a antreprenoriatului şi sprijinului guvernamental continuu, inclusiv prin subvenţii de sute de miliarde de dolari. În cursa de a stăpâni tehnologiile viitorului, energia verde este un domeniu despre care mulţi observatori sunt de acord că China a întrecut SUA în aproape toate sectoarele esenţiale, de la vehicule electrice la panouri solare. Analiştii spun că decalajul este probabil să se lărgească în timpul mandatului preşedintelui american Donald Trump. Aceasta deoarece în timp ce conducătorul american se concentrează pe creşterea producţiei de combustibili fosili şi tăierea finanţării pentru tehnologiile care dau energie regenerabilă, China majorează investiţiile. „Este dificil de supraestimat poziţia de lider absolut a Chinei la tehnologii pentru energie curată. Decalajele sunt atât enorme, cât şi fără precedent din punct de vedere istoric”, spune Milo McBride, asociat la Carnegie Endowment for International Peace. Politicile recente din SUA, Europa şi India pentru susţinerea industriilor verzi au creat o mână de concurenţi, dar dinamica fundamentală nu s-a schimbat. „Pentru a împiedica ascensiunea Chinei va costa mulţi bani, şi va fi dificil”, a explicat McBride. În primul rând deoarece China domină lanţurile de aprovizionare pentru materiile prime necesare revoluţiei verzi. Este, de departe, cel mai mare producător al celor mai procesate materii prime, precum cobalt, nichel şi grafit, esenţiale la fabricarea bateriilor şi panourilor solare. În vreme ce depozitele naturale de astfel de materii prime ale Chinei sunt semnificative, Beijingul şi companiile chineze şi-au creat avantaje prin investiţii masive în procesul de rafinare a acestor materiale. Începând cu anii 1990, în timp ce economiile în curs de dezvoltare îşi înăspreau  regulile privind protecţia mediului, statul chinez a preluat gradual aceste procese de producţie toxice pentru a-şi asigura ceea ce consideră a fi resurse strategice, fără a acorda prea mare importanţă poluării sau sănătăţii muncitorilor. Acum, China este regele: rafinează trei sferuri din cobaltul lumii şi 90% din grafit. De asemenea, produce 92% din toate pământurile rare procesate, metalele dificil de extras folosite la scară largă în industria high-tech. Acest lucru a adus producătorilor chinezi acces ieftin şi facil la componente esenţiale, iar Beijingului un instrument politic.

     

    Subvenţii, investiţii

    Industria a înflorit datorită sprijinului guvernamental. În anii 2010, atitudinea Beijingului faţă de „noua energie”, aşa cum o numea, s-a schimbat brusc. Până atunci era văzută ca o modalitate de nişă de a reduce dependenţa de cărbunele şi petrolul importat. Dintr-o dată, a devenit o modalitate de a crea companii competitive la nivel global pe o piaţă în care rivalii americani şi europeni aveau avans de doar câţiva ani.

    Beijingul a identificat 13 tehnologii ale viitorului pe care le consideră de importanţă strategică, iar politica rezultată a avut un succes deosebit în asigurarea progresului rapid al Chinei în ceea ce priveşte bateriile litiu-ion, vehiculele electrice şi panourile solare.

    Planificatorii au încurajat aceste industrii cu subvenţii directe, stimulente fiscale şi sprijin financiar prin fonduri de investiţii de stat şi împrumuturi bancare ieftine. Au fost şi obstacole pe drum. Subvenţiile generoase i-au ispitit pe mulţi şi sute de companii s-au înregistrat ca mărci noi de maşini electrice. Multe au produs doar cărucioare ieftine alimentate de baterii sau au umflat fictiv vânzările pentru a obţine bani mai mulţi.

    Beijingul a redus subvenţiile, dar a menţinut sprijinul politic. Aceasta înseamnă că ţările dezvoltate se confruntă cu sarcina descurajantă de a ajunge din urmă liderul. Pe lângă faptul că au sisteme politice foarte diferite, statele occidentale sunt şi întârziate pe piaţa tehnologiilor curate, care a fost evaluată la 700 de miliarde de dolari la nivel global în 2023.

    Este dificil de comparat nivelul de sprijin pe care companiile chinezeşti – inclusiv producătorul de maşini electrice BYD, gigantul de baterii CATL, producătorul de turbine eoliene Goldwind şi producătorul de panouri solare Longi – îl primesc cu cel al liderilor de piaţă din Statele Unite, nu în ultimul rând pentru că multe forme de sprijin din China sunt indirecte, cum ar fi reducerile de taxe.

    Însă rapoartele financiare ale companiilor arată că sprijinul guvernului chinez a rămas ridicat din 2020, deoarece instalaţiile şi vânzările s-au accelerat, chiar şi după ce unele subvenţii au fost oprite. Tehnologia curată alimentează economia chineză. De fapt, pentru că economia chineză încetineşte brusc, energia din surse regenerabile este unul dintre puţinele puncte luminoase într-un moment în care consumul, ocuparea forţei de muncă şi piaţa imobiliară rămân în criză. Tehnologia ecologică a reprezentat mai mult de 10% din creşterea Chinei anul trecut, o contribuţie record, potrivit Centrului de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat, un think-tank din Finlanda.

    Acest lucru face ca Beijingul să fie profund angajat în protejarea dominaţiei sale globale. Revoluţia verde oferă locuri de muncă şi investiţii într-un moment în care ambele sunt extrem de necesare pentru a compensa încetinirea din alte sectoare.

     

    Verde înseamnă bani, locuri de muncă şi export

     „De ce toată lumea din China este atât de dornică să dezvolte aceste industrii? Desigur, sunt durabile, dar motivul principal este că oamenii pot câştiga bani”, a spus Yang Lei, vicepreşedintele Institutului de Energie al Universităţii din Beijing. „Nu doar factorii de decizie politică, ci acum şi oamenii obişnuiţi pot simţi că aceste industrii sunt un nou motor uriaş al creşterii economice.”

    În 2023, tehnologia verde a contribuit semnificativ mai mult la economia Chinei decât în ​​UE, Statele Unite sau India, potrivit unei analize a Agenţiei Internaţionale pentru Energie. China a investit aproape 680 de miliarde de dolari în producţia de tehnologie curată în 2024, potrivit AIE. Este aproape la fel de mult ca Statele Unite şi UE împreună.

    China şi-a creat şi alte avantaje. Combinaţia dintre sprijinul puternic al statului, o piaţă internă vastă şi o reţea uriaşă de furnizori a făcut ca înfiinţarea unei fabrici în China să fie mult mai ieftină decât în ​​Statele Unite, Europa sau chiar India, potrivit AIE. Chiar şi excluzând formele ascunse de sprijin, cum ar fi preţul scăzut al terenului, împrumuturile bancare ieftine sau creditele fiscale, costurile reduse ale echipamentelor şi materialelor de construcţii, China tot primeşte mai multă energie per dolar investit în energie solară, eoliană sau baterii. Cea mai mare diferenţă este la energia solară. Costurile sunt sub 200 dolari per kilowatt în China, faţă de aproape 450 dolari în Statele Unite.

    Un alt avantaj al Chinei sunt oamenii de ştiinţă şi inginerii chinezi, care produc acum cercetări mult mai des citate despre tehnologii curate decât colegii din Statele Unite. 

    Toate acestea înseamnă că China câştigă la jocul exportului. Companiile sale de top se grăbesc să vândă în străinătate. Exporturile de panouri solare, vehicule electrice şi baterii litiu-ion aproape s-au triplat între 2020 şi 2023. AIE a estimat că exporturile de tehnologie curată ale Chinei vor ajunge la o valoare mai mare de 340 de miliarde de dolari până în 2035 – aproximativ la fel ca veniturile din exporturile de petrol ale Arabiei Saudite şi ale Emiratelor Arabe Unite combinate în 2024.

    Tarifele impuse de Statele Unite, Europa şi de alte economii avansate au încetinit uşor această creştere, dar companiile chinezeşti se adaptează rapid concentrându-se pe pieţele emergente din Africa, Asia de Sud-Est şi America Latină. În 2024, exporturile chineze de vehicule electrice, baterii şi produse solare şi eoliene către Sudul Global au crescut pentru a reprezenta un record de 47% din total. Cursa pentru dominaţie în tehnologiile pentru energie curate este doar o parte dintr-o altă cursă, cu aspecte mai întunecate. Industria energetică chineză a început anul trecut construcţia unor centrale pe cărbune cu o capacitate de aproape 100 GW, cel mai mult din aproape un deceniu, scrie AP. De aceea, observatorii notează că energia verde este doar un strat al unui sistem energetic care are la bază combustibilii fosili. Apoi, un număr semnificativ de centrale vor fi construite în următorii 2-3 ani, consolidând rolul cărbunelui în sistemul energetic al ţării. Think-tankul pentru energie Ember estimează că în 2023 combustibilii fosili aveau o pondere de 65% în mixul de electricitate al Chinei. Panourile solare şi eolienele au generat 16% din electricitate. Energia curată, care o include şi pe cea nucleară, reprezenta doar 35%. Beijingul insistă şi pe tehnologia nucleară chineză. În acest sens, Anul Nou chinezesc a adus o noutate. Atunci a devenit operaţional comercial pentru prima data un reactor nuclear chinez din generaţia a treia, Hualong One. Centrala din Zhangzhou, provincia Fujian, va deveni cea mai mare facilitate nucleară care foloseşte tehnologie de generaţia a treia, planurile prevăzând şase reactoare cu o capacitate de peste 1 GW fiecare. Tot anul acesta, cercetătorii chinezi au anunţat planuri de a construi o staţie spaţială solară uriaşă, care va fi amplasată pe orbită bucată cu bucată cu noile rachete de transport greu spaţial ale ţării. Instalaţia va avea o lungime de 1 km şi va transmite energie către Pământ în mod continuu prin microunde. Proiectul a fost comparat cu ridicarea în spaţiu pe o orbită geostaţionară la 36.000 km altitudine a Barajului celor Trei Defileuri, cel mai mare baraj hidroenergetic din lume şi o mândrie inginerească a Chinei.

     

    Soare cu nori

    În SUA, cea mai mare economie a lumii, administraţia noului preşedinte Donald Trump taie sprijinul statului pentru dezvoltarea energiei cu emisii reduse de carbon. În felul acesta, spun analiştii, sunt descurajate afacerile care dezvoltă energie solară şi eoliană şi autovehicule electrice. Industria manufacturieră americană merge cu frâna trasă de ani de zile din cauza dobânzilor ridicate la credite şi a dolarului puternic, care face exporturile mai puţin competitive. În timpul administraţiei lui Joe Biden, un impuls a venit sub forma investiţiilor de miliarde de dolari în construirea de fabrici. Este vorba de subvenţii care au mers în două direcţii: construirea de uzine uriaşe pentru semiconductori şi producţia de echipament necesar pentru dezvoltarea energiei regenerabile. Investiţiile au fost încurajate prin celebrul Inflation Reduction Act din 2022, un pachet de scutiri fiscale, credite, granturi directe şi discounturi, care a atras în SUA investiţii în fabrici inclusiv din partea companiilor europene. Unul din primele lucruri făcute de administraţia Trump a fost să blocheze autorizaţiile pentru proiecte solare şi eoliene, să reducă personalul şi cheltuielile la agenţiile federale şi să încurajeze industria auto să continue producţia de maşini pe benzină, scrie The New York Times. Înainte de Trump au fost făcute pariuri mari pe un viitor solar şi eolian – investiţii private de 89 miliarde dolari s-au dus în industria instalaţiilor de producţie a energiei curate în perioada de doi ani încheiată în septembrie, potrivit Rhodium Group. Companiile auto şi-au retehnologizat uzinele pentru a produce maşini electrice şi au intrat în parteneriate pentru fabricarea de baterii, în timp ce mine şi facilităţi de procesare au fost pregătite pentru aprovizionarea pieţei cu minerale. Unele din proiecte au intrat deja în faza de operare, altele sunt în construcţie, însă multe sunt doar planuri. Unele proiecte au fost oprite înainte de alegerile din noiembrie. Pentru altele, victoria lui Trump şi campania lui contra a ceea ce susţinătorii acestuia numesc „Noua înşelătorie verde” au fost ultima picătură. Spre exemplu, producătorul german de piese auto ZF a primit granturi de 158 milioane dolari pentru retehnologizarea unei uzine pentru a produce componente necesare maşinilor electrice în statul Michigan. Compania a renunţat la plan în decembrie, dar a explicat că nu din cauza alegerilor. Totuşi, în sectorul mineralelor critice persistă optimismul deoarece mesajele venite de la Casa Albă au fost încurajatoare. De tarifele impuse de Trump pe importurile de minerale pot profita companiile care produc în SUA. Cele mai recente date arată că în pofida atacurilor lui Trump, industria energiei curate creşte, cel puţin anul acesta. Este aşteptat ca în 2025 peste 90% din energia nouă să vină de la proiectele solare, eoliene şi de baterii, spun analiştii guvernului.

    „Drill, baby, drill”

    Preşedintele vrea, totuşi, ca SUA să domine la energie lumea şi a făcut din acest lucru o prioritate. „Drill, baby, drill” este sloganul său pentru sectorul energetic. Fraza este împrumutată de la alţi republicani. Interesul investitorilor străini pentru industria energetică americană continuă să vină, notează Reuters. Interesul este dat de promisiunile lui Trump de a dereglementa şi de a susţine combustibilii fosili. Preşedintele şi-a retras ţara din acordul climatic de la Paris şi a cerut companiilor de energie să majoreze producţia de combustibili fosili, promiţând că va reduce preţurile pentru consumatori. Industria petrolului şi gazelor a salutat noua politică, deşi preţurile mici de regulă sunt problematice pentru profit. Gigantul energetic ADNOC din Emiratele Arabe Unite a anunţat recent că intenţionează să investească semnificativ în SUA, unde are active de 80 de miliarde de dolari. Un sector vizat este lanţul de aprovizionare cu gaze naturale. Ca ADNOC mai sunt câteva companii mari străine. Este o schimbare faţă de îngheţul din ultimii ani, datorat şi politicilor promediu ale administraţiei Biden. Cu petrolul este aceeaşi poveste. Anul acesta, Chevron anunţase planuri de restructurare şi reduceri de personal. CEO-ul de la ConocoPhillips anticipează că producţia de petrol a SUA îşi va atinge vârful până la finalul acestui deceniu. „America va avea o oportunitate de piaţă enormă, aş spune oportunitate pe piaţa globală de a aduce cu adevărat securitate energetică lumii”, a spus Toby Rice, CEO-ul producătorului de gaze naturale EQT Corp, într-un interviu pentru Reuters. SUA, ca orice economie dezvoltată, va avea nevoie de energie din orice sursă deoarece cererea va creşte. Centrele de date şi producţia industrială avansată tehnologic înghit multă energie. SUA vor trebui să accelereze construirea de centrale nucleare, proiecte geotermale, centrale pe gaze şi să întârzie retragerea centralelor pe cărbune, spun analiştii. Un ajutor mare poate veni de la energia regenerabilă deoarece instalaţiile pot fi uşor de construit. Apoi, SUA pot continua ceea ce tot Trump a început: să exporte Europei „gazele libertăţii”, care le-au înlocuit pentru o bună parte a continentului pe cele ale Rusiei. Din gaze naturale a fost produsă 43% din electricitatea Americii în 2023, potrivit Bloomberg. Cărbunii au contribuit cu 16%. În ceea ce priveşte energia „curată”, SUA au pus în operaţiune anul trecut primul reactor nuclear de după 2016. Administraţia Biden a stabilit ca ţintă triplarea capacităţii nucleare a ţării până în 2050, adică majorarea acesteia cu 200 GW. Observatorii spun că Trump va ajuta la renaşterea „nucleară” a Americii. Energia nucleară a avut o contribuţie de aproape 19% la producţia de electricitate a Americii în 2023. Energia regenerabilă – 21,4%, din care vântul 10% şi soarele 4%.

  • Exporturile Chinei au crescut cu 12% în martie, alimentate de companiile care şi-au devansat achiziţiile pentru a evita tarifele lui Trump

    Exporturile Chinei au crescut mult peste aşteptări în luna martie, alimentate de companiile care şi-au devansat achiziţiile planificate pentru a evita tarifele anunţate de preşedintele american Donald Trump, potrivit CNBC.

    China a înregistrat o creştere a exporturilor de 12,4% în martie 2025, comparativ cu martie 2024, conform datelor de la autorităţile vamale. Evoluţia a depăşit aşteptările analiştilor chestionaţi de Reuters, care estimau un avans de doar 4,4%.

    De cealaltă parte, importurile Chinei au scăzut cu 4,3% în martie 2025 comparativ cu martie 2024, un declin peste aşteptările analiştilor care estimau un minus de 2%.

    În primele două luni din 2025, exporturile Chinei au evoluat sub aşteptări, înregistrând o creştere de doar 2,3% de la an la an. Importurile au scăzut cu 8,4% în primele două luni ale anului comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Exporturile vor scădea probabil în lunile următoare, întrucât tarifele impuse de americani au crescut puternic”, a declarat Zhiwei Zhang, preşedinte şi economist-şef al Pinpoint Asset Management.

    Preşedintele american Donald Trump a anunţat până acum tarife cumulate de 145% pe toate importurile din China, iar chinezii au răspuns cu tarife reciproce de 125%.

  • Război comercial. China a suspendat exporturile unor minerale folosite în industria auto

    Metalele şi magneţii speciali fabricaţi cu acestea pot fi acum expediaţi din China doar cu licenţe speciale de export. Problema este că Beijingul abia a început să instituie un sistem pentru emiterea licenţelor, potrivit The New York Times. De aceea, aprovizionarea în întreaga lume ar putea scădea.

    Luni, preşedintele Chinei, Xi Jinping, va ajunge în Vietnam, prima sa oprire dintr-un turneu de o săptămână care îl va duce şi în Malaezia şi Cambodgia. În timpul turneului vor fi semnate aproximativ 40 de acorduri comerciale.

    Printre acestea, este un proiect al autorităţilor vietnameze care vor lua împrumuturi chinezeşti pentru a construi o parte a legăturii feroviare dintre nordul Vietnamului şi China. Proiectul are valoarea de 8,3 miliarde de dolari.

  • Război comercial fără precedent: China va majora tarifele la bunurile din SUA la 125%, la acelaşi nivel cu tarifele anunţate de Trump pentru Beijing

    China va majora tarifele suplimentare la bunurile din SUA la 125%, în cea mai recentă escaladare a războiului comercial dintre cele mai mari două economii ale lumii, scrie FT. 

    Ministerul de Finanţe al Chinei a anunţat că majorarea, de la nivelul actual de 84%, va intra în vigoare începând cu 12 aprilie.

    Totuşi, ministerul a adăugat că va ignora orice alte creşteri de tarife impuse de SUA asupra exporturilor chineze, „având în vedere că, la nivelul actual al tarifelor, nu există cerere de piaţă pentru bunurile americane exportate în China”.

    „Impunerea de către SUA a unor tarife anormal de mari asupra Chinei încalcă grav regulile economice şi comerciale internaţionale, legile economice de bază şi bunul simţ, fiind un act complet unilateral de intimidare şi coerciţie”, a declarat ministerul.

    Această măsură este cel mai recent episod dintr-o săptămână de replici dure între cele două mari economii ale lumii, perioadă în care administraţia preşedintelui american Donald Trump a izolat China, în timp ce a suspendat temporar unele tarife impuse altor parteneri comerciali.

    Totul are loc pe fondul unei crize tot mai mari în transportul maritim, care ameninţă să blocheze comerţul internaţional dintre cele două ţări, în contextul în care numeroase livrări au fost anulate, punând în pericol rutele transpacifice.

    Implementarea haotică a agendei tarifare agresive a lui Trump a zguduit pieţele de la anunţul său privind „ziua eliberării”, făcut pe 2 aprilie, ştergând trilioane de dolari din valoarea indicilor bursieri globali şi provocând creşteri bruşte ale randamentelor obligaţiunilor.

    La începutul săptămânii, Trump a anunţat o scutire de 90 de zile pentru zeci de ţări de la aşa-numitele tarife reciproce, fapt care a dus la o uşoară revenire a pieţelor. China nu a fost inclusă în această scutire.

    Săptămâna trecută, Trump a introdus tarife suplimentare de 34% pentru bunurile din China, care s-au adăugat celor două majorări anterioare de 10%, precum şi altor taxe existente, variind în funcţie de produs. După mai multe reacţii din partea Beijingului, Trump a crescut tarifele suplimentare la 84%, apoi la 125%.