BusinessMagazin

Tag: card

  • Avertismentul Visa către comercianţi: Cardul este moartea evazioniştilor

    Cheltuielile efectuate la comercianţi pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7%, la 19,3 miliarde euro.Valoarea medie a tranzacţiilor la comercianţi a scăzut cu 3,7%, atingând pragul de 35 euro, ceea ce demonstrează că românii îşi folosesc cardurile Visa pentru a face plăţi frecvente şi de valoare mai mică direct la comercianţi. Comparativ, valoarea medie a tranzacţiei cu cardul la comercianţi în Europa este de 48,8 euro. În 2013, portofoliul de carduri Visa emise în România a rămas stabil, la 7,15 milioane de carduri.

    Segmentul cardurilor emise pentru companii a înregistrat pentru al treilea an consecutiv o creştere de două cifre a tuturor indicatorilor. Astfel, s-au emis mai multe carduri Visa pentru companii (plus 13,9%), care au fost folosite pentru a realiza cheltuieli mai mari per total (plus 17,2%, la 4,24 miliarde euro) şi tranzacţii mai multe la comercianţi (plus 20,8%). Un sfert (25%) din totalul cheltuielilor efectuate la comercianţi cu carduri Visa se realizează pe cardurile pentru companii.
    Numărul tranzacţiilor efectuate cu carduri de debit Visa la comercianţi (POS şi online) s-a majorat cu 20,7% în 2013, în timp ce valoarea medie a plăţilor realizate direct la comercianţi a scăzut cu 3,5%. Totodată, valoarea plăţilor la comercianţi cu carduri de debit a avansat cu 16,4%.

    De asemenea, cardurile de credit au înregistrat o evoluţie solidă, întrucât numărul total al tranzacţiilor efectuate direct la comercianţi a urcat cu 20,5%, iar sumele cheltuite au crescut cu 13,4%. Datele Visa Europe arată că românii folosesc tot mai des cardurile de credit pentru articole cu valoare mai mică, valoarea medie a plăţilor realizate cu aceste carduri la comercianţi scăzând cu 5,9%.
    “Comportamentul consumatorilor din România se schimbă rapid, iar acest lucru se reflectă în gradul tot mai ridicat de utilizare a cardurilor la comercianţi. Astfel, 45% din totalul tranzacţiilor pe carduri Visa au loc direct la comercianţi şi ne îndreptăm rapid spre pragul la care una din două tranzacţii cu un card Visa să fie efectuată direct la comercianţi în cazul portofoliului Visa. În anul financiar 2013, s-au realizat aproximativ 628.000 de tranzacţii cu carduri Visa în fiecare zi, cu 60.000 mai multe tranzacţii pe zi faţă de 2012”, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România şi Croaţia al Visa Europe.

    Pentru al treilea an consecutiv, veniturile Visa Europe s-au situat peste pragul de un miliard de euro (1,2 miliarde euro), o performanţă solidă în contextul economic actual. Un procent tot mai mare al veniturilor Visa Europe este generat de produsele şi serviciile nou lansate: contactless a devenit o tehnologie de masă cu o creştere remarcabilă, plăţile mobile sunt acum o realitate, comerţul electronic creşte rapid în Europa, iar portofelul electronic V.me by Visa este deja activ pe patru pieţe europene.
    În Europa, totalul sumelor cheltuite de posesorii de carduri a ajuns la 2.000 miliarde de euro, în condiţiile în care  cheltuielile efectuate direct la POS au urcat cu 8,5%, la 1.400 miliarde euro.

    În prezent, Visa Europe reprezintă 15,4% din cheltuielile de consum în Europa – 1€ din fiecare 6,50€ cheltuiţi în Europa este pe un card Visa -, pondere aproape triplă faţă de anul 2000, când compania reprezenta 5,6% din cheltuielile de consum.

  • Cum să eviţi site-urile false de cumpărături online

    Există însă o serie de lucruri de care trebuie să vă feriţi atunci când cumpăraţi din faţa calculatorului. Oricât de sigure sau serioase ar părea unele site-uri, există posibilitatea ca ele să fie de fapt faţade pentru înşelătorii. Puteţi evita capcanele întinse pe Internet urmând metodele prezentate în continuare.

    Deşi pe piaţă sunt prezente numeroase programe care verifică paginile şi vă avertizează în cazul în care urmează să accesaţi un site dubios, este recomandat ca şi dumneavoastră să faceţi o serie de verificări preliminare înainte de a vă introduce datele personale.

    În primul rând, citiţi cu mare atenţie fiecare mail primit şi nu daţi crezare ofertelor fabuloase care vi se oferă. Urmăriţi cine v-a trimis mail-ul, la ce magazin sau magazine face referire şi mai ales comparaţi oferta primită cu altele similare, a căror bază reală o cunoaşteţi. Spre exemplu, dacă în mod normal magazinele electronice oferă reduceri promoţionale de până la 40-50% la tablete, este greu de crezut că o ofertă primită care specifică o reducere de 80-90% poate fi reală.

    Accesaţi site-ul magazinului de pe care cumpăraţi în mod constant şi adăugaţi un Bookmark pentru pagina respectivă în browser-ul dumneavoastră. Astfel, atunci când aflaţi despre o nouă ofertă, puteţi accesa magazinul prin Bookmark, fără a mai fi nevoie să daţi click pe link-ul primit prin mail. Este o solutie extrem de eficientă împotriva paginilor “oglindă”, copii aproape perfecte ale celor reale şi care preiau în mod fraudulos datele personale ale utilizatorilor.

    O variantă ceva mai complicată din punct de vedere tehnic este trecerea temporară la un sistem de operare Linux, atunci când vă faceţi cumpărăturile online. Acest tip de sistem de operare poate fi rulat de pe un CD şi permite navigarea pe Internet într-un mediu mult mai sigur decat Windows-ul.

    Atunci când accesaţi diferite site-uri online, calculatorul stochează o serie de fişiere denumite “cookies”. Acestea pot conţine viruşi sau coduri maliţioase, astfel încât este indicat să le ştergeţi din istoricul browser-ului în mod constant.

    Alegeţi un singur calculator pentru toate achiziţiile pe care le faceţi online – nu este recomandat să introduceţi datele personale pe calculatoare ce nu vă aparţin. Cumpărăturile efectuate pe telefonul mobil sau tabletă prezintă de asemenea un risc mai ridicat.

     

  • Promoţie pentru cei care îşi deschid cont de salariu la Millennium Bank

    Bonusul de până la 600 de lei este virat la deschiderea contului, iar valoarea sa depinde de nivelul venitului clientului. În plus, toţi clienţii care îşi deschid un cont de salariu pe perioada campaniei intră automat în tragerea la sorţi care va desemna 12 câştigători care vor primi contravaloarea facturilor lunare la utilităţi în sumă maximă de 1.000 de lei fiecare.

    Contul de salariu Millennium Bank este un pachet care include, printre alte beneficii, zero comision de administrare a contului, zero comision de administrare pentru Internet Banking şi pentru linia de Call Center dedicată, precum şi zero comision de administrare, în primul an, pentru cardul de debit. Toate retragerile de numerar de la bancomatele Millennium Bank sunt gratuite, la fel ca şi două retrageri pe lună de la bancomatele altor bănci.

    Prin facilitatea Card cu Bani Înapoi, cardul de debit ataşat contului de salariu returnează clienţilor până la 100 de lei lunar din sumele folosite pentru cumpărături la supermarketuri, benzinării, florării, librării şi cinematografe din toată ţara. Clienţii primesc bonusul în următoarea lună direct în contul lor de salariu şi îl pot folosi oricum doresc.

    De asemenea, banca nu percepe comision pentru plăţile în valoare de până la 200 de lei efectuate prin intermediul serviciului Internet Banking, permiţând astfel clienţilor să-şi administreze venitul lunar şi să-şi plătească facturile într-un mod convenabil.

    Millennium Bank, subsidiara locală a celui mai mare grup financiar portughez, Millennium bcp, se situa la finele lui 2012 pe locul 23 în sistemul bancar din România în funcţie de active, cu o cotă de piaţă de 0,7%.

  • Banca Transilvania a atins pragul de 2 milioane de carduri

    Comparativ cu 2012, BT a înregistrat în acest an o creştere de 13% a volumelor totale tranzacţionate cu cardul, o creştere de 25% a numărului plăţilor la comercianţi efectuate cu cardul, o creştere cu 260% a volumelor de tranzacţii e-commerce şi o creştere cu 430% a numărului de tranzacţii e-commerce, informează banca.

    Oferta băncii cuprinde 16 tipuri de carduri, destinate persoanelor fizice şi companiilor. Banca Transilvania are o reţea de 18.500 de POS-uri şi aproape 900 de bancomate.

    Cardurile Star BT, incluse în programul de loialitate Star BT, au introdus posibilitatea de a face cumpărături în rate fără dobândă, respectiv puncte de fidelitate la fiecare tranzacţie. Din acest program fac parte 5.500 de comercianţi din ţară. Star BT a generat, de la lansarea sa de acum doi ani şi jumătate, o creştere cu 130% a plăţilor la comercianţi cu cardurile BT incluse în program. Două din trei tranzacţii cu cardurile Star BT reprezintă plăţi la comercianţi.

    Banca Transilvania, a treia bancă din România în funcţie de mărimea activelor, este organizată pe patru linii principale de business: persoane fizice, IMM, companii mari, respectiv Divizia pentru Medici. Banca are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din 550 de sedii şi aproape 1,68 milioane de clienţi activi.

  • GarantiBank lansează o campanie pentru posesorii de Bonus Card

    Posesorii de card beneficiază de până la 12 rate fără dobândă pentru plata integrală a ratelor, în timp ce cumpărăturile în România şi în străinătate aduc până la 10% bonus din valoarea fiecărei achiziţii, bonus care poate fi folosit ulterior pentru cumpărături gratuite în reţeaua de magazine partenere Bonus Card.

    Cei care aplică pentru un Bonus Card principal şi fac o tranzacţie de cel puţin 150 lei până la 30 noiembrie intră în tragerea la sorţi pentru vacanţa de lux aleasă. O a doua extragere va avea loc pe 10 ianuarie 2014, pentru cei care aplică pentru card până la 16 decembrie şi fac o tranzacţie de minimum 150 lei până la 7 ianuarie 2014. Costurile pentru călătorie şi cazarea în hoteluri de lux cu demipensiune sunt acoperite de către bancă.  

    Campania se desfăşoară pe noua platformă de comunicare ”Your World. Your Way”, care îi invită pe posesorii de card în clubul select Bonus Card, disponibil la club.bonuscard.ro.

    Tranzacţiile cu Bonus Card s-au înmulţit faţă de vara trecută, indicând o preferinţă în creştere pentru achiziţiile fără card. În special tranzacţiile online au înregistrat o creştere spectaculoasă de 40% în comparaţie cu vara 2012.

    Vara aceasta, topul destinaţiilor de vacanţă pentru posesorii de Bonus Card a inclus Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii, Italia, Ungaria şi Statele Unite. Regatul Unit al Marii Britanii conduce în ceea ce priveşte numărul tranzacţiilor realizate de posesorii de card.

    Posesorii Bonus Card acumulează bonus ori de câte ori fac o achiziţie, atât în ţară, cât şi în străinătate, iar bonusul reprezintă bani care pot fi folosiţi ulterior pentru cumpărături gratuite în reţeaua magazinelor partenere- 5.000 în România.

    GarantiBank România face parte din grupul financiar-bancar Garanti România, care reuneşte şi Garanti Leasing (marca sub care funcţionează compania Motoractive IFN SA), Garanti Credite de Consum (marca sub care funcţionează Ralfi IFN SA) şi Garanti Credite Ipotecare (marca sub care funcţionează Domenia Credit IFN SA). GarantiBank România este o bancă universală deţinută de către Turkiye Garanti Bankasi A.S. (TGB), cea mai profitabilă şi a doua cea mai mare bancă privată din Turcia după active.

  • Banca Transilvania şi Western Union lansează serviciul de transfer de bani prin Mobile Banking

    Clienţii băncii pot opta să facă transferuri financiare direct de pe telefonul lor mobil, banii ajungând sau putând fi primiţi în câteva minute. Serviciul este accesibil clienţilor Băncii Transilvania 24/7, putând fi folosit de cei care care au un cont deschis în lei, euro şi/sau dolari. Clienţii pot trimite bani atât în străinătate, în reţeua globală Western Union din peste 200 de ţări şi teritorii din lume, cât şi în România, direct din conturile personale, prin serviciul Mobile Banking mBT24. Se pot, de asemenea, primi sume de bani trimise prin Western Union din reţeaua internaţională sau locală, care vor fi virate direct în conturile personale ale destinatarilor.

    “Datorită parteneriatului cu Western Union lansăm încă un serviciu în premieră pentru România, continuând să venim astfel cu soluţii pentru ca transferul de bani oriunde în lume să fie tot mai accesibil. În 2012, am lansat – tot în premieră naţională – serviciul de transfer de bani prin Internet Banking, iar în 2010 am marcat o premieră mondială, prin lansarea serviciului de transfer de bani prin bancomat”,  declară Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania.

    În cazul trimiterilor de bani prin serviciul de Mobile Banking mBT24, într-o primă fază, clienţii pot efectua transferuri către beneficiarii predefiniţi pe Gold!cardul Western Union. În faza a doua, estimată să fie lansată până la sfârşitul acestui an, va fi lansată şi o aplicaţie pentru  smartphone şi tablete care va permite transferul către orice beneficiar, în cazul trimiterilor de bani. Gold!card, emis de Western Union, ajută la identificarea, în BT, a unei persoane înregistrate anterior în sistemul de transfer de bani al Western Union, tranzacţia având loc astfel mult mai rapid.

    “Prin lansarea transferurilor de bani prin Mobile Banking extindem şi facilităm accesul clienţilor din România la serviciile Western Union, în linie cu strategia noastră globală de evoluţie într-o companie multi-canal, multi-produs”, spune Gabriel Sorbo, director regional Western Union Italia, Spania, România, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Malta şi Cipru.

    Transferurile de bani Western Union pe canalele electronice în cadrul băncilor au cunoscut o creştere de peste 50% în 2012 la nivel global.

    Banca Transilvania a înregistrat în primele nouă luni ale anului un profit brut de 284,50 milioane lei, mai mare cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Profitul net a fost de 240,24 milioane lei, în scădere uşoară de la 265,43 mil. lei.

  • Un inginer român stabilit în Suedia a adus în ţară o nouă modalitate de plată. Nu e nici cash, nici card

    Nu m-aş muta în România, dar never say never. Familia şi angajamentul profesional mă ţin în Suedia. Am doi copii care vorbesc limba suedeză şi, din păcate, prea puţină română. Ingredientele care te ţin într-o altă ţară sunt mai complexe când ai o familie”, explică într-o română cu accent englezesc Bogdan Săcuiu, directorul de vânzări ai Seamless, companie evaluată la 200 de milioane de euro, cu activitate în 30 de ţări şi listată pe bursa de la Stockholm. Absolvent al Institutului Politehnic în 1991, Săcuiu a lucrat doar trei ani în România.

    În primii ani de după Revoluţie şi-a făcut propria firmă de consultanţă, care furniza servicii companiilor europene dornice să îşi deschidă filiale şi la Bucureşti. Avea 27 de ani când a luat hotărârea de a părăsi România, dintr-un motiv pe care îl consideră cât se poate de simplu – soţia lui este suedeză.

    „Suedezii au un fel de a fi foarte deschis şi lipsit de prejudecăţi în faţa lucrurilor noi. Nu contează dacă eşti român sau congolez dacă profilul tău uman este bun. La nivel general, există însă câteva exemple care nu pun neapărat profilul de român într-o lumină pozitivă.„ Îşi aminteşte zâmbind de primele zile scandinave şi de slujba obţinută la Ericsson, unde a muncit şapte ani şi a schimbat „foarte multe roluri şi poziţii„.

    Apoi, din 2002 până în 2010, a lucrat în cadrul Symsoft, un furnizor de software pentru operatorii telecom, însă managementul i-a propus să dezvolte operaţiunile companiei în Dubai, aşa că a locuit timp de cinci ani în Peninsula Arabă şi apoi s-a relocat în Suedia.
    Bogdan Săcuiu a venit săptămâna trecută la Bucureşti, de data asta în calitate de om de afaceri, pentru a oferi clienţilor băncilor o modalitate de plată diferită faţă de variantele deja existente. Practic, oamenii vor putea plăti la casierie scanând un cod de bare cu smartphone-ul şi introducând pe ecranul tactil o parolă personală de securitate.

    Aşadar, o plată direct de pe telefon. Dacă privim la cifrele legate de plăţi prin mijloace moderne, piaţa românească nu stă deloc bine, iar noua soluţie pare extrem de curajoasă. Deşi plăţile cu cardurile de debit la comercianţi şi pe internet au crescut anul trecut cu 20%, la circa 5 miliarde de euro, valoarea medie a unei tranzacţii a scăzut la 150 de lei faţă de 200 de lei în 2008. Circa 130 de milioane de tranzacţii de plată cu cardul de debit au fost înregistrate anul trecut, ceea ce înseamnă, în medie, o plată pe lună cu fiecare dintre cele 12 milioane de carduri active.

    Săcuiu observă că relativul insucces al cardurilor pe piaţa locală nu influenţează noua tehnologie introdusă de Seamless: „Cardul nu este un instrument de sine stătător. El implică anumiţi procesatori şi intermediari care se interpun în lanţul dintre cumpărător şi vânzător, ceea ce înseamnă costuri suplimentare pentru comercianţi„.
     

  • Ce este şi ce nu este taxa de interchange

    Taxa de interchange – unul dintre mijloacele de compensare interbancare care intervin în tranzacţiile cu carduri, de la banca acceptatoare către banca emitentă – a dat naştere multor asemenea zvonuri şi confuzii. Ce este şi ce nu este taxa de interchange?

    Nu este un comision de utilizare a cardului şi nu este suportată de posesorul de card. Dacă ar fi aşa, la toate magazinele, preţurile pentru cei care plătesc cu cardul ar fi diferite decât cele pentru plata cu cash. Or, nu sunt. De fapt, prin lege, în România, comisionul la plata cu cardul – care în terminologia noastră se numeşte surcharge – este interzis. Adică trebuie să fie 0%. Orice caz în care această regulă nu se respectă poate şi trebuie să fie raportat autorităţilor.

    Unii ar argumenta că toate costurile pe care le suportă comercianţii (inclusiv aşa-numitele comisioane de acceptare a plăţii cu cardul pe care ei şi nu consumatorii le plătesc) se regăsesc în preţul final al produsului. Dar cum plăţile cu cardul pentru cumpărături în România sunt cam 6% din totalitatea tranzacţiilor, argumentul nu e solid.

    Nu este nicio sursă de venit excepţională pentru organizaţiile de plată sau pentru bănci. În cazul MasterCard, interchange fee-ul nu este colectat de organizaţia de plată şi nu generează venituri pentru aceasta, ci este tranzacţionat direct între bănci şi este o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. Un exemplu de astfel de costuri sunt riscurile financiare pe care băncile emitente şi le asumă. Un magazin va avea întotdeauna garanţia că-şi va primi banii dacă tranzacţia cu cardul este autorizată – chiar dacă posesorul de card nu are suficienţi bani. În acest caz, banca emitentă suportă aceste costuri.

    Surplusul de venituri provenit din taxă se întoarce în dezvoltarea sistemului de plăţi cu cardul, dezvoltare de care România are nevoie, dat fiind că istoria noastră cu cardul abia a depăşit 15 ani, iar acceptarea este încă limitată, eufemistic vorbind. Ca în toate cazurile în care vorbim despre taxe şi comisioane, şi în acest caz se dezbate ipoteza că eliminarea taxei va sprijini comercianţii şi va duce la reducerea preţurilor către consumator. În medie, taxa interchange reprezintă aproximativ 1,2% din valoarea tranzacţiei – în acele magazine în care, dacă priviţi acum reclamele, reducerile acordate consumatorilor sunt de 30%, 40%, 50%, 70% şi în care structura preţurilor se bazează în aceeaşi măsură pe considerente economice, cât şi psihologice…

    Cosmin Vladimirescu (country manager România şi Moldova, MasterCard Europe)

  • BCR: Ponderea plăţilor cu cardurile în totalul tranzacţiilor a crescut de trei ori în şase ani

     “Cei mai activi clienţi din punct de vedere al numărului de tranzacţii non-cash sunt în Bucureşti şi Judeţul Ilfov, urmaţi de cei din judeţele Timiş şi Braşov, rezultă dintr-un studiu al BCR efectuat pe segmente interne de clienţi. Pe ultimele locuri în acest clasament se situează: Bistriţa, Neamţ şi Călăraşi”, se arată într-un comunicat al Băncii Comerciale Române.

    Clienţii utilizează plaţile la POS, prin internet banking, debit direct, ordine de plată prestabilite în baza unui contract, precum şi plăţile la bancomate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC Bank a lansat tokenul în formă de card pentru clienţii de internet banking

    Pentru serviciul Internet Banking CEConline, comisioanele pentru tranzacţii sunt reduse cu 30% faţă de cele percepute în unităţile băncii.

    “Prin introducerea acestui dispozitiv, CEC Bank marchează o nouă etapă în evoluţia serviciilor bancare derulate prin canale alternative. Ne dorim ca tokenul sub formă de card bancar să fie un instrument modern de autentificare, uşor de folosit şi transportat de către clienţii nostri”, a declarat Radu Gheţea, presedintele CEC Bank. 

    Numărul clienţilor CEC beneficiari de carduri de debit şi de credit active a ajuns la sfârşitul anului trecut la 984.000, iar al celor care utilizează internet bankingul este de 20.872. Banca avea la finele anului trecut 3,3 milioane de clienţi persoane fizice şi 147.000 clienţi persoane juridice, 1.128 de agenţii si sucursale (faţă de 1.173 în 2011) şi 6.548 salariaţi (faţă de 6.552 în 2011). În 2012, CEC Bank a reuşit să îşi crească numărul de clienţi persoane fizice cu aproximativ 100.000 şi cel al clienţilor persoane juridice cu aproximativ 15.000.

    În iunie, CEC Bank şi-a majorat capitalul social cu 32.518.500 lei, prin capitalizarea profitului obţinut în 2012. Banca şi-a mărit anul trecut portofoliul de credite acordate persoanelor juridice cu 32%, în timp ce activele au crescut cu 8,5% (faţă de 3,4% creştere a activelor în sistemul bancar). Această evoluţie s-a bazat, potrivit băncii, în special pe creşterea surselor atrase din piaţ internă (10,2%), ceea ce a permis ca soldul creditelor acordate clienţilor să urce cu 15,5%, faţă de o medie de 1,5% în sistemul bancar.

    CEC Bank, singura mare bancă rămasă sub controlul statului român, a terminat anul trecut pe locul al patrulea în clasamentul băncilor după active, cu o cotă de piaţă de 7,35%. Profitul brut în 2012 a fost de 33,5 milioane lei.