BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Cât a alocat România în 2022 pentru activităti de cercetare-dezvoltare: 6,4 miliarde lei, respectiv 0,46% din PIB. Jumătate din cheltuieli au fost salariile angajatilor, iar investitiile în echipamente, software, terenuri sau constructii 8,4%

    Cheltuielile pentru activităti de cercetare-dezvoltare s-au ridicat anul trecut în România la 6,4 miliarde lei, reprezentând 0,46% din PIB, din care 0,29% pentru sectorul privat şi 0,17% pentru cel public, arată datele INS.

    Sectorul privat este format din sectorul mediului de afaceri şi sectorul privat non- profit, iar sectorul public este format din sectorul guvernamental şi sectorul învăţământului superior.

    Din suma totală, 91,6%, adică 5,8 miliarde lei, au fost cheltuieli curente, cea mai mare parte din această sumă reprezentând salariile angajatilor, şi 541,5 milioane lei cheltuieli de capital (respectiv 8,4%.), în special achizitii de echipamente şi aparatură.

    După sursele de finanţare, fondurile furnizate de întreprinderi au avut cea mai ridicată pondere, respectiv 54,5%, urmate de fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare), respectiv 30,9%.     

    Pe surse de finanţare, cele mai mari sume provenite din fondurile publice au fost primite de unităţile din   sectorul  guvernamental, cu o pondere de 76,9%, urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior cu o pondere de 53%.

    Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinătate au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (49,2%), sectorul învăţământ superior (28,1%) şi sectorul guvernamental  (21,8%). 

    La sfârşitul anului trecut, 49.052 de salariaţi îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare, în creştere cu 4,3 %  faţă de anul 2021. DIntre aceşti 20.000 lucrau în unităti de învătământ superior, 15.500 lucrau în mediul de afaceri, 13.000 în sectorul guvernamental şi 354 în sectorul privat non-profit.

    După nivelul de pregătire profesională al salariaţilor care au lucrat în activitatea de cercetare-dezvoltare, 87% aveau studii superioare.

    De asemenea, 20.086 salariaţi, respectiv 40,9%, aveau studii doctorale şi programe postdoctorale, iar 22487 salariaţi, respectiv 45,9% au avut studii superioare de licenţă, master şi/sau cursuri şi studii postuniversitare.  Din cei 20.086 salariaţi cu studii doctorale şi programe postdoctorale, 9647 erau femei.

    Anul trecut, ponderea cea mai mare din totalul angajatilor dina cest domeniu a fost reprezentată de cercetători, 60,8%, respectiv 29837 salariaţi, în creştere cu 490 salariaţi, comparativ cu anul  2021.

     

     

     

  • Paradoxul întoarcerii la birou sau de ce a devenit scump să munceşti. „Dacă aş fi obligată să mă întorc la birou full time, nu cred că mi-aş mai permite să lucrez”

    Cred că nu greşesc dacă mă numesc un angajat atipic – am început să lucrez de la birou chiar din perioada pandemiei, cred că nu se terminase nici starea de urgenţă (fiind jurnalişti, aveam voie) – şi am continuat cu munca de la birou până recent. Acum, însă, ni se mută birourile, aşa că până când se aşază lucrurile, am decis să fac un efort (fac parte, se pare, din rândul celor cărora nu le place să lucreze de acasă) şi să rămân „în confortul” casei mele.

    Şi am avut o revelaţie: chiar dacă sănătăţii mele mintale nu cred că îi prieşte asta, am constatat cu surprindere că pot exista şi zile în care să nu cheltuiesc bani. Pentru că munca de la birou pare să fie – mai ales acum – costisitoare. Poate avem parte de opţiuni de transport mai ieftine decât în vest (dar câţi dintre noi le folo­sesc, în locul maşinii personale?), însă munca la birou înseamnă de cele mai multe ori, şi cafea, şi prânz, uneori parcare şi, de ce nu, haine pentru birou actualizate în funcţie de sezon.

    Dacă ar fi să mănânc zilnic, cred că aş cheltui vreo 35 de lei pentru un prânz, încă vreo 12 pentru cafea (dacă aş bea doar una, dar nu e cazul) şi uneori 30 pentru parcare (la care se adaugă şi amenzile pentru zilele în care uit să reînnoiesc plata parcării publice când rămân la birou mai mult decât am planificat). Dacă ar fi să merg la birou chiar în fiecare zi, asta ar însemna circa 1.540 de lei – şi asta este o estimare optimistă, în care nu mănânc cele mai scumpe prânzuri, nu am inclus benzina, nici faptul că o cafea se  transformă în mai multe la prelungirea orelor de program.

    Aşa că, după cum spunea şi un articol din presa internaţională referitor la creşterea recentă a costului vieţii – „Dacă ar trebui să merg şi eu la birou zilnic, nu cred că mi-aş mai permite să muncesc”. Şi înţeleg şi de ce unii oameni chiar şi-au permis să economisească în vremurile pandemice. Se pare că nu sunt singura care gândeşte aşa – un studiu recent, publicat în luna octombrie, indică faptul că angajaţii care se opun obligativităţii de a reveni la birou pot avea cel puţin o scuză validă: este costisitor. Lucrătorii hibrizi au declarat că cheltuiesc în medie 51 de dolari în fiecare zi când merg la birou, potrivit unui sondaj recent realizat de firma de videoconferinţe Owl Labs – în rândul a peste 2.000 de angajaţi cu normă întreagă din SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa, Olanda, ţările nordice, dar şi de la nivel global, intervievaţi în luna iunie.

    Acest lucru reprezintă cu 36 de dolari mai mult decât au declarat că cheltuiesc în fiecare zi când lucrează de acasă. 27% dintre respondenţi erau angajaţi hibrizi, mergând la birou uneori fie din proprie alegere, fie din cauza faptului că acest lucru era impus de companie. Cheltuielile zilnice pentru angajaţii hibrizi la birou includ în medie 8 dolari pentru parcare, 13 dolari pentru micul dejun şi cafea, 16 dolari pentru prânz şi 14 dolari pentru transport, arată sondajul. Cei care au nevoie de îngrijire pentru animalele de companie cheltuiesc în plus 20 de dolari pe zi.

    Această cheltuială a contribuit, probabil, la faptul că 29% dintre angajaţii hibrizi şi cei care lucrează de la distanţă au declarat că ar aştepta o majorare a sala­riului dacă ar trebui să revină la birou cu normă întreagă. „Costul financiar al mersului la birou poate fi o povară pentru mulţi angajaţi”, a declarat Kayt Racz, manager superior de conţinut global la Owl Labs. Şi Racz nu se aşteaptă să se schimbe acest aspect: „Din cauza  unor aspecte precum inflaţia şi costul de trai în creştere constantă, mulţi angajaţi se aşteaptă ca şi costul lucrului în persoană să crească în timp”, a adăugat ea. Nu e de mirare astfel că firmele de închiriere de birouri încep să simtă efectele reticenţei angajaţilor de a reveni la birou. Compania de închiriere de spaţii de lucru la birou WeWork a suferit una dintre cele mai spectaculoase prăbuşiri corporative din istoria recentă a SUA în ultimii ani, potrivit ştirilor apărute săptămâna treecută.

    Aşadar, dacă luaţi în calcul să vă aduceţi angajaţii la birou, calculaţi şi rambursările posibile pentru a justifica o astfel de mişcare în vremuri încă inflaţioniste. Lucrătorii hibrizi chestionaţi de Owl Labs au declarat că rambursările oferite de companie pentru costurile cu  naveta, hrana şi băuturile gratuite sau subvenţionate, precum şi serviciile de îngrijire a copiilor oferite la locul de muncă sunt toate stimulente bune.

    Evaluată în 2019 la 47 miliarde de dolari într-o rundă de finanţare condusă de SoftBank, compania a încercat şi a eşuat să devină publică acum cinci ani. Pandemia de COVID-19 a cauzat şi mai multe probleme, deoarece multe companii au încheiat brusc contractele de închiriere, iar recesiunea economică care a urmat a determinat şi mai mulţi clienţi să-şi închidă uşile. Conform docu­mentelor sale de reglementare, compania închiriază milioane de metri pătraţi de spaţiu de birouri în 777 de locaţii din întreaga lume. Concluziile Owl Labs cu privire la costurile muncii în persoană vin în contextul în care companii precum Amazon, Google şi Meta cer angajaţilor să revină la birou – şi în birou, în majoritatea „corporaţiilor”, există o politică de muncă hibridă, în care angajaţii sunt obligaţi să revină la birou câteva zile pe săptămână.  Unii lideri cred că revenirea la munca în persoană va duce la creşteri ale productivităţii, colaborării şi moralului angajaţilor. Studiul menţionat sugerează că lipsa necesităţii de a face naveta este unul dintre principalele motive pentru care angajaţii preferă să lucreze de acasă, deoarece călătoriile zilnice la birou pot fi costisitoare, consumatoare de timp şi epuizante din punct de vedere mental. După ani de lucru de acasă, unii spun că cheltuielile cu hainele de lucru şi produsele cosmetice noi devin tot mai mari.

    Ioana Matei este editor Business Magazin

  • Val uriaş de concedieri la una dintre cele mai mari companii din lume, după ce a anunţat că 14.000 de oameni vor rămâne fără un loc de muncă

    Nokia va renunţa la aproximativ 14.000 de locuri de muncă în cadrul unei campanii majore de reducere a costurilor pentru a face faţă unui mediu de piaţă “mai slab”, a anunţat joi într-un comunicat, conform CNN.

    Gigantul finlandez din domeniul telecomunicaţiilor, un important furnizor de echipamente 5G care are 86.000 de angajaţi, a anunţat această măsură ca parte a unei restructurări mai ample care îi va reduce numărul de angajaţi la o cifră cuprinsă între 72.000 şi 77.000.

    Măsura va ajuta compania să reducă cheltuielile cu personalul cu 10% până la 15% şi să economisească cel puţin 400 de milioane de euro (421,4 milioane de dolari) numai în 2024, a estimat compania.

    În general, a precizat că se aşteaptă ca reducerile să reducă costurile Nokia cu până la 1,2 miliarde de euro (aproape 1,3 miliarde de dolari) cumulat până la sfârşitul anului 2026. Nokia a declarat că va “acţiona rapid” pentru a face schimbările.

    “Cele mai dificile decizii de afaceri de luat sunt cele care au impact asupra oamenilor noştri”, a declarat directorul general Pekka Lundmark în comunicat. “Avem angajaţi extrem de talentaţi la Nokia şi îi vom sprijini pe toţi cei care sunt afectaţi de acest proces.”

    Anunţul a fost făcut în aceeaşi zi în care Nokia a raportat rezultate mai slabe decât se aştepta. Aceasta a declarat că vânzările din al treilea trimestru au scăzut cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care “incertitudinea macroeconomică şi ratele mai mari ale dobânzilor continuă să pună presiune asupra cheltuielilor operatorilor”.

    Săptămâna aceasta, rivalul suedez Ericsson a avertizat, de asemenea, că vânzările din a doua jumătate a anului 2023 vor fi probabil mai mici decât de obicei, reluând remarcile Nokia referitoare la un “mediu dificil şi la incertitudinea macroeconomică”.

    Dar Nokia şi-a menţinut perspectivele pentru 2023, prognozând vânzări între 23,2 şi 24,6 miliarde de euro (24,4 şi 25,9 miliarde de dolari) pentru întregul an.

    “Continuăm să credem în atractivitatea pe termen mediu şi lung a pieţelor noastre”, a declarat Lundmark.

     

  • Nokia anunţă că va renunţa la aproximativ 14.000 de locuri de muncă

    Nokia va renunţa la aproximativ 14.000 de locuri de muncă în cadrul unei campanii majore de reducere a costurilor pentru a face faţă unui mediu de piaţă “mai slab”, a anunţat joi într-un comunicat, conform CNN.

    Gigantul finlandez din domeniul telecomunicaţiilor, un important furnizor de echipamente 5G care are 86.000 de angajaţi, a anunţat această măsură ca parte a unei restructurări mai ample care îi va reduce numărul de angajaţi la o cifră cuprinsă între 72.000 şi 77.000.

    Măsura va ajuta compania să reducă cheltuielile cu personalul cu 10% până la 15% şi să economisească cel puţin 400 de milioane de euro (421,4 milioane de dolari) numai în 2024, a estimat compania.

    În general, a precizat că se aşteaptă ca reducerile să reducă costurile Nokia cu până la 1,2 miliarde de euro (aproape 1,3 miliarde de dolari) cumulat până la sfârşitul anului 2026. Nokia a declarat că va “acţiona rapid” pentru a face schimbările.

    “Cele mai dificile decizii de afaceri de luat sunt cele care au impact asupra oamenilor noştri”, a declarat directorul general Pekka Lundmark în comunicat. “Avem angajaţi extrem de talentaţi la Nokia şi îi vom sprijini pe toţi cei care sunt afectaţi de acest proces.”

    Anunţul a fost făcut în aceeaşi zi în care Nokia a raportat rezultate mai slabe decât se aştepta. Aceasta a declarat că vânzările din al treilea trimestru au scăzut cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care “incertitudinea macroeconomică şi ratele mai mari ale dobânzilor continuă să pună presiune asupra cheltuielilor operatorilor”.

    Săptămâna aceasta, rivalul suedez Ericsson a avertizat, de asemenea, că vânzările din a doua jumătate a anului 2023 vor fi probabil mai mici decât de obicei, reluând remarcile Nokia referitoare la un “mediu dificil şi la incertitudinea macroeconomică”.

    Dar Nokia şi-a menţinut perspectivele pentru 2023, prognozând vânzări între 23,2 şi 24,6 miliarde de euro (24,4 şi 25,9 miliarde de dolari) pentru întregul an.

    “Continuăm să credem în atractivitatea pe termen mediu şi lung a pieţelor noastre”, a declarat Lundmark.

     

  • Noile modificări fiscale vin cu o majorare cu până la 18% a cheltuielilor de personal pentru angajatorii din construcţii, industria agro-alimentară şi IT. Aceste industrii au peste 800.000 de salariaţi, adică 16% din totalul salariaţilor din România

    Angajatorii din trei industrii – construcţii, industria agro-alimentară şi IT – trebuie să îşi majoreze cheltuielile de personal cu până la 18% ca urmare a noilor modificări fiscale intrate în vigoare la 1 noiembrie 2023, arată o analiză a companiei de consultanţă fiscală, contabilitate şi audit Crowe România. Noile măsuri au aplicabilitate imediată în aceste sectoare care au împreună peste 800.000 de salariaţi, adică 16% din totalul salariaţilor din România. 
     
    Ponderea creşterii de 18% rezultă aplicând cumulat măsurile de creşteri ale taxărilor fie prin creşterea salariului minim, fie prin impozitarea veniturilor de peste 10.000 de lei din aceste industrii.
     
    „Legea nr. 296/2023 schimbă fundamental modul în care sunt impozitate veniturile în mai multe industrii-cheie, iar angajatorii au de făcut alegeri dificile în următoarele zile, care le vor afecta fie bugetele şi profitabilitatea, fie motivaţia angajaţilor. Dacă în construcţii şi industria agro-alimentară angajatorii trebuie să îşi asume integral creşterea de costuri, în IT angajatorii pot opta spre transferul noului impozit în buzunarul angajaţilor”, scrie analiza citată.
     
    Cine este afectat? Reforma fiscală aduce schimbări semnificative pe piaţa muncii din trei sectoare de activitate:
     
    • Construcţii: În sectorul construcţii, unde lucrează aproximativ 450.000 de angajaţi, se restrânge gradul de aplicare al unor facilităţi fiscale introduse în 2019 printr-un regim special menit să crească atractivitatea candidaţilor într-un domeniu puternic afectat de migraţia externă. Astfel, de la 1 noiembrie 2023, angajatorii din acest sector vor plăti contribuţiile la sănătate (CASS) şi la pensie (CAS) pentru condiţii deosebite sau speciale de muncă, contribuţii de la care au fost exceptaţi de la începutul anului 2019. 
     
    Angajaţii din construcţii rămân cu facilitatea de a nu plăti impozit pe venit, dar fac excepţie cei cu salarii mai mari de 10.000 de lei brut pe lună, întrucât partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale. Pe lângă aceste măsuri, încă o modificare urmează să adauge presiune pe bugetele de salarii ale companiilor din construcţii: creşterea salariului minim brut din noiembrie 2023 de la 4.000 la 4.582 lei lunar, pentru ca angajaţii încadraţi pe acest salariu să primească aceleaşi salariu net după reducerea facilitaţilor fiscale.
     
    • Industria agro-alimentară: Facilităţile pentru salariaţii din industria agro-alimentară, introduse în mai 2022, au suferit reduceri progresive, începând cu acelaşi an, similare cu cele din industria construcţiilor. În aceste sectoare activează peste 250.000 de salariaţi, potrivit Institutului Naţional de Statistică. De la 1 noiembrie, angajatorii din acest sector vor plăti CASS şi CAS pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale. Şi angajaţii din acest sector rămân cu facilitatea de a nu plăti impozit pe venit dacă au venituri de până în 10.000 de lei brut pe lună, iar cei care depăşesc această valoare vor plăti impozit pe venit pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei. De asemenea, salariul minim din acest sector va creşte de la 3.000 lei la 3.436 lei brut începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023, pentru ca angajaţii încadraţi pe acest salariu să primească în continuare acelaşi salariu net după reducerea facilitaţilor fiscale.
    • Sectorul IT: Programatorii, scutiţi de plata impozitului pe venit încă din 2004, vor fi nevoiţi să plătească, de la 1 noiembrie 2023, 10% impozit pe venit pentru partea din venitul brut ce depăşeşte valoarea de 10.000 de lei brut pe lună. De scutirea impozitului pe venit în sectorul IT au beneficiat circa 100.000 de salariaţi din acest sector, iar salariul mediu brut în sectorul IT&C a fost de circa 14.500 de lei brut pe lună în august 2023, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Noua limitare este compensată parţial prin scutirea de la contribuţia la Pilonul II de pensii, cu posibilitatea ca angajaţii să opteze în scris pentru a contribui în continuare la acest Pilon. Vor fi afectaţi, în special, angajaţii cu experienţă în acest domeniu, care câştigă peste salariul mediu brut din industrie şi cei care vor dori să contribuie în continuare la acest Pilon. 
     
    „Angajaţii din toate sectoarele de activitate vor simţi impactul aplicării contribuţiei de sănătate pentru tichetele de masă şi voucherele de vacanţă, precum şi ale altor ajustări fiscale, care vor influenţa puterea de cumpărare şi bunăstarea generală. Nici freelancerii nu au scăpat de noile modificări: sarcina fiscală a persoanelor fizice autorizate se apropie de sarcina fiscală a salariaţilor prin noul plafon introdus pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate”, mai spune analiza Crowe. 

  • Consiliul Fiscal, notă pentru execuţia bugetului public: „În România avem o negare a realităţii bugetare.” Utilizarea fondului de rezervă în locul rectificării bugetare creează un precedent periculos, de la lipsa de transparenţă în cheltuirea banilor publici la utilizarea discreţionară a fondurilor

    Consiliul Fiscal (CF), condus de Daniel Dăianu, a emis o notă cu privire la acţiunile recente ale guvernului în privinţa bugetului general consolidat al României. În opinia CF, utilizarea fondului de rezervă în locul unei rectificări bugetare creează un precedent periculos de lipsă de transparenţă în administrarea banilor publici.

    „Utilizarea FRG (fondului de rezervă al guvernului – n. red.), înlocuind de facto rectificări bugetare, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparenţă în execuţia bugetară până la utilizarea discreţionară şi accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. Realizarea unor rectificări bugetare propriu-zise era posibilă, chiar dacă situaţia este foarte dificilă şi este nevoie de măsuri urgente de restricţionare a cheltuielilor”, scrie CF.

    În opinia Consiliului, în România avem o negare a realităţii bugetare: „nu se înţelege că o corecţie de amploare, fie şi graduală (în câţiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă, caeteris paribus, reducere de venituri – este o reducere a absorbţiei interne de bunuri şi servicii. Iar corecţia nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, dat fiind nivelul foarte jos al veniturilor fiscale şi nefiscale.”

    Deşi guvernul ar trebui, conform angajamentelor publice asumate în acest moment, ca încă din 2024 să ajungă la un deficit bugetar de 3% din PIB, Consiliul Fiscal este de părere că cel mai devreme vom ajunge înapoi la 3% din PIB abia în 2026: „Corecţia bugetară către un deficit bugetar de 3% din PIB nu se poate realiza până în 2025, în opinia CF;mai probabilă este finalizarea corecţiei bugetare în 2026. CF apreciază că măsurile adoptate până în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea corecţiei pe acest orizont de timp, în afară de cazul unei colectări mult mai bune a veniturilor fiscale.”

    Nota Consiliului Fiscal vine în contextul în care guvernul nu ar mai face anul acesta o rectificare bugetară, aşa cum a făcut în toţi anii, ci va echilibra bugetele din fondul de rezervă. De asemenea, pe final de an, guvernul a venit cu mai multe modificări fiscale, de reducere a evaziunii şi de economisire pe partea de cheltuieli bugetare. Eforturile sunt ca bugetul să închidă la un deficit măcar de 5,5% din PIB, adică mai mic decât anul trecut, chiar şi amânând cheltuieli din ultimele două luni din 2023 pentru primele luni din 2024.

    Ce a mai spus Consiliul Fiscal în Nota-poziţie privind restrângerea cheltuielilor publice:

    Din evaluări ale Consiliului Fiscal, acest deficit, ajuns la 3,55% pe primele 9 luni ale anului în curs, ar atinge cca. 6,5% din PIB (în termeni cash), în 2023, în lipsa acţiunilor de corecţie; avem în vedere cheltuieli suplimentare privind salarii, asistenţă socială, dobânzi etc. faţă de cele proiectate şi încasări inferioare celor din programarea bugetară.  Întrucât măsuri de ordin fiscal nu pot avea efect semnificativ în intervalul rămas din 2023, numai limitarea cheltuielilor ar putea să mai diminueze deficitul, să îl aducă sub nivelul de 6% din PIB în metodologie cash.

    CF a aşteptat rectificarea bugetară şi a solicitat, în septembrie a.c., date de la Ministerul de Finanţe pentru a elabora propria opinie. Asistăm acum la adoptarea unei noi ordonanţe – ce vizează bugetul din anul 2023 – care este, în fapt, o rectificare. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 90/2023, care priveşte limitarea cheltuielilor publice în ultimele 2 luni ale anului, exprimă îngrijorarea faţă de perspectiva de a depăşi deficitul de anul trecut (care a fost de 5,7% în termeni cash, respectiv 6,3% în termeni ESA) în condiţiile în care există angajamente ale Guvernului şi ţinte aferente procedurii de deficit excesiv.

    Problemele bugetului public nu s-au atenuat în 2023. În 2022, deficitul ESA a fost de cca. 6,3% din PIB, iar cel cash a fost de 5,7%. Dar defectuoasa construcţie a bugetului pentru anul 2023 (pe ambele laturi: venituri şi cheltuieli) a făcut ţinta de deficit, de 4,4%, nerealistă. CF a menţionat în analiza proiectului de buget, în decembrie 2022, un nivel probabil al deficitului pe anul 2023 de 5,7-5,8%. Cheltuieli suplimentare faţă de proiecţie şi încasări mai mici (execuţia bugetară la 9 luni arată un deficit de 3,55% din PIB) fac ca noi evaluări ale CF să indice că, în lipsa unor acţiuni de corecţie, deficitul cash ar fi de 6,5-6,6% din PIB în 2023. De altfel, şi Ministrul Finanţelor a vorbit de un deficit de peste 6,5% din PIB în lipsa unor măsuri de corecţie.

     

     

     

  • Până la urmă, care este realitatea cu „gaura“ de la buget la 9 luni şi cu rectificarea bugetară: Trebuia să avem venituri de 381 mld. lei şi am avut de 368 mld. lei şi cheltuielile ar fi trebuit să fie de 414 mld. lei şi au fost de 424 mld. lei

    ♦ Din zecile de declaraţii ale diverşilor miniştri şi oficialităţi privind aşa-numita „gaură“ de la buget, execuţia bugetară, rectificarea bugetară, nimeni nu mai înţelege aproape nimic. Ziarul Financiar pune pe masă cele patru numere care contează. 1. Banii pe care se miza în 2023. 2. Banii strânşi cu adevărat. 3. Cheltuielile asumate. 4. Cheltuielile realizate.

    Într-o ceaţă de mii de declaraţii, Ziarul Financiar face lumină: guvernul Marcel Ciolacu şi-a bugetat venituri totale de 381 mld. lei în primele trei trimestre din 2023, adică o creştere de 14% faţă de aceeaşi perioadă din 2022.

    Realitatea celor nouă luni a arătat însă încasări totale de 368 mld. lei, un derapaj de 13 mld. lei. Pe partea de cheltuieli, guvernul ar fi trebuit să cheltuiască 414 mld. lei şi a cheltuit în realitate 424 mld. lei.

     

     

  • Înfricoşător: portofelele ar putea fi cele care vor urla de groază de Halloween în acest an

    ♦ Cu preţurile zahărului la un maxim pe 13 ani şi cel al boabelor de cacao la cel mai ridicat nivel din ultimii 44 de ani, dulciurile se scumpesc, îngroşând factura de Halloween.

    Cu preţurile zahărului la un maxim pe 13 ani şi cel al boabelor de cacao la cel mai ridicat nivel din ultimii 44 de ani, dulciurile se scumpesc, îngroşând factura de Halloween.

    Într-o săptămână în care copiii vor face turul caselor pentru a strânge dulciuri, factura riscă să fie una amară pentru adulţi, scrie Le Figaro. În Franţa, agenţia pentru protecţia consumatorului, UFC-Que Choisir, a constatat că preţurile dulciu­rilor au crescut cu 21% în decurs de un an.

    Creşterea se situează mult peste cea a inflaţiei alimentare, acuză agenţia. Scumpirile vin pe fondul creşterii preţurilor zahărului, care au atins un maxim pe 13 ani. Preţurile chipsurilor, ciocolatei şi dulciurilor au crescut la rândul lor cu cel puţin 10%. Drept rezultat, „recordul“ din 2022, 112 milioane de euro cheltuite de francezi pe dulciuri pentru Halloween, ar urma să fie depăşit în acest an în special din cauza creşterii dramatice a preţurilor.

    În sectorul de retail, agenţia a remarcat scumpirile operate de Haribo, care deţine 42% din piaţă, cu creşteri de preţuri cuprinse între 18% şi 26%.

    Preţul zahărului la nivel mondial a urcat la un maxim pe 13 ani, creşterea lunară atingând 9,8% doar în septembrie. Aceasta vine pe fondul temerilor privind o ofertă deficitară în perioada următoare. Scumpirea petrolului reprezintă un alt factor, producătorii transformând o parte din recoltă în etanol.

    De asemenea, preţul ingredien­tului-cheie în fabricarea ciocolatei, cacaua, a crescut cu 40% în acest an. Săptămâna trecută, preţul acestei materii prime a atins cel mai ridicat nivel din 1979.

    Şi în SUA, cheltuielile de Halloween sunt aşteptate să atingă un nou record în acest an, notează Axios. Acestea ar putea ajunge la 12,2 miliarde de dolari, faţă de recordul de 1,6 miliarde de dolari de anul trecut.

    Potrivit sondajului anual realizat de National Retail Federation, cheltuielile pe dulciuri sunt aştepate să atingă 3,6 miliarde de dolari, în creştere de la 3,1 miliarde de dolari anul trecut.

    Însă pasiunea americanilor pentru costume va fi cea care va împinge cheltuielile de Halloween la noi niveluri record.

    Scumpirile ar putea face ca petrecăreţii să primească mai puţine dulciuri în acest an, potrivit datelor NIQ. Preţul acestora a crescut cu aproape 14% în săptămâna încheiată pe 30 septembrie.

    În cadrul unui sondaj recent Halloween Spending Trends citat de foodinstitute.com, 73% dintre americani au declarat că cheltuielile pentru sărbătoare vor fi influenţate de provocările economice. Sondajul realizat de Power Reviews a găsit de asemenea că 34% dintre participanţi vor cumpăra dulciuri mai ieftine de Halloween în acest an.

  • Guvernul adoptă o nouă ordonanţă de urgenţă de reducere a cheltuielilor

    Guvernul adoptă vineri o nouă ordonanţă de urgenţă de reducere a cheltuielilor, iar una dintre măsurile impuse interzice autorităţilor locale să organizeze în 2023 concerte, competiţii sau festivaluri.

    Luând în considerare că, pentru România a fost declanşată procedura de deficit excesiv întrucât deficitul ESA a depăşit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din PIB în anul 2019, dar şi întrucât traiectoria de ajustare asumată de ţara noastră prin intermediul Programului de convergenţă 2022-2025 prevede ca deficitul bugetar pentru anul 2023 să nu depăşească 4,4% din produsul intern brut, luând în considerare că evoluţia execuţiei bugetare pe primele nouă luni ale anului, în care ritmul de încasare al veniturilor este inferior celui prognozat la elaborarea bugetului, impune măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor, astfel încât să se asigure premisele încadrării în ţinta de deficit stabilită pentru acest an.

    Astfel, având în vedere că, în lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârşitul acestui an, ţinta de deficit asumată poate fi depăşită, cu consecinţe imediate asupra creşterii costurilor finanţării deficitului bugetar dar şi asupra fondurilor alocate pentru investiţii în cadrul Politicii de Coeziune cât şi asupra fondurilor alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi luând în considerare faptul că, în cazul fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027, în conformitate cu prevederile articolului 19 din cadrul Regulamentului (UE) 2021/1060 sunt prevăzute sancţiunile aplicabile statului membru care pot duce până la suspendarea parţială a fondurilor europene.

    „În considerarea faptului că aceste elemente vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă vineri prezenta ordonanţă de urgenţă”, potrivit Secretariatului General al Guvernului.

    Astfel, potrivit proiectului de OUG, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare: Bunuri şi servicii pentru alineatele „Furnituri de birou” şi Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere şi funcţionare; reparaţii curente; bunuri de natura obiectelor de inventar; cărţi, publicaţii şi materiale documentare; consultanţă şi expertiză; pregătire profesională; studii şi cercetări; contribuţii ale administraţiei publice locale la realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local, în baza unor convenţii sau contracte de asociere.

    De asemenea, nu se mai fac cheltuieli, cu excepţia alineatelor „Chirii” şi „Executarea silită a creanţelor bugetare”.

    Nu se mai pot încheia angajamente cu asociaţii şi fundaţii, cu excepţia angajamentelor ce vizează domeniile „Sănătate” şi „Asistenţă socială”.

    Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la titlul de cheltuieli bugetare ”Bunuri şi servicii”, să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat la acest titlu de cheltuieli.

    Prevederile alin. (2) nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

    Potrivit proiectului, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, instituţiile şi autorităţile publice locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, nu pot finanţa din fonduri publice, cu excepţia celor provenite din donaţii şi sponsorizări, organizarea de evenimente comunitare cum ar fi festivaluri, concerte, competiţii locale, festivităţi, sărbători tematice, dar fără a se limita la acestea.

    Sunt exceptate cheltuielile cu evenimentele ocazionate de zilele declarate ca fiind zile oficiale ale unităţilor administrativ teritoriale, alte sărbători publice stabilite prin lege, precum şi cheltuielile cu evenimentele ocazionate de sfârşitul de an. Cheltuielile cu organizarea acestor evenimente nu pot depăşi media cheltuielilor lunare de aceeaşi natură realizate în perioada ianuarie-septembrie 2023. Eventualele cheltuieli de această natură care depăşesc plafonul stabilit anterior pot fi suportate din donaţii şi sponsorizări.

    Prin excepţie, în situaţii temeinic justificate Guvernul Românie ipoate aproba pe bază de memorandum încheierea de angajamente legale respectiv depăşirea limitelor de plăţi la titlul de cheltuieli bugetare ”Bunuri şi servicii”, iniţiat de ordonatorii principali de credite, iar în cazul unităţilor/subdiviziunilor administrativ- teritoriale, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, la solicitarea justificată a acestora.

    Şefii autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a dispune măsurile necesare astfel încât plăţile lunare efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2023 la cheltuielile prevăzute la alin. (1), să fie cel mult la nivelul mediei plăţilor efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2023, în limita bugetului aprobat. Se exceptează de la prevederile alin. (1) şi (2) cheltuielile aferente implementării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Prin excepţie, în situaţii temeinic justificate Guvernul României poate aproba pe bază de memorandum depăşirea limitelor de plăţi pentru categoriile de cheltuieli de investiţii prevăzute la art. 381 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 46 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare. iar în cazul unităţilor/subdiviziunilor administrativ- teritoriale, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, la solicitarea justificată a acestora.

     

  • Năsui: Noile reduceri de cheltuieli sunt insuficiente. Trebuie tăiat în carne vie

    ​Guvernul Ciolacu propune într-un proiect de Ordonanţă de Urgenţă noi măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare. E vorba între altele de restricţii în privinţa organizării de festivaluri şi competiţii, cu unele excepţii. De asemenea, sunt oprite anumite cheltuieli bugetare pentru dotări, consultanţă sau pregătire profesională. În plus, bugetarii care au câştigat în instanţă drepturi salariale ce trebuie achitate în tranşe vor fi amânaţi la plată.

    Claudiu Năsui consideră noile măsuri fiscal-bugetare de reducere a cheltuielilor “insuficiente şi mai ales într-un context în care acelaşi Guvern a tot crescut cheltuielile, mai ales unele nenecesare, credem că ar fi trebuit să acţioneze mai degrabă acolo unde tot el a crescut. Atenţie, nu aş vrea să se înţeleagă că nu susţinem scăderea de cheltuieli. Scăderea de cheltuieli este fix ce trebuie să facă Guvernul. Doar că până acum am auzit sintagma să strângem cureaua, acum doi ani, acum un an şi în cursul anului acestuia de mai multe ori şi dacă ne uităm pe execuţia bugetară, pe cheltuieli, vedem că ele nu au scăzut niciodată (…). Ce e important de făcut este de fapt să tăiem puţin în carne vie, pentru că România are o problemă cu creşterea de cheltuieli. Până nu vedem că scad cheltuielile efectiv, eu nu mai cred în promisiunile acestui Guvern, care până acum s-au dovedit a fi mincinoase”.

    Guvernul va putea asigura din fondul de rezervă sumele necesare pentru unele proiecte derulate din fonduri externe nerambursabile, în loc să facă o rectificare bugetară. Claudiu Năsui explică: “Practic, în momentul în care nu trebuie să crească statul cheltuielile totale, nu are nevoie de rectificare. Ei aşa fac lucrurile. Ceea ce înseamnă că practic, o să se ducă toţi banii printr-un mecanism de rectificare bugetară continuă prin fondul de rezervă, adică ce se întâmplă în mod concret, statul la începutul anului a pus nişte cheltuieli mult mai mari, pentru că domnul Câciu la vremea aceea a supraevaluat veniturile (…). Cheltuielile fiind foarte mari, ei acum le rearanjează între ele şi nu au nevoie neapărat de o rectificare transparentă, în care să vedem şi noi de la cine se taie şi unde se duce, pot să facă lucrul acesta printr-un mecanism care se numeşte dezangajare bugetară şi apoi prin Hotărâre de Guvern, care de data aceasta e transparentă, realocă altundeva. Până acum, ca să avem o idee, din 685 de milioane, cât au fost alocaţi iniţial din fondul de rezervă, el a cheltuit, ţineţi-vă bine, 5,2 miliarde. Deci practic, suntem într-o situaţie în care domnul Ciolacu, fără transparenţă, fără rectificare, fără absolut nimic, a redirecţionat deja 5,2 miliarde de lei din bugetul actual, fără transparenţă, fără dezbatere, fără să fie notificat Parlamentul, ne dăm seama doar din Hotărâri de Guvern de lucrul acesta. Şi mai grav, dacă ne uităm pe acele 5,2 miliarde pe ce s-au dus, un miliard s-a dus deja pe pensii speciale, pe pensii speciale de la MAI. Deci practic, apropo de strângem cureaua şi jalonul din PNRR care spune să oprim pensiile speciale, n-am strâns nici o curea şi jalonul acela nici măcar nu au intenţia să-l îndeplinească în vreun fel, din moment ce tot au alocat bani către această cheltuială, către această destinaţie a pensiilor speciale”.