Tag: burse

  • Deutsche Bank: Declinul pieţelor de capital este foarte serios

    “Ne aşteptăm la unele ajustări ale perspectivei de creştere a economiei mondiale, în special din cauza creşterii mai slabe pe pieţele emergente. Preţul scăzut al petrolului şi modificarea perspectivei economice vor crea o nouă rundă de reduceri ale profiturilor”, consideră Gebhardt.

    Bursele au pierdut la nivel global 5.000 de miliarde de dolari de când autorităţile chineze au devalorizat yuanul pe 11 august, investitorii fiind îngrijoraţi de încetinirea peste aşteptări a creşterii economiei Chinei.

    Vânzările din piaţă provoacă temeri referitoare la capacitatea economiei mondiale de a rezista la o eventuală majorare a dobânzilor în Statele Unite, în acest an.

    Cel mai mare declin are loc pe pieţele emergente, unde MSCI Emerging Markets Index este în declin cu 4,4%.

    Preţul petrolului Brent, de referinţă la londra, a coborât sub 45 de dolari pe baril, prima oară în ultimii şase ani şi jumătate, în timp ce petrolul de referinţă pe piaţa americană este tranzacţionat la sub 40 de dolari pe baril.

     

  • Bursa din China a închis în declin cu 8,5%, cel mai mult după 2007. Bursele asiatice scad puternic

    Declinul pieţelor asiatice de capital a urmat scăderilor accentuate consemnate vineri de acţiunile din SUA şi Europa, transmite MarketWatch.

    La originea declinului se află îngrijorarea că avansul economiei chineze ar putea încetini semnificativ.

    Pentru a creşte competivitatea exporturilor, autorităţile chineze au decis în urmă cu două săptămâni să devalorizeze yuanul, luând prin surprindere pieţele. Investitorii vor urmări următoarea mişcare a autorităţilor de la Beijing, după ce Wall Street Journal a relatat că banca centrală se pregăteşte să inunde sistemul bancar cu lichidităţi pentru a stimula creditarea.

    Indicele Shanghai Composite a coborât cu 9,5%, iar indicele Shenzhen cu 7,7%.

    La Hong Kong, indicele Hang Seng a scăzut cu 5,06%, Nikkei Stock Average al bursei din Tokyo cu 4,6%, în timp ce indicele australian S&P ASX 200 a pierdut 2,7%.

    Pe piaţa valutară, ringgit-ul malaysian a atins minimul ultimilor 17 ani, moneda thailandeză baht la cel mai redus nivel din 6 ani, iar won-ul sud-coreean la un minim al ultimilor patru ani, faţă de dolar.

  • La 33 de ani, acest tânăr este co-fondator şi CEO al unuia dintre cele mai importante businessuri online de carte din România

    După finalizarea licenţei în studii culturale în Statele Unite şi pierderea „la mustaţă“ a unei burse de cercetare în Balcani, Tudor Benga se reîntoarce în ţară, la 24 de ani, cu obiectivul clar de a intra pe calea antreprenoriatului.

    Îşi începe cariera în businessul de carte cu un job în cadrul companiei tatălui său, proprietarul unei afaceri de distribuţie de carte străină şi unic reprezentant al Logman în România. Timp de doi ani a călătorit cu standuri şi prezentări de carte în şcolile şi universităţile din România, învăţând pe teren ce înseamnă industria de carte, iar în 2007, cu 15.000 de dolari puşi la bătaie de fratele său stabilit în SUA, pune bazele Okian.ro, librărie de carte în limba engleză din toate domeniile.

    În 2010, librăria online fondată de fraţii Benga şi businessul de distribuţie de carte al tatălui lor fuzionează într-o singură companie, Okian. După o pauză de doi ani dedicată unui master la Universitatea Columbia în SUA, Tudor revine în ţară şi preia conducerea businessului.

    Okian numără peste un milion de cărţi în engleză, din toate domeniile, de la titluri din beletristica internaţională la cărţi de business sau medicină, alături de jocuri şi accesorii pentru iubitorii de carte, sute de titluri din portofoliu fiind mai ieftine decât pe amazon.co.uk, uneori cu până la 25%.

    Okian colaborează cu peste 12.000 de edituri, vinde 100 de volume pe zi, are peste 100.000 de titluri în format digital şi 32 de angajaţi. 

  • Acţiunile europene cresc puternic după votul din Parlamentul Greciei

    Indicele Stoxx Europe 600 este în urcare cu 1,24% şi se îndreaptă spre a şaptea creştere consecutivă, relatează MarketWatch.

    Parlamentul elen a aprobat măsurile de austeritate după dezbateri aprinse şi pe fondul protestelor violente anti-austeritate.

    Planul de austeritate trebuie aprobat şi de parlamentele naţionale din mai multe state din zona euro, între care Germania şi Finlanda, state care au adoptat poziţii intransigente faţă de Grecia.

    Preşedintele BCE Mario Draghi va conduce joi şedinţa de politică monetară a instituţiei, care va fi urmată de o conferinţă de presă.

    Indicele DAX al bursei din Frankfurt este în urcare cu 1,35%, CAC 40 al bursei din Paris cu 1,35%, IBEX 35 creşte la Madrid cu 1,31%, iar FTSE MIB al bursei din Milano cu 1,39%. Indicele FTSE 100 al bursei din Londra este în creştere cu 0,56%.

    Euro este în scădere cu 0,3%, la 1,0908 dolari pe unitate, evoluţie influenţată de preşedintele Rezervei Federale americane Janet Yellen, care a declarat miercuri că instituţia intenţionează în continuare să înceapă majorarea dobânzilor în acest an.

     

  • Acţiunile europene cresc puternic după acordul pentru Grecia

    Indicele Stoxx Europe 600 este în urcare cu 1,1%, toate componentele industriale ale acestui având o evoluţie pozitivă.

    Indicele DAX al bursei din Frankfurt este în urcare cu 1,25%, CAC 40 al bursei din Paris cu 1,7%, iar FTSE 100 al bursei din Londra cu 0,7%.

    Indicele IBEX al bursei din Madrid este în creştere cu 1,3%, iar FTSE MIB al bursei din Milano cu 0,7%.

    Euro a înregistrat luni o evoluţie mixtă, în urma acordului Greciei cu liderii zonei euro, după creşterea iniţială trecând pe scădere.

    La ora transmiterii ştirii, euro este în declin cu 0,67%, la 1,1147 dolari pe unitate.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat luni dimineaţă, după încheierea unui acord privind un nou plan de salvare a Greciei, că “nu va exista un Grexit”.

    “Nu va exista un Grexit (ieşirea Greciei din zona euro-n.r.) şi, astfel, suntem mulţumiţi de rezultatele obţinute”, a declarat Juncker într-o conferinţă de presă, după încheierea negocierilor maraton privind criza din Grecia.

    Preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, a afirmat la rândul său că 25 de miliarde de euro vor fi folosiţi pentru a recapitaliza băncile elene.

    Potrivit preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, miniştrii de Finanţe vor discuta de urgenţă modalităţi de a ajuta Grecia să obţină resursele necesare pe termen scurt. După procedurile naţionale, Eurogroupul va lucra cu instituţiile pentru a continua negocierile.

     

  • Bursele din China îşi revin după pierderile masive din zilele precedente

    Indicele Shanghai Composite este în urcare cu 5,76%, după ce a fluctuat între creştere şi scădere la începutul tranzacţiilor. Indicele bursei din Shenzhen creşte cu 3,76%. Ambii indici au pierdut circa o treime din valoare în ultima lună.

    La Hong Kong, indicele Hang Seng, care a înregistrat miercuri cea mai slabă evoluţie de după criza financiară mondială, este în creştere cu 4,02%. Un indice compozit al companiilor chineze listate la Hong Kong, HSCEI, avansează cu 3,6%.

    “Piaţa dă semne de stabilizare întrucât autoritatea de reglementare a venit în sprijinul companiilor cu capitalizare mică, relaxând criza de lichiditate, ceea ce a dat încredere investitorilor”, a declarat Tang Yonggang, analist la Shenyin Wanguo Securities.

    Autoritatea de reglementare a anunţat miercuri că agenţia China Securities Finance, care acordă finanţări pentru plasamente pe piaţa de capital, va spori achiziţiile de titluri ale companiilor cu capitalizare scăzută.

    Creşterile au urmat şi unei informaţii că poliţia a vizitat China Securities Regulatory Commission, pentru a investiga operaţiunile short selling speculative.

    Yuanul este în stagnare, la 6,2085 unităţi pentru un dolar, iar obligaţiunile chineze pe termen de 10 ani s-au stabilizat, randamentul fiind în declin cu 0,05 puncte procentuale, la 3,435%.

    Pieţele globale sunt influenţate de turbulenţele din China şi incertitudinile din Grecia. Indicele japonez Nikkei 225 Stock Average este în urcare cu 0,6%, după un declin de 0,7% miercuri. În Australia, indicele S&P/ASX 200 este în creştere cu 0,03%, dar miercuri a săczut cu 0,6%. În SUA, indicele Dow Jones a atins miercuri minimul ultimelor cinci luni, iar preţurile mărfurilor au înregistrat scăderi puternice.

  • Peste 40% din acţiunile chineze sunt suspendate, pe fondul declinului cotaţiilor

    Astfel, acţiunile a peste 1.200 de companii au fost suspendate miercuri, reprezentând mult peste 40% din totalul de 2.808 companii tranzacţionate public, acesta fiind cel mai mare val de suspendări înregistrat vreodată pe piaţa de capital din China, a relatat publicaţia Southern Metropolis.

    Multe dintre companii nu au dezvăluit motivele din spatele suspendărilor de titluri, dar unele s-au referit la unele evenimente importante, precum restructurarea activelor sau plasamentele private de acţiuni.

    Potrivit relatărilor din presă, motivul ar fi protejarea acţiunilor de vânzările care au loc pe piaţa chineză, cu toate că Reuters a relatat că acele companii care vor fi descoperite că au solicitat suspendarea de la tranzcţionare a titlurilor fără un motiv serios vor fi amendate.

    Este posibil ca în unele cazuri acţionarii mari care au folosit acţiunile drept garanţii să fi cerut şi ei suspendarea acestora pentru a preveni riscul lichidării unor conturi.

    Bursele ar putea refuza unele solicitări de suspendare a titlurilor, în cazul în care numărul acestora va continua să crească, chiar şi numai pentru faptul că nu vor face faţă cererilor, potrivit unor surse apropiate bursei din Shenzhen, citate de Southern Metropolis.

    Până la jumătatea tranzacţiilor de miercuri, indicele Shanghai Composite a scăzut cu 3,9%. Pe ansamblul săptămânii, indicele a coborât cu 2,8%, iar în ultima lună cu peste 16%.

    Declinul a influenţat negativ şi bursa din Hong Kong, unde sunt listate multe dintre companiile cchineze, iar indicele Hang Seng este în coborâre cu 7,42%.

    Pierderile masive au loc chiar dacă Banca Chinei a anunţat miercuri dimineaţa că va monitoriza îndeaproape fluctuaţia acţiunilor şi va continua să susţină compania de stat China Securities Finance Corp, care furnizează împrumuturi pentru investiţii în acţiuni, pentru a proteja stabilitatea pieţei.

    Anunţul băncii centrale face parte din măsurile adoptate în ultimele zile pentru susţinerea pieţei de capital, între care achiziţia de titluri şi relaxarea reglementărilor de creditare pentru investiţii pe piaţa de capital.

  • Bursele, prinse între „moartea porumbelului“ Fed şi tragedia greacă

    Indicele BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, a deschis săptămâna trecută cu scăderi de până 1%, însă pe parcursul şedinţelor următoare acţiunile româneşti s-au redresat şi au raportat creşteri modeste.

    Schimbarea de sentiment a investitorilor indică faptul că aceştia se aşteaptă la un acord între Grecia şi creditorii săi. Miniştrii de finanţe ai ţărilor din zona euro au stabilit amânarea tuturor negocierilor cu guvernul Greciei până după anunţarea rezultatului referendumului programat duminică. Astfel că este de aşteptat ca la începutul acestei săptămâni să aibă loc din nou turbulenţe pe pieţele de acţiuni, în funcţie de rezultatul referendumului.

    „Defaultul Greciei este inevitabil şi nu va fi o surpriză pentru nimeni. Se ştie de mai mulţi ani că Grecia nu dispune de capacitatea financiară de a-şi plăti datoriile, astfel că mă aştept ca intrarea în default să aibă un impact limitat pe burse, mult mai mic decât cel cauzat de falimentul Lehman Brothers“, a spus Nicolae Pascu, directorul general al societăţii de administrare STK Financial.

    Miniştrii de finanţe din zona euro au respins solicitarea autorităţilor de la Atena de a prelungi cu o lună programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 mi-liarde de euro. În lipsa fondurilor, Grecia nu şi-a putut plăti o datorie de 1,6 miliarde de euro către FMI, scadentă pe 30 iunie.

    „Pieţele de acţiuni au reacţionat prin scăderi la riscul de default al Greciei încă din 2012, însă pieţele de obligaţiuni nu au reacţionat. Problema mai mare pentru România va fi impactul defaultului Greciei pe piaţa de obligaţiuni. Ne putem aştepta la o creştere a dobânzilor pe piaţa obligaţiunilor dacă intră Grecia în default, iar acest lucru va face ca statul român să se împrumute mai scump“, a mai spus Pascu.

    Privind luna iunie în ansamblu, bursa a avut o perioadă slabă. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, s-a depreciat cu 2,78%, indicele BET-FI, al SIF-urilor şi Fondului Proprietatea, a scăzut cu 4%, iar indicele companiilor din energie (BET‑NG) s-a depreciat cu 1%.

    „În această vară, adevăratul subiect la nivel global nu este Grecia, ci apropierea Rezervei Federale de prima creştere a dobânzii-cheie din SUA din ultima decadă. Credem că, pe măsură ce percepţia iminenţei debutului unui ciclu de normalizare monetară în SUA se va consolida, cotaţiile aurului ar trebui să se deprecieze în aceasta vară, putând testa cotaţia de 1.000 dolari/uncie“, a spus Mihai Nichişoiu, analist pieţe internaţionale la firma de brokeraj Tradeville.

    Investitorii de pe pieţele financiare internaţionale se aşteaptă ca banca centrală a SUA să crească rata dobânzii de referinţă din luna septembrie. Această creştere de dobândă va pune capăt politicii monetare a Fed descrise drept „dovish“ din ultimii opt ani (n.red. „dove“ în limba engleză înseamnă porumbel, termenul fiind extins în vocabularul investitorilor pentru a denumi o politică monetară relaxată, docilă).

    Acest scenariu este semnalizat de faptul că aurul nu a reacţionat la riscul ieşirii Greciei din zona euro.
    Aurul a rămas indiferent la turbulenţele de pe pieţele financiare cauzate de temerile investitorilor privind un posibil default al Greciei, cotaţia metalului galben fiind aproape identică în ultimele zile. În astfel de situaţii, aurul ar fi trebuit să se aprecieze pe fondul refugiului investitorilor în active considerate sigure.

    Acest lucru nu s-a întâmplat însă: uncia de aur se tranzacţiona pe 30 iunie pe bursa de la Londra la 1.170 de dolari, cotaţie aproape identică cu cea de vineri 26 iunie şi cu 1,7% sub cea de la începutul lunii iunie. În ultima lună, bursele mature de acţiuni (Franţa, Germania, Anglia) s-au corectat cu până la minus 6%, investitorii reacţionând la incertitudinile legate de viitorul Greciei în zona euro. Dolarul s-a depreciat cu 2% faţă de euro în ultima lună.

    Teoretic, între evoluţia dolarului american şi cea a aurului există o relaţie inversă, însă în ultima lună ambele active financiare s-au depreciat.

    În vara anului 2011 aurul a fost principalul refugiu din calea tur-bulenţelor financiare, când temerile privind un po-sibil default al Greciei, retrogradarea ratingului SUA, dar şi riscul ca economiile mari ale zonei euro precum Franţa şi Italia să intre în colimatorul pieţelor financiare au aruncat cotaţia aurului la maximul istoric de 1.900 dolari/uncie (o uncie echivalează cu 31 de grame).

  • La 35 de ani administrează active de aproape 6 miliarde de lei

    Este absolvent al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE şi a unui master de Management Financiar şi de Investiţii la ASE. A devenit, în 2006, analist financiar certificat de CFA Institute.

    Răzvan Szilagyi şi-a început cariera profesională în timpul facultăţii, în 1999, când s-a angajat la compania de comunicaţii mobile Connex/Mobifon. Acolo a învăţat ce înseamnă responsabilitatea, punctualitatea, importanţa fiecărui client, spiritul de echipă şi rolul fiecărui membu al acesteia. În 2003 s-a alăturat echipei Raiffeisen ca analist financiar la Managementul Activelor şi Pasivelor (ALM), devenind ulterior managerul departamentului; a fost o perioadă în care a reuşit să înţeleagă dinamica băncii şi imaginea ei de ansamblu. În 2007 a preluat conducerea echipei de Vânzări Pieţe de Capital. „Probabil că a fost dorinţa mea de a vedea mai clar legătura între ceea ce facem şi rezultatele băncii. Cred cu tărie în importanţa echipelor de vânzări, a celor care stau faţă în faţă cu clientul.“

    În ianuarie 2015 a preluat conducerea Raiffeisen Asset Management. „Cred că una dintre misiunile noastre este să ajutăm clienţii pentru a lua cele mai bune decizii în ceea ce priveşte invesiţiile lor financiare, fie că e vorba de a pune bani deoparte pe termen scurt sau de a-şi asigura pensia.“

    Răzvan îi sfătuieşte pe toţi cei care sunt la început de drum în domeniul bancar să fie pregătiţi din punct de vedere teoretic, să vină cu o bază solidă de cunoştinţe pentru a putea înţelege ce au de facut la slujbă şi să creeze uşor conexiuni. „Am avut şansa să aleg o meserie pe care să o fac cu pasiune, care să aducă beneficii oamenilor. Am o familie care îmi dă echilibru şi sens în viaţă. Am lucrat în echipe care mi-au fost a doua familie, în care ne-am susţinut, provocat şi motivat.“ 

  • Opinie Valentin Ghiuş: Istoria se repetă, şi în finanţe

    Valentin Ghiuş este FX & Commodities Trader.


    Atunci, miniştrii energiei din statele membre OPEC declarau creşterea preţului la petrol cu 70%, de la $2,9/baril la $5,6/baril, urmând ca pe 22 decembrie 1973, şahul Iranului să propună un nou preţ, de $11,65/baril. Între octombrie şi decembrie 1973, preţul petrolului se apreciază cu 300%, iar în 1974 depăşeşte nivelul de $12/baril.

    În consecinţă, în anii ce au urmat, au crescut dificultăţile economice din ţările industrializate, statele în curs de dezvoltare au fost nevoite să se împrumute pentru a plăti contravaloarea importurilor, iar conflictele militare nu au întârziat să apară.

    Pe 5 iunie 2015, OPEC decide, în şedinţa de la Viena, să se respecte în continuare plafonul de producţie de 30 de milioane de barili zilnic şi recomandă statelor membre să adere la această limită. Ştirea a determinat scăderea preţului pentru petrolul internaţional cu doar $1,62/baril şi tranzacţionarea la nivelul de $62,10/baril.

    Această şedinţă, a 167-a în cadrul OPEC, a fost doar o confirmare de susţinere a deciziei luate pe 27 noiembrie 2014, când membrii OPEC au votat să se păstreze nivelul de producţie de 30 milioane barili zilnic (în pofida surplusului ce a determinat scăderea preţului petrolului la sfârşitul anului 2014 cu peste 35% şi aşteptărilor pieţei de reducere a producţiei şi de restabilire a echilibrului cerere-ofertă). Deşi se discută despre supraproducţie, despre pierderea autorităţii OPEC în a controla cererea şi oferta şi implicit preţul (ceea ce pare a fi eronat, dată fiind volatilitatea crescută la ştiri venite dinspre OPEC) sau despre teorii conspiraţioniste cu implicaţii geopolitice, adevărul este incomod, dar de necontestat: o schimbare bruscă şi semnificativă în preţul petrolului va determina o nouă ordine mondială, care se va manifesta iniţial la nivel economic.

    Evenimentele recente de pe piaţa ţiţeiului ne poartă parcă înapoi în timp, în perioada 1973-1974. Atunci s-au ridicat noi puteri economice mondiale în special din rândul ţărilor producătoare şi exportatoare de petrol din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord. Concomitent, Statele Unite, Europa, Japonia, precum şi alţi importatori de petrol au suferit o lovitură economică puternică. Aceasta a fost doar o primă consecinţă, dintr-un domino ce a culminat cu izbucnirea de conflicte generate în principiu de răspândirea internaţională a fundamentalismului islamic, finanţat în mare parte de statele exportatoare de petrol aflate în plină ascensiune economică.

    Scăderea preţului ţiţeiului, înregistrată din vara anului 2014 şi până în prezent, va fi cel mai probabil la fel de perturbatoare ca şocul petrolului din 1973-1974 şi o dovadă că istoria se repetă şi în finanţe. Aşa cum în urmă cu patru decenii evoluţia pieţei petrolului a născut învinşi şi învingători, şi acum, cu toate că taberele sunt diametral opuse, vor exista învinşi şi învingători.

    Rusia, stat care în prezent generează o mare parte din veniturile de export (aproximativ 70%) şi federale (aproximativ 50%) din contracte de petrol şi gaze, a suferit, pe fondul sancţiunilor occidentale şi al scăderii preţului ţiţeiului, o devalorizare abruptă a monedei naţionale, a portofoliilor investiţionale, o scădere a rezervelor băncii centrale şi ieşiri masive de capital. Simultan, obligaţiunile Rusiei au fost retrogradate de către agenţiile de rating internaţionale la statutul de junk.

    Într-un context mult mai amplu, aceste efecte directe generează la rândul lor consecinţe cu implicaţii la nivel micro – proiecte energetice ce devin prea riscante sau neviabile din cauza preţului redus la petrol, polarizare socială şi sărăcie în multe dintre statele producătoare, în unele dintre ele precum Algeria, Venezuela sau Nigeria nici măcar nivelul de $120/baril nefiind suficient pentru acoperirea costurilor de producţie. Un alt stat extrem de afectat de evoluţia nefavorabilă a preţului la ţiţei este Iranul, pentru care este previzionată o scădere de 4% a produsului intern brut în anul fiscal ce urmează (de la 5% la 1%).

    Efectele sunt atât de stringente, încât serviciul militar de doi ani, până nu demult obligatoriu, poate fi răscumpărat şi este înregistrat în prezent ca venit în bugetul ţării. Totodată, scăderea preţului petrolului este unul din motivele pentru care Iranul a demarat negocierile cu occidentul privind programul său nuclear. Până şi organizaţia Statul Islamic a întâmpinat probleme de cash flow, ca urmare a deprecierii preţului ţiţeiului, cu scăderea veniturilor zilnice din vânzarea petrolului de la $1-$2 millioane la $300.000.

    Pieţele financiare, de asemenea, au fost şi sunt în continuare remodelate de evoluţia preţului petrolului; în principal din cauza scăderii evaluării companiilor, în special a celor din domeniul energetic, ale căror rezerve de ţiţei sunt active considerate primordiale în determinarea valorii acţiunilor.

    Coroborat cu scăderea preţurilor, creşterea costurilor va determina transformarea multor rezerve de petrol în active irecuperabile şi neviabile din punct de vedere comercial. Mai mult, fondurile de investiţii şi de pensii care au expunere la ţările producătoare de petrol (ex.: fondul norvegian de pensii are o alocare de 1,5% din totalul titlurilor la nivel mondial investite în instrumente sensibile la evoluţia preţului ţiţeiului) ar putea fi nevoite să lichideze o parte din portofolii pentru onorarea obligaţiilor fiscale, în cazul în care preţul va rămâne scăzut pentru o perioadă îndelungată de timp. Toate acestea vor crea o presiune semnificativă pe pieţele financiare internaţionale.

    De partea cealaltă, a statelor beneficiare de pe urma scăderii preţurilor, se află marii consumatori şi importatori, ţările cu un nivel ridicat al inflaţiei, dar şi consumatorii finali de pretutindeni. Printre aceştia se numără Statele Unite, Brazilia, China, India şi Turcia. Efectele pozitive ale scăderii preţului ţiţeiului sunt notabile: aprecierea PIB-ului, reducerea subvenţiilor pentru sectorul energetic şi folosirea acestora pentru proiecte pe termen lung, cheltuieli mai scăzute cu importurile energetice şi implicit reducerea presiunii pe deficitul de cont curent, dar şi accelerarea tendinţei deflaţioniste (un deziderat urmărit mai ales de economiile dezvoltate şi cu precădere de Europa). Totodată, optimiştii şi cei încrezători în energia regenerabilă speră ca erodarea preţului petrolului să contribuie la îmbunătăţirea tehnologiilor şi metodelor de producere de acest gen şi să se descopere surse de energie regenerabilă mai ieftine şi viabile economic.

    Următoarea şedinţă a OPEC va avea loc în decembrie 2015. Deşi putem estima deja atât evoluţia economiei, cât şi cererea şi oferta de petrol, istoria ne-a învăţat în 1973 şi în 2014 că ar fi hazardată o previziune referitoare la cât de mult va scădea preţul ţiţeiului şi pentru cât timp preţurile se vor menţine la nivelul actual. Totuşi, întrebarea firească este de ce s-ar tranzacţiona petrolul la nivelul actual şi nu la preţul de $46/baril atins în ianuarie 2014, atât timp cât nu s-a schimbat nimic în fundamentele pieţei. O altă întrebare, la fel de firească, este dacă nu cumva evoluţia anormală a ultimului an a devenit evoluţia cu care ne vom obişnui de acum încolo? Doar istoria, cea trecută şi cea care se scrie acum, ne va răspunde precis şi fără echivoc.