BusinessMagazin

Tag: cafenele

  • Tânărul care dormea în parc şi la Starbucks a ajuns milionar şi investeşte în zeci de companii

    Un tânăr nevoit să îşi întrerupă cariera sportivă din cauza unui accident a trăit aproape un an dormind în parc, pe canapelele prietenilor sau în cafenele. A învăţat să scrie cod şi, în cele din urmă, startup-ul creat de el s-a transformat într-un business de milioane de dolari.  

    Ali Hamed s-a înscris la Universitatea Cornwell pentru a juca baseball, dar şi-a fracturat spatele într-un joc şi a fost nevoit să renunţe la sport. În perioada de recuperare, a învăţat să scrie cod şi a creat un site care sumariza ştiri. Startup-ul nu a avut succes, prin urmare a trecut la următoarea afacere: CoVenture, prin care construia software pentru companii mici în schimbul unui procent din acţiunile acestora.

    În perioada în care a construit afacerea, a trebuit să se mute aproape de tot în oraşul New York. Timp de şapte luni a fost practic un om al străzii în New York, alternând între a sta pe canapeaua prietenilor lui şi dormind în cafenele Starbucks sau în Union Square Park.

    În CoVenture, Ali Hamed a  angajat 40 dezvoltatori şi designeri web pentru a crea soluţii tehnice pentru companii care nu au un background tehnic. Prin afacerea lui, construieşte software care valorează 30.000 de dolari în schimbul a 5%  din acţiunile fiecărei companii.

    Afacerea s-a dovedit a fi extrem de profitabilă: în 2013,  CoVenture  a lucrat cu şase start-upuri, cu venituri care au totalizat 10 milioane de dolari.

    În prezent, Hamed este în ultimul an la Universitatea Cornwell, dar îşi petrece mare parte din săptămână în New York City. Şi-a permis între timp să îşi cumpere propriul apartament în oraş.

  • Starbucks a generat peste 1 miliard de dolari prin aplicaţia mobilă şi programul de fidelitate

    Tranzacţiile Starbucks au totalizat peste un milion de dolari, ceea ce reprezintă 4% din piaţa de plăţi mobile din Statele Unite, estimează aceeaşi sursă. Pentru a susţine cât mai mult dezvoltarea acestui sistem, lanţul de cafenele a creat un nou post de Chief operating officer care va avea ca responsabilitate îmbunătăţirea permanentă a sistemului de plăţi mobile.

    Compania Starbucks este cunoscută pentru produsele ieftine şi de calitate pe care le oferă clienţilor, fiind printre primele care au dezvoltat un program de loialitate eficient. Clienţii beneficiază de produse gratuite în mai multe ocazii, precum zilele de naştere.

  • NEPI deţine 200.000 mp spaţii retail după deschiderea mall-ului din Galaţi şi începe alte 3 proiecte

     Centrul comercial are o suprafaţă construită de 33.000 metri pătraţi şi este primul proiect de acest tip din oraşul Galaţi.

    Printre chiriaşi se numără Carrefour, H&M, C&A, Deichmann, NewYorker, Altex, Intersport, Leonardo, Reserved, Domo, CCC, Puma, Killtec şi Flanco. Pe lângă acestea, centrul are o zonă de restaurante, cafenele şi pentru petrecerea timpului liber.

    Amplasat pe Bilevardul George Coşbuc, principala axă nord-sud a oraşului, mall-ul oferă peste 1.400 de locuri de parcare.

    Peste 1.150 de locuri de muncă vor fi create odată cu deschiderea Shopping City Galaţi, atât pe partea de servicii administrative, cât şi în cadrul magazinelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditorii internaţionali acceptă pentru prima dată reducerea unei taxe în Grecia

     “Am spus troicii că, dacă vom coborî TVA de la 23% la 13%, vor creşte veniturile la buget şi va fi diminuată evaziunea. Troica tot nu crede asta, dar a acceptat reducerea taxei”, a declarat, miercuri, Samaras într-un discurs televizat.

    Samaras a avertizat că proprietarii de restaurante, baruri şi cafenele trebuie să emită bonuri fiscale, întrucât dacă evaziunea fiscală persistă, TVA va creşte din nou. În cazul în care măsura se dovedeşte un succes, ar putea urma şi alte reduceri de taxe, a spus el.

    În plus, guvernul nu va mai impune unele măsuri convenite cu troica pentru anul următor, precum reducerea pensiilor foştilor angajaţi ai forţelor armate şi majorarea taxelor pentru companii, a adăugat premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Omul care conduce Kenvelo, Lee Cooper, Time Out şi Tom Tailor în România: “Păstrăm doar magazinele profitabile”

    PÂNĂ ACUM S-A IMPLICAT ÎN BUSINESS DOAR LA NIVEL EXECUTIV, însă spune că piaţa locală oferă încă oportunităţi de afaceri, motiv pentru care s-a asociat cu un francez, Stephane Lahaye, CEO al grupului financiar Lea Finance, pentru a dezvolta brandul de haine MIM şi lanţul de cafenele Brioche Dorée. „Lumea vorbeşte despre criza din economie şi despre lipsa apetitului de consum. Eu cred că ceea ce vedem acum este noua realitate economică şi nu ar trebui să mai visăm la creşteri, ci ar trebui să ne adaptăm la situaţia actuală.„

    Într-o perioadă în care românii sunt tot mai atenţi pe ce dau banii şi pun preţul pe primul loc atunci când vine vorba de cumpărături, Philippe Besadoux a decis să aducă la Bucureşti o marcă franţuzească cu produse ieftine. Preţul unei rochii începe de la cinci euro, iar cel al unei perechi de jeans de la nouă euro.

    „Este un magazin pentru femei tinere, care se uită la ultimele tendinţe din modă, dar care se uită şi la preţ.„ Noul brand, la fel ca şi lanţul de cafenele, urmează a fi dezvoltate cu ajutorul platformei grupului Kenvelo. Vor fi folosite aceleaşi birouri, aceleaşi depozite şi aceeaşi echipă de management. Executivul francez va rămâne astfel şi la conducerea Kenvelo şi a celorlalte mărci pe care le-a adus în ultimii ani în România – Lee Cooper (2011), TimeOut (2012) şi Tom Tailor (2011).

    AVEA UN PORTOFOLIU MAI MARE DE BRANDURI ÎNSEAMNĂ O FORŢĂ MAI MARE DE NEGOCIERE. Pe piaţa locală de modă trebuie să fii mare ca să poţi rămâne în joc.„ Această filozofie de afaceri este cea după care s-a ghidat Philippe Besadoux atunci când a dezvoltat reţeaua Lee Cooper. Care a ajuns până la 25 de magazine în mai puţin de doi ani, alte cinci urmând a se adaăuga până la finele anului. Sub brandul Tom Tailor a deschis şapte magazine iar pentru TimeOut, adus la finalul lui 2012, tot şapte.

    „În cazul Tom Tailor vorbim de un joint-venture cu compania mamă din Germania, de aceea ne extindem în ritmul lor.„ În cazul celorlalte mărci el este cel care creionează cifrele. Astfel, anul acesta mai deschide cinci magazine Lee Cooper şi patru TimeOut. Kenvelo va râmăne la 42 de magazine, după o serie de relocări, deschideri şi câteva închideri. Scopul lui Besadoux este să păstreze doar magazinele profitabile şi cu şanse de dezvoltare.

    ROMÂNII CHELTUIE ANUAL PE HAINE CIRCA 8 MILIARDE DE LEI, iar piaţa urmează să crească cu aproape 900 de milioane de lei până la finalul lui 2017, potrivit datelor Euromonitor. În prezent un român cheltuie anual 400 de lei pe haine, mai puţin de 100 de euro, valoare care ne aşează în coada Europei. Partea bună este că direcţia viitoare este de creştere. Pe această evoluţie mizează şi ceilalţi jucători din piaţă, precum Inditex (proprietarul Zara, Bershka, Pull&BEar), H&M sau C&A, fiecare având an de an noi deschideri de magazine.
     

  • Afacerile care au cucerit inima Bucureştiului

    Au trecut deja câţiva ani de când primii oameni de afaceri au simţit potenţialul centrului istoric, zonă care a fost ani la rând ocolită de orice tip de afaceri, zona fiind caracterizată de clădiri dărâmate, câini fără stăpân şi oameni fără locuinţă. Printre primii care au deschis localuri în zonă se numără antreprenorul Dragoş Petrescu: în 2005 el începea să îşi construiască businessul în zonă, care cuprinde acum restaurantul City Grill, berăriile Caru’ cu Bere şi Hanu’ Berarilor, cantina Sport Bar şi shaormeria Bundetot. Nu departe, Dragoş Petrescu şi-a amplasat şi brutăria Backwerk, încurajat de traficul din zonă. După el au venit alţi câţiva zeci de antreprenori care au dorit să atragă măcar o parte dintre miile de români care ajung în zonă în fiecare zi.

    “În 2010 estimam că sunt în jur de 80 de localuri în centrul istoric. În 2011 o analiză ne-a dus undeva în jur de 110. Cred că anul acesta ne vom apropia de 150 de locaţii. Evident, în ultimii ani au apărut investiţii mari, în locaţii mari şi branduri recunoscute de public”, spune Daniel Mischie, director de operaţiuni al grupului City Grill. El explică însă că cifrele sunt doar estimări, în condiţiile în care industria ospitalităţii nu este reglementată în România (pe piaţa locală nu există instituţii guvenamentale sau asociaţii profesionale care să reglementeze această ramură economică). În consecinţă, câţiva oameni de afaceri din zonă au înfiinţat o structură care să reprezinte o voce comună: “În centrul istoric există Asociaţia Comercianţilor din Centrul Istoric – Micul Paris, care are aproximativ 60 de membri în prezent”, mai spune Mischie, care ocupă funcţia de preşedinte al acestei asociaţii.

    Centrul vechi al Bucureştiului se întinde pe o suprafaţă de 57 de hectare, din care zona Lipscani ocupă circa 15 hectare. Un număr de 527 de clădiri – dintre care aproximativ o treime condensate în zona Lipscani – sunt incluse în perimetrul delimitat de şase străzi mari: la nord de bulevardele Elisabeta şi Carol, la est de bulevardul Hristo Botev, la vest de Calea Victoriei şi la sud de Splaiul Independenţei şi bulevardul Corneliu Coposu. Jumătate dintre clădirile din centrul vechi sunt construite înainte de anul 1900, iar alte 220 sunt ridicate înainte de 1940.

    În aceste condiţii, multe clădiri sunt încă imposibil de închiriat pentru că starea în care sunt nu permite desfăşurarea niciunei activităţi. Acesta este motivul pentru care doar circa 150 de baruri, cafenele şi restaurante sunt deschise sau pe punctul de a se deschide. Acestora li se adaugă câteva magazine de haine, o mare parte vechi, cu mărfuri prăfuite şi, la polul opus, câteva boutique-uri cu produse unicat sau chiar de lux.

    De ce sunt încă atâtea spaţii goale? Costurile recondiţionării unor astfel de imobile merg uneori până la mai bine de jumătate din valoarea de achiziţie.”În centrul istoric există loc şi spaţii pentru cel puţin atâtea locaţii câte sunt deschise deja. Investitorii se lovesc însă de mai multe probleme. În primul rând, dacă tu consideri că un spaţiu este potrivit pentru businessul tău, trebuie să cauţi proprietarul care poate fi privat, public sau în litigiu”, mai spune Mischie. Dacă este o proprietate privată, începe calvarul negocierilor condiţiilor contractuale. În celelalte două cazuri eşti complet blocat pentru că administraţia este un proprietar important în centrul istoric şi legal nu poate închiria decât pentru activităţi non-profit. Mai mult, o parte importantă din locaţii sunt în litigiu.

    Există însă oameni de afaceri care au simţit potenţialul zonei încă din perioada când bătaia pe locaţiile din centrul vechi nu era atât de mare. Cătălin Mahu, care deţine lanţul de restaurante La Mama şi cafenelele Cafepedia, a cumpărat acum circa cinci ani un spaţiu în zonă. El a aşteptat însă până în 2011 pentru a începe să îl renoveze. În toamna lui 2011 Mahu a deschis un restaurant La Mama, care deşi nu a prins “nebunia” verii în zonă, s-a bucurat de o toamnă caldă şi generoasă. Încurajat de evoluţia restaurantului de pe Lipscani, omul de afaceri va deschide în acest an în centrul istoric al Capitalei şi un music pub în care va investi circa 700.000 de euro. Noua locaţie va fi amplasată la doar un număr (o casă – n. red.) distanţă de restaurantul La Mama din centrul istoric.

  • Starbucks investeşte 30 milioane de dolari în sucuri naturale

    Starbucks are sediul principal în Seattle, Washington, dar operează peste 17.000 de cafenele în 51 de ţări din întreaga lume. 11.000 dintre acestea se găsesc în Statele Unite, mai mult de 1.000 în Canada şi aproape 700 în Marea Britanie. Având în vedere succesul nebun pe care l-a cunoscut la nivel global cu reţelele de cafenele, Starbucks Corporation intenţionează acum să dea o nouă lovitură: să-şi facă un brand şi în domeniul sucurilor naturale.
    Compania, care a revoluţionat modul în care americanii îşi savurează cafeaua, a preluat pentru suma de 30 milioane de dolari producătorul Evolution Fresh Inc., din dorinţa de extindere către nişa sucurilor naturale, relateaza Reuters.

    Citeşte mai multe pe www.incont.ro

  • Cafeaua a crescut ca aurul

    De ce costa anul trecut un kilogram de cafea de specialitate şase euro, iar acum a ajuns la zece? Cererea la nivel mondial a crescut semnificativ în ultimele douăsprezece luni, dat fiind că pieţe emergente de mari dimensiuni – mai ales China – au început să consume tot mai mult. Simultan, oferta a rămas aceeaşi, ba chiar a scăzut pe seama recoltelor tot mai slabe din Vietnam şi America Centrală cauzate în special de încălzirea globală. Pe fondul crizei economice şi deci al scăderii consumului, comercianţii nu şi-au permis să urce preţurile cu circa 10-20%, deci marjele de profit s-au diminuat semnificativ mai ales pentru cei care o importă, prăjesc sau o comercializează la raft. În sprijinul lor a venit şi reducerea accizei de 10%, practicată în fiecare din ultimii patru ani, până la nivelul de 0,22 euro/kg. Potrivit datelor disponibile, România ocupă locul 24 dintre cele 27 de ţări din Uniunea Europeană în funcţie de consumul anual de cafea pe cap de locuitor, conform informaţiilor Organizaţiei Mondiale a Cafelei. Cu o medie anuală de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, consumul e de trei ori mai mic comparativ cu cel din Germania şi la jumătate faţă de cel din Austria. La nivel regional, fiecare bulgar bea anual 3,25 kilograme de cafea, mai mult decât ungurii – 2,67 kilograme sau cehii – 3,04 kilograme.

    Mai ferite de creşterea de preţ au fost cafenelele care operau cu marje mai ridicate, după cum susţin specialiştii din industrie. În prezent, comercianţii au dictat preţurile din piaţă – circa şase lei pentru un espresso, opt lei pentru un cappuccino şi zece pentru un frappe – chiar de zece ori mai scumpe decât costul efectiv. “Preţurile în cafenele sunt mari, chiar peste nivelul din Italia, Spania şi Austria”, spune specialistul în cafea Cristian Macedonski. Explicaţia e aceea că investiţiile şi chiriile au valori însemnate, iar proprietarii îşi doresc amortizarea cât mai rapid. “E uşor să scazi preţul chiar cu 20-30%. În contextul pieţei din România, un preţ mai corect pentru o cafea este patru lei, întrucât te costă cel mult un leu să o prepari”, spune Mihai Panfil, manager al Barmania, un suport pentru specializarea barmanilor. În esenţă, cafenelele au părut să vrea să vândă până acum mai puţin şi mai scump decât mai mult, dar mai ieftin. De aceea, şi clienţii fideli ai acestor localuri lipsesc. “Când vorbim de cafenele, e mai important volumul decât valoarea pentru că aşa atragi şi fidelizezi clienţi”, mai spune Panfil. Pe piaţa locală, 85% din consum se realizează prin cafeaua preparată acasă sau cumpărată de la automate şi doar 15% o reprezintă consumul în baruri, restaurante şi cafenele. O explicaţie poate fi cultura. Cafeaua înseamnă pentru clienţii români un prilej de a ieşi în oraş şi de a petrece minute bune stând de vorbă. Nu la fel se întâmplă în alte ţări, unde oamenii consumă mai mult şi mai repede, deci şi volumul de clienţi este mai mare. O cafenea cu vad vinde în zilele bune un kilogram pe zi, în timp ce în alte ţări se vând cinci numai într-o dimineaţă. Piaţa a stagnat anul trecut la nivelul din 2009 de 300 milioane de euro, potrivit estimărilor. Preţurile ridicate şi chiriile însemnate au dus în insolvenţă lanţuri precum Costa Coffee sau Cup & Cino, în timp ce altele au închis mare parte din unităţi. Tudor Niculescu, proprietarul Turabo, spune că preţurile din cafenele reflectă tocmai costurile foarte mari cu chiriile, acesta fiind şi principalul motiv al închiderii multor unităţi din lanţul de cafenele pe care îl conduce.

    “Cafeaua de bună calitate şi oamenii din spatele barului care să o prepare corect lipsesc aproape complet din peisaj, iar asta e o nişă importantă de creştere pentru perioada următoare”, spune Mihai Panfil. Practic, problema în anii următori nu e aceea de a convinge oamenii să bea cafea, ci de a-i obişnui să o consume cât mai des în oraş. Iar diferenţa o vor face preţul, serviciile şi modul de fidelizare. Cât despre producţie, traderii chestionaţi de Bloomberg văd în sezonul 2011-2012 unul cu o recoltă mai bună, anticipând o creştere cu 5%, până la 3,29 milioane de tone, menită să mai domolească din elanul ultimului an.

  • Piaţa de cafenele şi restaurante a căzut în picioare

    Restaurantul spaniol El Bulli, nu demult cunoscut ca fiind cel mai scump restaurant din lume, îşi va închide pentru totdeauna porţile în decembrie, după ce proprietarul şi chef-ul Ferran Adria a realizat că pierde bani, iar presiunea făcută de clienţi era tot mai mare. Şi în România s-au închis câteva zeci de restaurante, baruri şi cafenele, în condiţiile în care criza a limitat ieşirile în oraş. Şi totuşi, numărul restaurantelor este în continuă creştere. De ce?

    “În România este loc pentru deschiderea de noi restaurante, pentru că românii nu au renunţat la obiceiul de a ieşi în oraş”, spune Ali Capa, fostul director de investiţii al Anchor Group, care a adus în România lanţul de restaurante Wienerwald. După ce a investit circa 150.000 de euro în restaurantul deschis în luna aprilie în zona Vitan din Capitală, Capa spune că în următoarele una-două luni va mai deschide alte două restaurante Wienerwald în capitală, unul în zona Floreasca şi unul într-un centru comercial, al cărui nume nu îl dezvăluie pentru că încă nu a fost semnat contractul.

    În primele şase luni ale acestui an, peste 2.600 de firme au fost înregistrate la Registrul Comerţului având ca principale domenii de activitate restaurante şi baruri. Numărul acestor companii a crescut constant în ultimii ani în pofida crizei financiare. Astfel, 2010 a fost cel mai prolific an, fiind înregistrate peste 4.150 de astfel de companii.

    Chiar dacă acum consumatorii vor mult şi ieftin, jucătorii din sectorul restaurantelor şi barurilor se adaptează din mers şi preferă să se extindă în continuare. American Restaurant System, compania care operează restaurantele Pizza Hut şi reţeaua de livrări la domiciliu PHD, are în plan ca până la finalul anului să mai deschidă alte trei unităţi PHD, toate în Bucureşti, şi să ajungă astfel la o reţea de zece unităţi. Compania va investi 150.000 de euro în cea de-a opta unitate PHD ce urmează a fi deschisă pe Calea 13 Septembrie până la sfârşitul lunii august. Aceasta este singura locaţie cunoscută, în cazul celorlalte compania căutând spaţii acolo unde nu sunt deja prezenţi, în special la marginea Bucureştiului, potrivit lui Carmen Lupuleţ, directorul de marketing al companiei. Prima unitate PHD din România a fost deschisă în decembrie 2007, în zona Vitan. Anul acesta avansul businessului PHD este de 15-30%, în funcţie de fiecare unitate, comparativ cu 2010.

    În aceste condiţii, dacă se menţine trendul ascendent, veniturile nete ale PHD în acest an s-ar putea ridica la 12 milioane de lei. În cazul restaurantelor Pizza Hut compania nu are stabilită nicio nouă deschidere, în prezent existând 13 unităţi. “Anul acesta suntem mai axaţi pe livrare. În condiţiile în care românii şi-au redus bugetul pentru mâncarea care nu este făcută în casă, ei preferă livrarea la domiciliu, pentru că au impresia că în restaurante cheltuie mai mult”, spune Lupuleţ. Ea mai explică faptul că în prima parte a anului veniturile Pizza Hut au scăzut uşor, pentru ca în ultimele două luni să se simtă o redresare. Compania American Restaurant System a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 92,4 milioane de lei şi estimează pentru 2011 o creştere până la 96,1 milioane de lei.

    Cel mai ambiţios plan de expansiune pentru România îl are tot un lanţ de restaurante, Subway. România devine astfel a 99-a ţară de pe harta lanţului, care vrea în cinci ani să inaugureze 60 de noi unităţi pe piaţa locală. Prima unitate va fi deschisă în capitală până la finalul acestui an, pentru ca apoi expansiunea să se desfăşoare în oraşele de peste 100.000 de locuitori.

    În total, pe 1 iulie 2011 existau în România aproape 37.500 de companii care activează în domeniul restaurantelelor şi barurilor. În pofida faptului că tot mai multe restaurante, cafenele şi baruri s-au închis sau au intrat în insolvenţă, numărul companiilor care activează în aceste domenii a crescut comparativ cu perioada similară a anului trecut. “Deşi situaţia economică este dificilă, pe loc nu putem sta”, spune Radu Cristian Marinescu, care conduce operaţiunile Gloria Jean’s de la intrarea pe piaţa locală a lanţului la începutul lui 2005.

    Reţeaua va deschide anul acesta trei noi cafenele, două în Bucureşti (una în clădirea de birouri Anchor Plaza şi una în zona pieţei Universităţii) şi una în Oradea. Dintre acestea, două vor fi deschise în franciză, iar una va fi deschisă de firma Gourmet Products Servicii, care a adus brandul în România şi care deţine master franciza pentru România. Lanţul are în prezent şapte cafenele, în Bucureşti Mall, Carrefour Feeria, Băneasa Shopping City, Bucharest City Hotel, Eurotower, AFI Palace şi Carrefour Piteşti.

  • De ce se inchid cafenelele in Romania

    “Desi situatia economica este dificila, pe loc nu putem sta. Anul acesta vom deschide trei noi cafenele, doua in Bucuresti si una in Oradea. Dintre acestea, doua vor fi deschise in franciza, iar una va fi deschisa de noi, care detinem master franciza pentru Romania”, spune Radu Cristian Marinescu, care conduce operatiunile Gloria Jean’s de la intrarea pe piata a lantului la inceputul lui 2005. In ceea ce priveste anul acesta per ansamblu, el este de asemenea pesimist, si spune ca a fost mai prost decat 2010, insa diferentele nu sunt majore. “Nici in 2012 nu vad cresteri semnificative”. Criza financiara a lovit puternic sectorul cafenelelor, astfel, in ultimii doi ani de pe harta locala au disparut mai multe zeci de cafenele. Unele lanturi au intrat in insolventa (Costa Coffee sau Cup & Cino), iar altele si-au redus considerabil numarul de unitati (Turabo). Motivele care au dus la aceasta situatie au fost chiriile, preturile mari practicate si faptul ca obiceiul de a bea cafea in oras este abia la inceput, potrivit jucatorilor din piata si analistilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro