BusinessMagazin

Tag: bunuri

  • Guvernul a decis cum vor fi distribuiţi banii obţinuţi de din valorificarea bunurilor confiscate în materie penală: Câte 20% la Educaţie şi Sănătate

    ”Regulamentul stabileşte modul în care sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului vor fi alocate, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare. Alocarea se face pe baza bilanţului anual în materia recuperării creanţelor provenite din infracţiuni prezentat de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate”, precizează Executivul.

    Potrivit regulamentului, câte 20% din sume vor fi destinate pentru Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul Sănătăţii, iar câte 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Public, Ministerul Justiţiei şi asociaţiilor şi fundaţiilor cu obiect de activitate în domeniul social.

    ”Raportul în baza căruia se face această alocare va fi întocmit anual până la data de 15 februarie, pe baza datelor furnizate de către Ministerul Public, de instanţele de judecată, de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală sau de alte instituţii competente. Pentru anul 2016, ANAF va comunica ANABI până la data de 20 ianuarie 2017 valoarea sumelor virate la bugetul de stat după deducerea cheltuielilor de administrare şi valorificare a bunurilor mobile şi imobile”, mai meţionează Guvernul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF scoate la vânzare in luna decembrie apartamente şi maşini la preţuri pentru toate buzunarele

    Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã organizeazã în perioada 06 – 31 decembrie 2016 zeci de licitaţii pentru valorificarea unor bunuri mobile şi imobile şi recuperarea sumelor stabilite prin hotãrâri judecãtoreşti pronunţate în materie penalã şi rămase definitive.

    Printre bunurile scoase de ANAF la licitaţie se numără o maşină Dacia Logan (preţ de pornire 5.395 lei), un Audi A4 (preţ de pornire 38.915 lei) şi un BMW X5 (preţ de pornire 11.015 lei).

    Românii interesaţi pot găsi informaţii despre imobilele scoase la vânzare la rubrica „Anunţuri” de pe site-ul ANAF, în categoria „Valorificare bunuri ale statului”, unde sunt prezentate atât detaliile bunurilor, cât şi ale licitaţiei.

    În aceeaşi perioadă, ANAF scoate la licitaţie un apartament de 55 metri pătraţi în Hunedoara, la un preţ de pornire a licitaţiei de 43.857 lei.

  • ANAF scoate la vânzare in luna decembrie apartamente şi maşini la preţuri pentru toate buzunarele

    Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã organizeazã în perioada 06 – 31 decembrie 2016 zeci de licitaţii pentru valorificarea unor bunuri mobile şi imobile şi recuperarea sumelor stabilite prin hotãrâri judecãtoreşti pronunţate în materie penalã şi rămase definitive.

    Printre bunurile scoase de ANAF la licitaţie se numără o maşină Dacia Logan (preţ de pornire 5.395 lei), un Audi A4 (preţ de pornire 38.915 lei) şi un BMW X5 (preţ de pornire 11.015 lei).

    Românii interesaţi pot găsi informaţii despre imobilele scoase la vânzare la rubrica „Anunţuri” de pe site-ul ANAF, în categoria „Valorificare bunuri ale statului”, unde sunt prezentate atât detaliile bunurilor, cât şi ale licitaţiei.

    În aceeaşi perioadă, ANAF scoate la licitaţie un apartament de 55 metri pătraţi în Hunedoara, la un preţ de pornire a licitaţiei de 43.857 lei.

  • ANAF scoate la vânzare maşini de zeci de mii de euro la preţuri de Logan!

    20 de magazine ANAF în toată ţara vând marfa dobândită ilegal de către cei ale căror bunuri au fost executate. Maşini, electrocasnice şi haine. Magazinele Anaf sunt pline de bunuri de la bogaţii României. Pentru bunurile cu valoare mare, ANAF organizează licitaţii. Preţurile stabilite nu sunt însa la nivelul supermaşinilor confiscate pentru că mulţi români nu ştiu mecanismul şi nici măcar ca există aceste maşini la vânzare.

    Aveţi aici supermaşinile pe care ANAF le vinde cu preţuri şi cu 80% mai mici.

  • Drumul era atât de prost, încât contrabandiştii s-au decis să-l asfalteze chiar ei. Cum au reacţionat autorităţile

    Mai mulţi traficanţi din zona Smolensk, situată la graniţa Rusiei cu Belarus, au asfaltat un drum de ţară pentru a putea transporta mai uşor bunurile.

    Agenţia de presă TASS a raportat că traficanţii au lărgit drumul şi apoi l-au asfaltat, ţinând totul în secret.

    Drumul care leagă Moscova de capitala belarusă Minsk era folosit de o lungă perioadă de vreme de către diverşi contrabandişti, iar acum a intrat sub supravegherea forţelor de ordine.

    Un convoi de camioane ce transporta 175 de tone de fructe din Polonia a fost recent oprit de poliţie; valoarea a fost estimată de autorităţi la peste 13 milioane de ruble (200.000 de dolari).

  • ANAF scoate la vânzare apartamente rămase fără moştenitor. Vezi aici ce preturi au

    O categorie aparte de bunuri scoase la vânzare de Fisc sunt succesiunile vacante. Proprietari au murit fără a lăsa moştenitori, iar imobilele în care au stat au intrat în posesia statului.

    Acestea devin adevărate chilipiruri, pe măsură ce statul diminuează preţul, de la o licitaţie la alta. Imobilele sau alte bunuri care au aparţinut persoanelor decedate, pentru care nu s-au găsit succesori, intră în proprietatea statului. Prin departamentul de valorificare bunuri, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) le pune spre vânzare. Preţurile cerute de stat sunt, de cele mai multe ori, sub nivelul pieţei. Lunar apar în evidenţa Fiscului câteva zeci de astfel de oferte

    Românii interesaţi pot găsi informaţii despre imobilele scoase la vânzare la rubrica „Anunţuri” de pe site-ul ANAF, în categoria „Valorificare bunuri ale statului”, unde sunt prezentate atât detaliile bunurilor, cât şi ale licitaţiei.

    De exemplu, pe data de 17 noiembrie, Direcţia Finanţelor Publice Prahova organizează licitaţia pentru vânzarea, în Sinaia, a unui apartament cu două camere, cu suprafaţă de circa 45 mp, preţul de pornire fiind de circa 22.000 de euro (100.000 de lei). Preţul este destul de avantajos în condiţiile în care un apartament de două camere în această localitate valoarează între 35.000 şi 50.000 de euro, în funcţie de amplasament.

     Potrivit responsabililor de vânzare, este vorba despre o succesiune vacantă. Fostul proprietar locuia în Germania, iar după decesul acestuia, notarul desemnat de stat nu a reuşit să descopere rude până al gradul al şaptelea, cărora le-ar fi putut încredinţa moştenirea.

    Cititi mai multe pe www.botosaneanul.ro

  • ANAF scoate la vânzare apartamente rămase fără moştenitor. Vezi aici ce preturi au

    O categorie aparte de bunuri scoase la vânzare de Fisc sunt succesiunile vacante. Proprietari au murit fără a lăsa moştenitori, iar imobilele în care au stat au intrat în posesia statului.

    Acestea devin adevărate chilipiruri, pe măsură ce statul diminuează preţul, de la o licitaţie la alta. Imobilele sau alte bunuri care au aparţinut persoanelor decedate, pentru care nu s-au găsit succesori, intră în proprietatea statului. Prin departamentul de valorificare bunuri, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) le pune spre vânzare. Preţurile cerute de stat sunt, de cele mai multe ori, sub nivelul pieţei. Lunar apar în evidenţa Fiscului câteva zeci de astfel de oferte

    Românii interesaţi pot găsi informaţii despre imobilele scoase la vânzare la rubrica „Anunţuri” de pe site-ul ANAF, în categoria „Valorificare bunuri ale statului”, unde sunt prezentate atât detaliile bunurilor, cât şi ale licitaţiei.

    De exemplu, pe data de 17 noiembrie, Direcţia Finanţelor Publice Prahova organizează licitaţia pentru vânzarea, în Sinaia, a unui apartament cu două camere, cu suprafaţă de circa 45 mp, preţul de pornire fiind de circa 22.000 de euro (100.000 de lei). Preţul este destul de avantajos în condiţiile în care un apartament de două camere în această localitate valoarează între 35.000 şi 50.000 de euro, în funcţie de amplasament.

     Potrivit responsabililor de vânzare, este vorba despre o succesiune vacantă. Fostul proprietar locuia în Germania, iar după decesul acestuia, notarul desemnat de stat nu a reuşit să descopere rude până al gradul al şaptelea, cărora le-ar fi putut încredinţa moştenirea.

    Cititi mai multe pe www.botosaneanul.ro

  • Cum un câine traumatizat şi-a inspirat stăpânul să fondeze o afacere de succes

    Înainte să plece în călătorie, Aaron Hirschhorn, un tânăr britanic, şi-a lăsat labradorul într-o canisă. „Când m-am întors aveam de plătit 1.400 de dolari, iar Rocky era vizibil traumatizată. S-a ascuns sub birou timp de trei zile”, a declarat acesta publicaţiei BBC. Experienţa l-a determinat să pună bazele unei afaceri.

    Aşa a decis să fondeze compania Santa Monica Dog Vacay, pentru a pune în legătură proprietarii de câini cu familiile gazdă, în loc de canişele tradiţionale. Familia Hirschhorn a găzduit în casa lor circa 110 câini în primul an şi au câştigat 35.000 de dolari, folosiţi pentru dezvoltarea unui site web. Gazdele DogVacay, acum în număr de 35.000, sunt în mod normal proprietari de câini, spune Hirschhorn. Ca o măsură de sigurnaţă, proprietarii pot opta pentru a primi zilnic fotografii cu animalelor lor. Site-ul oferă posibilitatea de a analiza profilurile gazdelor şi locaţiile, dar şi de a rezerva şi plăti online.

    Aceasta este una dintre multitudinea de firme ce se bazează pe economia de tip „sharing” în care oamenii „împrumută” de la case, maşini sau servicii, în ideea de a reduce costurile, risipa şi de a trăi mult mai sustenabil. Uber şi Airbnb sunt două mari exemple globale de succes pentru acest fenomen. Generaţiile mai tinere, în special, nu consideră necesară achiziţionarea unor bunuri sau servicii, dacă le pot închiria.

    De exemplu, când Daan Weddepohl din Amsterdam şi-a pierdut toate bunurile într-un incendiu, a trebuit să împrumute tot ce avea nevoie de la prieteni. Iar dezastrul l-a impulsionat să creeze Peerby, o aplicaţie ce permite închirierea sau împrumutarea unor lucruri de la vecini, pe o perioadă scurtă. „O bormaşină este folosită, în medie, între nouă şi 17 minute de-a lungul vieţii. Mai mult, ne folosim 80% dintre lucruri o dată pe lună”, spune Weddepohl.

     

  • Familiile din România care au nevoie de ajutor urgent pot primi de la stat suma de 10.000 de lei. Vezi criteriile în baza cărora se acordă aceşti bani

    Limita maximă a ajutorului de urgenţă de la bugetul de stat acordat unei persoane singure sau unei familii, pe durata unui an calendaristic, va fi de 10.000 lei, în funcţie de situaţiile de necesitate sau deosebite cu care se confruntă acestea, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern.

    Proiectul prevede că pentru sprijinirea familiilor sau persoanelor singure ale căror locuinţe şi bunuri deţinute în locuinţă au fost distruse din cauza calamităţilor naturale, inundaţiilor, incendiilor sau altor situaţii similare, nivelul recomandat al ajutorului de urgenţă va fi: 1.500 lei pentru locuinţe şi bunuri deţinute distruse în proporţie de până la 25%; 3.000 lei pentru locuinţe şi bunuri deţinute distruse în proporţie de până la 50% şi 5.000 lei pentru locuinţe şi bunuri deţinute distruse în proporţie de până la 100%.

    Aceste sume se propun a fi utilizate şi în situaţii de necesitate datorate accidentelor.

    În situaţia înregistrării decesului unei persoane din cauzele menţionate, se propune majorarea nivelurilor recomandate cu suma reprezentând cuantumul ajutorului de deces prevăzut în Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Totodată, se prevede majorarea cu câte 1.500 lei în cazul în care se înregistrează rănirea persoanei singure sau a unui membru al familiei. Ajutorul de urgenţă se acordă numai pentru persoanele care nu îndeplinesc condiţiile de acordare a ajutorului de deces prevăzut de Legea nr.263/2010.

    Pentru sprijinirea familiilor sau persoanelor singure aflate în situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială, nivelul recomandat al ajutorului de urgenţă este de 1.000 lei pentru situaţii deosebite mai puţin grave; 2.500 lei pentru situaţii deosebite grave şi 4.000 lei pentru situaţii deosebite foarte grave.

    Proiectul prevede ca, pentru acordarea de ajutoare de urgenţă în cuantum majorat peste limita maximă de 10.000 lei, agenţiile teritoriale să prezinte un referat pentru aprobare la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

    De asemenea, se prevede ca ajutoarele de urgenţă de la bugetul de stat să se poată acorda şi cetăţenilor români care au rezidenţa, domiciliul sau se află temporar în străinătate. În acest sens, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României colaborează cu ataşatul pe probleme de muncă şi sociale al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din străinătate ori cu o persoană desemnată de conducerea misiunilor diplomatice/oficiilor consulare, în vederea verificării situaţiei de necesitate sau deosebite cu care se confruntă aceştia, însă pentru aceste persoane nu se mai are în vedere utilizarea anchetei sociale.

    Prin proiectul de HG se propune introducerea unor criterii pentru acordarea ajutoarelor de urgenţă de la bugetul de stat care să aibă în vedere sprijinirea familiilor şi a persoanelor singure pentru acoperirea nevoilor de bază, respectiv menţinerea locuinţei şi asigurarea condiţiilor de locuit, accesul la servicii medicale şi/sau de recuperare a stării de sănătate ori a capacităţii de muncă, combaterea cauzelor ce pot duce la abandon şcolar, precum şi a altor cauze ce pot conduce la riscul de excluziune socială.

    Cititi mai multe pe www.jurnalmm.ro

  • Asociaţia Distribuitorilor cere Guvernului sprijin pentru a rezista concurenţei marilor retaileri

    Comerţul tradiţional, practicat de micii distribuitori, este ameninţat de marile reţele de retail, astfel că a devenit necesară „configurarea urgentă a unei strategii de dezvoltare” prin care Guvernul să-i sprijine pe comercianţii autohtoni, apreciază reprezentanţii companiilor de distribuţie.

    Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) a constatat că, ân 2016, comerţul tradiţional românesc este încă prezent semnificativ în piaţa naţională „datorită eforturilor antreprenorilor distribuitori români de a se menţine în piaţă, contrar tendinţelor europene de concentrare a lanţurilor internaţionale”.

    Potrivit datelor prezentate vineri de ACDBR, opt concerne de retail internaţional deţineau, în 2015, circa 50% din totalul retailului alimentar, în timp ce 11 concerne deţineau circa 50% din totalul piaţă retail. „Semnalăm că, în ceea ce priveşte comerţul modern, adică reţelele de retail internaţional, acestea s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, de la o cotă de piaţă de 41% în 2008 la 55% în 2015 în special folosindu-se de abuzul de putere dominantă exercitat asupra producătorilor prin colectarea diferitelor taxe comerciale de la aceştia, inclusiv taxa-suport pentru deschiderea noilor magazine”, a declarat preşedintele ACDBR, Eduard Radu, într-o conferinţă de presă.

    Această consolidare a retailului internaţional în România „a fost fundamentată pe practici comerciale care nu au fost uzitate de distribuţia tradiţională, însă dacă nu vom identifica împreună cu Guvernul urgent instrumente financiare de dezvoltare, gradul de dependenţă a producătorilor de alimente şi bunuri de larg consum de marile reţele internaţionale de distribuţie va creşte, în paralel cu dispariţia totală a micilor magazine specializate şi a celor de proximitate”, a mai spus liderul patronal.