BusinessMagazin

Tag: Cehia

  • Tranzacţia prin care Asashi preia operaţiunile SABMiller din ECE a avut o valoare de 7,3 mld.euro

    Firma Suciu Popa a asistat SABMiller Limited la vânzarea operaţiunilor din Romania către Asahi Breweries Europe Ltd, filială a Asahi Group Holdings, companie cu sediul in Tokyo, Japonia, activă în industria berii, băuturilor răcoritoare şi a produselor alimentare.

    Tranzacţia face parte din angajamentele asumate faţă de autorităţile din domeniul concurenţei de a renunta la operatiunile din Europa Centrală şi de Est, în urma fuziunii in valoare de peste 100 de miliarde de dolari dintre SABMiller şi Anheuser-Busch InBev, cei mai mari producatori de bere la nivel global.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii, campionii creditelor neperformante

    Este important de menţionat că cifrele se referă la creşterea tranzacţiilor cu credite neperformante, şi nu la creşterea volumului de credite neperformante la nivel bancar, subliniază Radu Dumitrescu, partener în cadrul Deloitte România. El coordonează ramura dedicată Serviciilor în fuziuni şi achiziţii şi Serviciilor de Reorganizare din cadrul departamentului de Consultanţă Financiară. Astfel, explică el, principalii catalizatori ai creşterii tranzacţiilor cu credite neperformante în Europa Centrală şi de Est sunt îmbunătăţirea condiţiilor economice în ţările CEE şi, dincolo de acestea, procesul de Evaluare a Calităţii Activelor (AQR) desfăşurat la cerinţa Băncii Centrale Europene. „În urma procesului AQR au crescut ratele de provizionare pentru credite neperformante în mai multe ţări din CEE, ceea ce a favorizat tranzacţiile – băncile dorind să «scape» de aceste credite care aduc pierderi.”

    Cele mai multe tranzacţii s-au încheiat în România (37%), urmată de Ungaria (24%), Polonia (11%) şi Slovenia (9%). În 2016, investitorii în portofolii de credite neperformante din anumite ţări europene au arătat un interes mai mare pentru portofoliile de credite retail ipotecare, iar această tendinţă va continua şi în 2017. Portofoliile corporative tranzacţionate în Europa Centrală şi de Est au urcat până la valoarea de 4,8 miliarde euro în perioada 2015 – 2016, în timp ce portofoliile care includ împrumuturi imobiliare şi de consum au atins valoarea de 1,6 miliarde euro.

    În România, spune Dumitrescu, creşterea tranzacţiilor în 2016 a fost influenţată de dorinţa Băncii Naţionale de a reduce rata creditelor neperformante în sistemul bancar, care istoric a fost peste media europeană. Băncile s-au aliniat astfel la solicitările BNR şi au continuat procesul de vânzare a  creditelor neperformante într-un ritm similar cu 2015. „Vorbim de o creştere a tranzacţiilor cu credite neperformante, nu de creşterea numărului de credite neperformante. Conform studiului nostru, pe termen mediu şi lung ne aşteptăm la o descreştere a ratei creditelor neperformante în CEE, la o reducere a volumului de tranzacţii viitoare şi la o stabilizare a pieţei în jurul unor valori mai reduse faţă de cele care sunt tranzacţionate în aceasta perioadă. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor economice în regiune şi a creşterii interesului investitorilor de a cumpăra credite neperformante, cel mai probabil este că pe termen mediu şi lung stocul de credite neperformante se va reduce”, subliniază Radu Dumitrescu.

    Tranzacţionarea NPL-urilor este un lucru bun, spune managerul de la Deloitte, explicând că riscurile pot veni tocmai ca urmare a creşterii volumului de active de acest gen. „Din punctul nostru de vedere, creşterea volumului tranzacţiilor cu credite neperformante ajută la curăţarea sistemului bancar de active toxice şi nicidecum la apariţia unui pericol cu privire la stabilitatea acestui sistem. Băncile trebuie să acorde credite, nu să gestioneze active toxice, iar recuperatorii de creanţe au instrumente mai eficiente de realizare a unei astfel de gestiuni. Desigur, în măsura în care valoarea activelor toxice creşte în cadrul sistemului bancar, există un pericol la care băncile se expun, însă nu putem comenta în acest moment pe baza unui astfel de risc.”

    Conform studiului Deloitte, arată Dumitrescu, rolul restructurării va creşte ca importanţă în perioada următoare, ajutând la reducerea creditelor neperformante. Totuşi, rata acestora în România va fi afectată de capacitatea creditelor restructurate de a rămâne viabile pe termen lung sau posibilitatea de a intra din nou în default. „Studiul arată importanţa cadrului legal în ceea ce priveşte recuperarea creditelor – complexitatea şi durata procedurilor legale care afectează debitorii neperformanţi vor influenţa, în continuare, evoluţia ratei NPL. Băncile îşi doresc simplificarea procedurilor legale de recuperare a creditelor, însă această măsură va putea fi implementată doar pe termen mediu şi lung.” În concluzie, vânzările de credite neperformante vor rămâne în continuare o opţiune pentru bănci în încercarea de a se alinia cu media europeană de 5%, spune Radu Dumitrescu.

    Piaţa creditelor neperformante s-a dezgheţat începând cu 2014, iar Deloitte a participat anul trecut la şase vânzări importante, valoarea totală a portofoliilor ridicându-se la 1,2 miliarde de euro. Aspectele importante ale unei astfel de tranzacţii, explică Radu Dumitrescu, sunt stabilirea unei aşteptări în ceea ce priveşte preţul (calculat în funcţie de portofoliu) şi o structurare a procesului de vânzare. Fără transparenţă în cadrul unei astfel de vânzări, procesul se va lungi foarte mult sau nu se va mai finaliza.

    „În România, piaţa creditelor neperformante este estimată la 1,5-2 miliarde de euro; aceasta reprezintă valoarea nominală a portofoliilor tranzacţionate. 2016 a fost cel mai bun an de după criză, iar în 2017 mărimea pieţei va fi similară”, spunea analistul Radu Dumitrescu recent pentru Business MAGAZIN.

    Deloitte a intermediat tranzacţii cu portofolii de credite bancare în valoare de peste 400 miliarde euro la nivel global, reprezentând atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de portofolii. În ultimii trei ani, Deloitte a oferit consultanţă clienţilor din Europa Centrală şi de Est cu privire la active de peste 5 miliarde euro.

  • Roger Federer şi Rafael Nadal vor face pereche la dublu pentru prima dată în carieră

    “Sunt foarte entuziasmat de faptul că voi juca în echipă cu Rafa. Nu am avut niciodată această şansă, pentru că până acum ne-am aflat doar faţă în faţă, de-o parte şi de cealaltă a fileului. Îmi va face mare plăcere să joc alături de el”, a declarat tenismenul elveţian, într-o conferinţă de presă.

    Chiar dacă turneul nu face parte din circuitul ATP, Federer spune că va trata toate meciurile cu maximă seriozitate: “Laver Cup este unul dintre cele mai fascinante turnee pe care le-am văzut în tenis în ultima perioadă. Va fi o experienţă diferită şi voi da totul pentru a câştiga”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Administraţia prezidenţială din Cehia laudă măsurile antiimigraţie introduse de Donald Trump

    “Preşedintele Trump îşi protejează ţara, este preocupat de siguranţa cetăţenilor săi. Exact ceea ce elitele UE nu fac”, se afirmă într-un mesaj postat pe Twitter de Jiri Ovcacek, purtătorul de cuvânt al lui Zeman.

    “Siguranţa cetăţenilor cehi este o prioritate. Acum avem aliaţi în Statele Unite”, a completat Ovcacek.

    Zeman, care manifestă simpatii proruse, l-a susţinut pe Donald Trump în timpul campaniei prezidenţiale din Statele Unite şi a criticat de migraţia dinspre ţările musulmane, spunând că valul de refugiaţi reprezintă o “invazie organizată” şi declarând că este “imposibilă integrarea” musulmanilor.

    Migraţia este o temă politică majoră în Cehia, în pofida faptului că cei mai mulţi refugiaţi au evitat să se stabilească aici şi au ales să se îndrepte spre statele mai dezvoltate din vestul şi nordul Europei.

     

  • Statele UE care nu acceptă refugiaţi ar putea pierde fonduri comunitare

    Ţările Uniunii Europene care nu acceptă refugiaţi în cadrul sistemului de redistribuire propus de Comisia Europeană ar putea pierde accesul la fonduri comunitare, conform unui proiect de modificare a Regulamentului Dublin, afirmă eurodeputata Cecilia Wikstroem.

    “Este imposibil ca Regulamentul Dublin să fie menţinut în forma actuală”, a declarat, pentru EUObserver, eurodeputata suedeză Cecilia Wikstroem, responsabilă de elaborarea poziţiei Parlamentului European privind modificarea sistemului european de gestionare a solicitărilor de azil.

    Cei mai mulţi extracomunitari veniţi în Uniunea Europeană în ultimii ani au depus solicitări de azil în doar câteva ţări, în principal în Germania. În contextul presiunilor migratorii asupra unui număr restrâns de ţări, precum Italia, Grecia şi Germania, Comisia Europeană a cerut solidaritate la nivelul Uniunii Europene în distribuirea refugiaţilor. Dat fiind că ideea a întâmpinat rezistenţa Grupului Vişegrad (Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia), la un moment dat s-a propus achitarea unei taxe de solidaritate de 250.000 de euro pentru orice refugiat refuzat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu Gfk: Puterea de cumpărare în România este în creştere

    Dacă comparăm cele 42 de judeţe din România, bucureştenii au cea mai mare putere de cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe ţară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ acelaşi nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa). Judeţele aflate în top 10 sunt de fapt singurele cu o putere de cumpărare peste media naţională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta. Cel mai aproape de medie este judeţul Alba cu 4.129 de euro pe cap de locuitor, ceea ce plasează Alba pe locul 11 în clasament. Judeţul Vaslui ocupă ultimul loc între cele 42 de judeţe din România. Puterea de cumpărare a locuitorilor săi este de 3.054 de euro. Aceasta este cu 28% sub media pe ţară şi la aproximativ acelaşi nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei sau Macedoniei (poziţia 35, respectiv 36 în Europa).
     
    Europenii înregistrează o putere de cumpărare pe persoană în uşoară creştere în 2016, comparativ cu anul trecut. Venitul net disponibil al populaţiei variază substanţial între cele 42 de ţări analizate în studiul GfK. Cea mai mare putere medie de cumpărare o găsim în Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg, în timp ce cea mai slabă se înregistrează în Belarus, Moldova şi Ucraina. Ucrainenii au doar a opta parte din puterea medie de cumpărare a locuitorilor Liechtenstein-ului. Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului „GfK Puterea de cumpărare în Europa 2016”.
     

  • Românii trăiesc mai bine decât în 1990, dar bunăstarea economiei este în urma Cehiei, Poloniei şi Ungaria

    România a avut a doua cea mai bună dinamică a evoluţiei bunăstării economice din 1990 încoace după Polonia, arată un raport al firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG România, care a analizat situaţia din şase state (România, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Germania).

    „Conform rezultatelor analizei KPMG, în perioada 1990-2014, dezvoltarea bunăstării în România pare să fi fost una susţinută şi robustă. Dacă luăm în considerare dinamica globală a indicatorilor bunăstării consideraţi, România ocupă locul doi dintre cele şase state analizate în cadrul studiului, după Polonia. În cifre absolute însă, România continuă să se claseze în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est, iar pentru unii indicatori, decalajele absolute faţă de anumite ţări au crescut. Pentru alţi indicatori însă, evoluţiile superioare înregistrate indică o tendinţă de convergenţă cu ţări mai bine poziţionate”, se arată  în raportul KPMG.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Regatul meu pentru un cal? Nu, sticle de rom pentru o datorie externă

    Cuba a găsit o metodă inedită de a-şi plăti datoria externă către Cehia.Vrea să-şi plătească datoria cu sticle de cel mai bun rom cubanez, scrie BBC.

    Cuba are o datorie de 276 milioane de dolari către autorităţile din Cehia şi vrea să-i ofere sticle de rom cât să-i ţină pe cehi un secol. Totuşi, şefi de la Praga au spus că ar vrea cel puţin o parte din datorie să fie recuperată sub formă de cash.

    Datoria există de pe vreama Războiului Rece când ambele ţări făceau parte din blocul comunist. Micuţa ţară din coasta SUA nu are banii necesari, însă are rom şi de aceea se oferă să-şi acopere datoria astfel. 

  • Analiza preţurilor . România, ţară săracă şi scumpă

    ANALIZA PREŢURILOR Deşi românii au cea mai mică putere de cumpărare din UE, România este o ţară mai scumpă decât Spania şi Ungaria în privinţa articolelor de îmbrăcăminte, mai scumpă decât Cehia, Polonia şi Slovacia în privinţa electrocasnicelor, scrie cursdeguvernare.ro.
    ANALIZA PREŢURILOR Alimentele sunt mai ieftine în Polonia decât în România, dar sunt mai scumpe, paradoxal, în Bulgaria, potrivit unei statistici Eurostat legate de preţurile din UE.

    Tonul preţurilor la nivel continental este dat de locomotiva economică a Uniunii, Germania, în pofida preţurilor ridicate la energie pe care trebuie să le suporte cetăţenii săi pentru a susţine competitivitatea economiei sale.
    Cu un nivel de trai mai scăzut, Italia vine să confirme şi să determine în mare măsură nivelul de referinţă al preţurilor în UE. De reţinut pentru noi, aceste ţări sunt şi principalii parteneri ai României în comerţul exterior.

  • Procurorul general al României despre dosarul Hexi Pharma:Vom da o soluţie până la sfârşitul anului sau la începutul lui 2017

    Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, joi dimineaţa, că o soluţie va fi dată în dosarul Hexi Pharma “până la sfârşitul anului sau în primele zile ale anului următor”, precizând de asemenea că şi dosaul Mineriadei este “spre stadiul de finalizare”.

    “Acest dosar este în faza de finalizare şi vom avea o soluţie probabil până la sfârşitul anului sau în primele zile ale anului următor”, a declarat procurorul general al României, Augustin Lazăr

    Întrebat despre dosarul Mineriadei, procurorul general al României a precizat: “Este un dosar ceva mai complex însă este spre stadiul de finalizare şi acest dosar”.

    Surse judiciare au declarat pentru agenţia de presă MEDIAFAX că rezultatele Hexi Pharma venite din Cehia arată că dezinfectanţii sunt ineficienţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro