BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Sondaj: Înapoi la birou. Ce aşteptări au angajaţii în privinţa birourilor?

    După un an şi jumătate de lucru în cea mai mare parte de la distanţă sau în sistem hibrid, angajaţii din România spun că biroul va avea un rol important în viaţa lor la job şi după ce va trece pandemia. Aproape 88% dintre ei cred că biroul lor va exista şi în viitor, cei mai mulţi aşteptându-se la o transformare a spaţiului în care lucrau înainte, arată un sondaj recent iniţiat de Genesis Property în rândul a 1.183 de angajaţi din toată ţara.

    Astfel, peste 60% dintre respondenţi afirmă că e important să existe în continuare spaţii dedicate pentru birouri, chiar dacă modelul de lucru se transformă şi biroul devine mai degrabă un spaţiu multifuncţional unde să lucreze, dar şi să interacţioneze cu echipa şi să se relaxeze.

    Aproape 37% dintre respondenţii la sondajul Genesis Property se aşteaptă ca biroul viitorului să fie regândit pentru a include spaţii de colaborare şi socializare în condiţii de siguranţă. În acelaşi timp, aproape 34% se aşteaptă ca în viitor birourile să urmeze un model mai apropiat de cel de coworking, conceput tocmai pentru a susţine interacţiunea dintre oameni şi activităţile creative.

    Alţi 30% consideră că birourile vor evolua pe termen lung în ecosisteme care vor combina utilizarea spaţiilor rezidenţiale, de ospitalitate şi de lucru, mai arată sondajul.

    În schimb, doar puţin peste 27% consideră că biroul va rămâne în cea mai mare parte neschimbat, iar alţi 12% afirmă că, în opinia lor, birourile viitorului vor reprezenta orice loc în afara casei în care vor putea lucra.

    „Pandemia a schimbat percepţia oamenilor despre birouri şi aşteptările pentru biroul lor post-pandemic. Angajaţii nu vor să se întoarcă la birou doar pentru a lucra, în spaţii neadaptate viitorului şi cu program fix, ci vor mai degrabă un loc cu facilităţi noi unde să socializeze, să fie mai creativi şi să poată colabora cu colegii. Biroul viitorului va fi un loc al unei interacţiuni umane complexe, pe mai multe paliere, care să susţină acţiunile inovatoare, cu o mare valoare adăugată. Desigur, oamenii aşteaptă şi măsuri sanitare care să vizeze atenuarea efectelor pandemiei, măsuri pe care le-am inclus şi noi în standardul IMMUNE Building Standard™ (IMMUNE™), tocmai pentru a oferi acestora încredere şi confort”, spune Ştefan Tudos, vicepreşedinte în cadrul Genesis Property, responsabil de administrarea portofoliului de clienţi.

    Mai multă atenţie la măsurile sanitare din birou
    De la biroul lor post-pandemic, angajaţii spun că vor, în primul rând, să aibă măsuri care să limiteze riscuri epidemiologice (56,1%), dar şi să ofere o experienţă integrată de muncă, interacţiune şi relaxare (40,5%) şi un context în care să fie creativi (35,5%), precum şi să dispună de tehnologii bazate pe inteligenţă artificială care elimină activităţile repetitive de zi cu zi şi le permit să se concentreze pe activităţi mai relevante (29,9%).

    O treime dintre angajaţi evaluează acum cu mai multă atenţie măsurile de sănătate implementate la birou, pentru limitarea riscurilor de răspândire a virusurilor şi bacteriilor.

    Sondajul a fost desfăşurat în februarie-martie 2021 prin platforma iVox, pe un eşantion total de 1.183 de utilizatori de internet din toată ţara. Aproape 59% dintre participanţi sunt femei, aproximativ 60% au vârsta între 25 şi 40 de ani şi 9 din 10 sunt angajaţi full-time.

  • Vă (mai) întoarceţi la birou?

     

    Din toamnă, după vacanţa de vară, mulţi vă veţi întreba dacă să vă mai întoarceţi sau nu la birou fizic. Asta dacă firma vă va cere acest lucru.

    De partea cealaltă, firmele, angajatorii, şefii se luptă şi ei cu aceeaşi dilemă: dacă să-i aducă pe angajaţi la birou, ca înainte (atenţie, compania este cea care organizează locul de muncă şi decide de unde se lucrează), dacă să introducă modelul hibrid – şi la birou, şi acasă sau să-i lase pe angajaţi acasă pentru a nu se trezi mai târziu că lumea devine nemulţumită şi vrea să plece.

    Claudia Sofianu, lider regional la firma de consultanţă EY CESA People Advisory Services, spune că mai mult de jumătate dintre angajaţi ar demisiona după încheierea pandemiei dacă firma nu le oferă flexibilitate. „Oferirea unui program de lucru într-un mediu hibrid este necesară şi incontestabilă de acum înainte.”

    Conform studiului EY Work Reimagined Employee Survey, 9 din 10 angajaţi vor să aibă o flexibilitate în alegerea locului de unde muncesc şi a programului de muncă. Angajaţii şi-ar dori să lucreze în regim de telemuncă între 2 şi 3 zile, 22% ar prefera să lucreze integral la birou, iar 33% dintre angajaţi şi-ar dori o săptămână mai scurtă.

    Multe firme şi-ar lăsa angajaţii să lucreze de acasă dacă s-au obişnuit cu acest model şi funcţionează, dar ce se întâmplă cu spaţiul care este închiriat, cu chiria plătită lunar, pentru că el zace nefolosit şi banii curg? Companiile ies destul de greu din contractele de închiriere şi de aceea, când văd câte mii de metri pătraţi stau degeaba, lucrurile devin tensionate.

    Din toamnă probabil că vor fi companii, multinaţionale care le vor cere angajaţilor să se întoarcă fizic la birou, pentru a justifica închirierea spaţiului.

    În America, şefii marilor bănci au decis că angajaţii trebuie să se întoarcă la birou pentru a relua discuţiile faţă în faţă cu clienţii. În joc sunt miliarde, zeci şi sute de miliarde de dolari, iar dezvoltatorii nu pot fi lăsaţi fără chiriaşi. În spate se află împrumuturi foarte mari, iar dacă un dezvoltator nu are chiriaşi şi nu-şi încasează chiria, nu poate să-şi ramburseze datoriile, care se află într-un fel sau altul sub administrarea băncilor de investiţii, care sunt chiriaşi. Aşa că acest circuit, care a fost întrerupt de pandemie, trebuie refăcut.

    Companiile de tehnologie din Silicon Valley, beneficiind de foarte multe resurse financiare, tind să-şi lase angajaţii să lucreze de acasă, acesta fiind un model care se potriveşte cu angajaţii lor.

    În Europa băncile încearcă un model hibrid – 3 zile la birou, 2 zile de acasă.

    În Bucureşti, dacă angajaţii nu se vor întoarce la birou, vor fi zone întregi care vor rămâne pustii – Barbu Văcărescu, Pipera, Carrefour Orhideea etc. Mulţi încă nu realizează ce va însemna pentru toată zona să rămână birourile goale.

    Dacă la început companiile îi vor lăsa pe angajaţi să decidă cum vor să lucreze şi de unde, eu cred că la un moment dat se va pune problema din punct de vedere financiar nu a unei companii punctuale, ci a unei întregi zone, ca angajaţii să revină fizic la birou.

    Dacă angajaţii lucrează de acasă, mult mai multă lume are de pierdut decât părţile implicate direct  – companie şi angajat.

    Aşa că, în final, banii vor decide de unde veţi lucra. Şi nu în ultimul rând, dorinţa de a evada din închisoarea casei.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Ce puteţi citi în noul număr al Business MAGAZIN: Cum vor arăta birourile după pandemie? VIDEO

    ·      După peste un an de muncă de acasă pentru cei mai mulţi dintre angajaţi, Alin Ghenea, comercial director al Project1, companie specializată în amenajarea spaţiilor de birouri, ne transpune în lumea de la birou post-COVID-19. Cum arată spaţiul de lucru ideal şi care sunt tendinţele ce se vor remarca în noua eră a spaţiilor de birouri? 

    ·      Încet-încet, mici branduri locale au început să îşi facă loc pe rafturile pline de branduri internaţionale, iar de ceva vreme, un nou trend prinde contur: cel al băcăniilor şi al prăvăliilor, multe dintre ele chiar cu această catalogare în denumire. Acolo, producătorii locali  mici şi mari îşi dau întâlnire, ca un manifest al dorinţei lor de a ajunge mai aproape de clienţi. Ce poveşti spun băcăniile moderne?

    ·      Cătălin Vacon vrea să ofere mai multe şanse candidaţilor rămaşi în baza de date a agenţiilor de recrutare, care vor putea fi vizualizate de către oricare agenţie parteneră pe platforma lansată de el – Talent Pipeline. La rândul lor, candidaţii fiecărei agenţii în parte pot selecta aici dintr-o listă cu potenţiali angajatori, propuşi de toate agenţiile, pe aceia cu care doresc să discute în vederea unui job. Cum se face recrutarea în era digitală ?

    ·      Un start-up perturbator şi doi giganţi ai industriei fast-foodului au generat o adevărată luptă în stilul celor dintre David şi Goliath în lumea îngheţatei. Povestea lor, în Business MAGAZIN. 

    ·      Imperiul lui Musk pare pregătit să domine industria auto în următoarele decenii, în condiţiile în care capitalizarea de piaţă a companiei a crescut de la 120 de miliarde de dolari în ianuarie 2020, la peste 650 de miliarde în prezent, mai mult decât Toyota, Volkswagen şi Daimler la un loc. Care sunt obstacolele din calea supremaţiei Tesla?

    Citiţi despre toate aceste subiecte, dar şi despre multe altele, în noul număr al Business MAGAZIN.

  • Cum vor arăta spaţiile de birouri după pandemie?

     

    Criza sanitară provocată de apariţia pandemiei de COVID-19 a adus schimbări ireversibile în companiile de pretutindeni, indiferent de dimensiunea acestora. Unul dintre primele sectoare vizate a fost cel al birourilor în care echipele îşi desfăşoară activitatea. Alin Ghenea, Commercial Director al Project1, companie specializată în amenajarea spaţiilor de birouri, a realizat pentru Business MAGAZIN o radiografie a spaţiului de lucru ideal şi a vorbit despre tendinţele care se vor remarca în zona office din era postpandemică.

     

    „Până acum, companiile luau în calcul criterii destul de simple când se gândeau la bunăstarea angajaţilor: un spaţiu care să arate bine, scaune confortabile, o bucătărie utilată. Astăzi, companiile îşi doresc ca spaţiul să fie atât de atrăgător, încât angajaţii să se întoarcă la birou fără să simtă că fac un compromis faţă de confortul oferit de munca de acasă. Un angajat îngrijorat că nu este în siguranţă la birou nu va putea fi productiv sau creativ, fiindcă va evita în permanenţă situaţiile care îi provoacă anxietate, precum lucrul cu colegii şi utilizarea spaţiilor comune”, descrie Alin Ghenea, Commercial Director Project1, perspectiva sa asupra spaţiilor de birouri postpandemie.

    Compania Project1 a fost înfiinţată în anul 2019 de trei antreprenori români: Valentin Nour, Ştefan Olaru şi Tudor Chindea. Businessul se axează pe servicii ce includ, printre altele, fit out, design interior, achiziţie şi montaj de mobilier şi accesorii, construcţie şi compartimentare, obţinere de permise şi avize de construcţie, servicii de relocare, servicii de mentenanţă. Complementar specializării în spaţii de birouri, în 2021 compania şi-a extins activitatea către zona industrial şi rezidenţial, cu câteva proiecte deja în derulare.

    În prezent, echipa numără 53 de angajaţi, 18 dintre ei fiind ingineri constructori. „Echipele de subcontractori însumează la rândul lor peste 350 de persoane, care pot fi mobilizate pentru proiecte desfăşurate pe teritoriul României sau Europei. Project1 activează prin parcul auto şi reţeaua proprie de depozite din Bucureşti, Timişoara şi Iaşi. „În Bucureşti şi Timişoara, clienţii pot vizita showroomurile noastre, atât pentru întâlniri cu reprezentanţii companiei, cât şi pentru vizualizarea produselor de mobilier şi fit out de la branduri precum Vitra, ShawContract, Occhio, Walter Knoll, Dinesen”, explică Alin Ghenea.

    „Dacă s-ar face o radiografie a spaţiului de lucru ideal, acesta ar trebui să includă: puncte de lucru individuale clasice, puncte de lucru izolate prin cabine sau panouri despărţitoare, spaţii pentru socializare şi co-working, spaţii de relaxare, săli de şedinte de diferite dimensiuni, zona pentru luat masa, dar şi o zonă agilă, ce poate fi personalizată şi reconfigurată în funcţie de diferite necesităţi (training, relaxare, co-working, etc.).”

    Alin Ghenea, Commercial Director al Project1

    În mai puţin de doi ani de la înfiinţare, afacerea a derulat proiecte în valoare de peste 28 milioane de euro pentru 128 de clienţi, cu preponderenţă companii multinaţionale, dar şi companii româneşti de renume. Compania a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de 14,3 milioane de euro, în creştere cu 54% faţă de anul anterior, în care a înregistrat venituri de 9,4 milioane de euro. „În ciuda pandemiei, piaţa de birouri nu s-a oprit din investiţii. Acestea au fost doar încetinite sau amânate, însă contractele în derulare au fost continuate şi au existat oportunităţi noi.” La nivelul anului curent, Alin Ghenea spune că încă din primele luni au observat o efervescenţă pe piaţa de real estate, majoritatea companiilor având în plan reîntoarcerea tuturor angajaţilor la birou în cursul acestui an sau cel târziu la începutul anului viitor. „Până la această dată avem contracte semnate în valoare de 6,5 milioane de euro şi estimăm o cifră de afaceri de peste 20 milioane de euro.”

     

    Soluţii noi pentru probleme noi

    Unul dintre paşii cărora echipa Project1 le acordă cea mai mare atenţie este planificarea spaţiilor de birouri. „Principalul motiv este că, deşi există o serie de reguli generale, spaţiul de birouri trebuie să reflecte profilul, nevoile şi obiectivele companiei pentru care este creat. Nu există o reţetă care se poate aplica în orice caz, pentru că nu toate companiile sunt la fel. Dincolo de aspectele estetice şi de piesele de mobilier alese, se iau în calcul elemente precum raportul dintre suprafaţă şi numărul de angajaţi, tipul de activitate (dacă angajaţii lucrează individual sau în grupuri, dacă au loc întâlniri frevente, etc.), necesarul privind sălile de şedinţe sau atitudinea companiei privind sustenabilitatea şi grija faţă de mediu.”

    Potrivit lui, cea mai puternică tendinţă remarcată pe fondul apariţiei crizei sanitare, încă din primele luni, mai ales pentru companiile care din cauza tipologiei activităţii au fost nevoite să cheme în continuare angajaţii la birou, este regândirea spaţiului. O primă soluţie găsită a fost cea a panourilor de compartimentare, pentru a crea o delimitare între punctele de lucru. Acolo unde a fost posibil, birourile au fost distanţate şi rearanjate astfel încât angajaţii să lucreze la distanţe de minimum 2 metri unii de alţii.

    S-a acordat o atenţie foarte mare şi aspectelor ce ţin de calitatea aerului, de igienizarea spaţiului şi a apei, dar şi de semnalizarea căilor de acces. „Am avut multe cereri pentru modificarea instalaţiilor de ventilaţie şi pentru instalarea unor filtre de aer performante, care nu doar că purifică aerul de particulele poluante şi praf, ci distrug şi viruşi şi bacterii. Am adus soluţii pentru purificarea apei ce pot fi acţionate prin pedale, pentru a reduce contactul tactil cu obiectele folosite în comun de mai multe persoane.”

    O altă tehnologie nou apărută în contextul pandemiei este utilizarea unui software de management al spaţiului de birouri. „Project1 a adus în premieră în România Flowscape, o soluţie ce îţi permite să monitorizezi gradul de ocupare a biroului, să rezervi săli de şedinţe sau porturi de lucru şi să fluidizezi astfel traficul în interiorul spaţiilor de lucru. Este o soluţie adoptată în special de companiile care au ales programul de lucru hibrid, pentru ca angajaţii care vin doar în anumite zile la birou să vadă ce zone sunt libere şi unde se pot aşeza pentru a-şi îndeplini sarcinile.”

    Nu în ultimul rând, aşa cum era de aşteptat, companiile au devenit interesate de soluţii care asigură igienizarea spaţiului astfel încât angajaţii să se simtă în siguranţă, mai ales în zonele biroului unde au loc şedinţe sau întâlniri. „Am pus la dispoziţia acestor clienţi produsele Vetrospace, cabine de diferite dimensiuni, complet personalizabile, în care aerul şi suprafeţele sunt igienizate continuu prin filtre de aer şi lumini speciale, chiar şi atunci când înăuntru se află persoane. Am instalat astfel de cabine atât pentru convorbiri telefonice, cât şi pentru săli de şedinţe de
    6-8 persoane.”

    Alin Ghenea spune că managementul companiilor multinaţionale din ţara noastră a fost întotdeauna atent la calitatea spaţiului de lucru, fapt dovedit de ultimele birouri amenajate de companii din Big Tech în oraşe ca Bucureşti sau Iaşi. „Spaţiul de birouri este oglinda culturii organizaţionale a unei companii. Este cadrul în care compania poate să transmită cel mai eficient valorile, misiunea, personalitatea brandului şi să construiască o atmosferă de lucru potrivită obiectivelor sale. La birou, echipa poate fi încurajată cu uşurinţă să privească spre un ţel comun şi să  fie motivată de productivitatea şi implicarea fiecărui membru în parte, iar apartenenţa la cultura organizaţională este unul dintre principalele motive care ar trebui să aducă oamenii înapoi în spaţiul de birouri. (…) De ani buni, firmele care dau importanţă retenţiei de personal investesc cel puţin 20% – 25% din cheltuielile lor lunare avute cu spaţiul în amenajarea iniţială.” În prezent, remarcă el, pe măsură ce campania de vaccinare anti-COVID-19 avansează, companiile multinaţionale lucrează la elaborarea planurilor de a atrage angajaţii la birou. „Costurile de real estate nu se vor modifica prea mult. Cu toate că vor fi mai puţini oameni în birou, este nevoie de mai mult spaţiu pentru a crea distanţarea.”

    Despre costul serviciilor pe care compania le oferă, având în vedere complexitatea acestora, preţurile acoperă o paletă foarte largă de bugete şi tipuri de proiecte. „Preţul diferă, de exemplu, dacă discutăm despre achiziţia unui număr redus de piese de mobilier sau dacă ne referim la organizarea şi compartimentarea propriu-zisă a spaţiilor, adaptarea şi reconfigurarea instalaţiilor mecanice şi electrice, decoraţiunile arhitecturale şi achiziţia mobilierului. În medie, clienţii noştri investesc aproximativ 500 de euro/mp Ă TVA în amenajarea şi mobilarea unui spaţiu de birouri de clasa A.”

     

    Ecuaţia spaţiului de birou ideal

    Alin Ghenea este de părere că mediul de lucru are un impact extrem de mare asupra productivităţii unui angajat. „De luni până vineri ne petrecem majoritatea zilei la birou, acolo unde nu trebuie să fim doar eficienţi şi motivaţi, ci şi suficient de mulţumiţi. Conceptul de wellbeing la birou nu este deloc nou, însă a primit valenţe diferite odată cu pandemia.”

    Astfel, pentru ca mediul de lucru să fie optim în susţinerea unei echipe performante, compania trebuie să ia în calcul o mulţime de aspecte ce pot influenţa productivitatea şi creativitatea, cele mai importante fiind: estetica spaţiului – deoarece un spaţiu tern şi învechit induce monotonia şi apatia; funcţionalitatea spaţiului – căi de acces, culoare de trecere, dispunerea punctelor de lucru; confortul – ergonomia postului de lucru, calitatea materialelor; socializarea – spaţii destinate socializării şi lucrului în echipă; spaţii de relaxare – existenţa unor colţuri sau zone pentru pauze, unde angajaţii pot petrece câteva minute departe de punctul de lucru; bucătăria sau cafeneaua – pauza de masă fiind element important al programului de lucru; accesul la tehnologie – reţea energetică funcţională, wi-fi performant; temperatura din mediul de lucru; lumina din întregul spaţiu şi lumina din punctul de lucru; zgomotul ambiental şi calitatea aerului. „Dacă s-ar face o radiografie a spaţiului de lucru ideal, acesta ar trebui să includă: puncte de lucru individuale clasice, puncte de lucru izolate prin cabine sau panouri despărţitoare, spaţii pentru socializare şi co-working, spaţii de relaxare, săli de şedinte de diferite dimensiuni, zona pentru luat masa, dar şi o zonă agile, ce poate fi personalizată şi reconfigurată în funcţie de diferite necesităţi (training, relaxare, co-working, etc.).”

    Prin urmare, pentru un ambient sigur, mai ales în contextul actual, reprezentanţii Project1 sfătuiesc companiile să ia în calcul următoarele tipuri de produse şi servicii: soluţii pentru purificarea aerului şi apei, soluţii de compartimentare a spaţiului uşor de montat şi mutat (panouri textile), cabine individuale – închise sau deschise, materiale de calitate uşor de curăţat şi igienizat, pardoseli din materiale rezistente la curăţare frecventă, dar şi cât mai multe plante şi jardiniere de interior.

     

    Regimul hibrid, o sabie cu două tăişuri

    Potrivit lui Alin Ghenea, cel mai mare avantaj al regimului de lucru de la birou este, de departe, sentimentul de apartenenţă. „Acesta este şi principalul motiv pentru care angajaţii îşi doresc să se întoarcă la birou – să intre în contact cu colegii, să socializeze, să se bucure de validare. Cultura organizaţională poate fi păstrată cu succes doar atunci când angajaţii se află fizic în spaţiu, măcar câteva zile pe săptămână. În cazul majorităţii companiilor cu care am discutat în această perioadă, munca de acasă nu a ridicat probleme majore în privinţa eficienţei angajaţilor, ci mai degrabă a afectat spiritul de echipă şi a redus entuziasmul, lucruri reflectate şi în calitatea muncii. Mai ales acolo unde este vorba de sarcini ce implică mai multe departamente, pandemia a îngreunat procesele, iar angajaţii au recunoscut că le este mult mai greu să lucreze împreună.” Un alt avantaj al mersului la birou, remarcă el, este spaţiul de lucru. „Pentru mulţi angajaţi, crearea unui birou în locuinţă a fost extrem de dificilă, în lipsa spaţiului şi mobilierului adecvate. Cei care nu au fost susţinuţi de companie cu soluţii pentru biroul de acasă au resimţit lipsa unui scaun ergonomic, a unui spaţiu liniştit şi dedicat, unde să nu fie deranjaţi şi să se poată concentra.”

    Pe de altă parte, mult vehiculatul model hibrid este, în viziunea lui, o sabie cu două tăişuri. „Realitatea este că unii angajaţi, care vor veni frecvent la birou, vor avea mai multe şanse să construiască relaţii cu coordonatorii de departamente sau chiar managementul. Este uman să dai mai multă încredere oameniilor cu care petreci mai mult timp, deci managementul va fi tentat să îi promoveze pe aceştia, cât şi să le ofere bonusuri mai mari. Astfel, cei care folosesc mult lucrul de acasă vor observa diferenţa din punct de vedere al carierei şi astfel este foarte probabil că se vor îndoi de eficienţa modelului hibrid, deci al lucrului de acasă.”

     

    Birourile viitorului

    Alin Ghenea spune că birourile post-pandemie vor fi gândite pentru a lua în calcul cinci concepte esenţiale, primul fiind protecţia şi siguranţa. „Cu siguranţă, prioritatea angajaţilor este să redescopere un mediu de lucru sigur. Conştientizarea prezenţei riscului de răspândire a virusurilor şi bacteriilor impune implementarea unor elemente ca: signalistică pentru orientare în spaţiu, soluţii de mobilier uşor de igienizat, distanţare socială şi staţii pentru dezinfectarea mâinilor în zonele aglomerate.”

    Din punctul de vedere al flexibilităţii, organizaţiile trebuie să decidă rapid dacă modelele hibrid, cu centru de operaţiuni central (hub) sau distribuit sunt relevante pentru culturile lor organizaţionale, notează el. „Spaţii de lucru agile, flexibile, uşor de configurat ar trebui să faciliteze întoarcerea angajaţilor la birou, pentru că le oferă libertatea de a alege cum îşi doresc să lucreze, care este astăzi o condiţie pentru confortul personal.” Elementul flexibilităţii poate fi adăugat prin implementarea unui program flexibil şi prin alegerea unui spaţiu flexibil. „În privinţa primului, majoritatea companiilor încep în această perioadă să testeze diferite scenarii de muncă în regim hibrid sau program flexibil, din două motive: unii angajaţi au găsit avantaje în munca de acasă şi vor să continue, măcar câteva zile pe lună, şi programul flexibil poate facilita aerisirea birourilor şi reducerea numărului de persoane prezente simultan în spaţiu. În privinţa flexibilităţii spaţiului, aminteam anterior de spaţiile agile. Acest concept presupune selectarea anumitor piese de mobilier şi accesorii care pot fi rearanjate în diferite  configuraţii, pentru a răspunde mai multor nevoi: o serie de mese şi scaune pot fi aranjate de exemplu ca puncte individuale de lucru, ca spaţii de co-working pentru echipe de 4-5 persoane, ca sală de curs, etc. Se adaugă soluţii precum Dancing Wall de la Vitra, un panou pe roţi care poate fi folosit ca perete despărţitor, whiteboard, prin board sau suport pentru televizor.

    Tehnologia rămâne şi ea crucială, nu doar pentru că a permis o comunicare care să surmonteze distanţe, ajutând la păstrarea unei colaborări facile între echipe, ci şi pentru că o vom folosi şi pentru a utiliza spaţiile – să le ventilăm, să le încălzim sau să le răcim. Tehnologia ne va ajuta să maximizăm eficienţa echipamentelor de climatizare şi să măsurăm cum este folosit mediul de lucru. Cultura, comunitea şi colaborarea reprezintă un alt aspect esenţial în era postpandemie. „Ce ne lipseşte acum, lucrând de acasă, este interacţiunea socială cu colegii. Modelul de lucru cu centru de operaţiuni central rămâne esenţial pentru a cultiva o comunitate, care să adopte misiunea organizaţiei. În plus, modul de lucru bazat pe un centru de operaţiuni central, fie că presupune întoarcerea 100% la birou sau un program de lucru hibrid, permite o interacţiune naturală, facilitează procesele de mentoring şi relaţionarea cu clienţii.” Principiile după care se ghidează companiile care au ca obiect de activitate amenajarea spaţiilor de birouri includ, de asemenea, starea de bine şi sustenabilitatea. „Pandemia are un efect evident asupra importanţei bunăstării angajaţilor. Companiile sunt mai atente la nevoile emoţionale şi provocările psihologice ale echipei, şi accentul este pus pe wellbeing ca parte integrantă a obiectivelor de creştere a performanţei. Nu în ultimul rând, pe lângă atenţia acordată sănătăţii şi siguranţei emoţionale, suntem mai responsabili în privinţa celor din jurul nostru şi în privinţa mediului. În 2021 şi în următorii ani, angajatorii trebuie să adopte un design sustanabil şi o construcţie la fel de sustenabilă.” Ghenea spune că, pentru a deveni mai sustenabile, companiile trebuie să investească în primul rând în calitate, la fel de importantă fiind şi alegerea brandurilor care folosesc materiale reciclate şi reciclabile şi care acordă o grijă sporită proceselor de fabricaţie, reducând emisiile şi volumul de materie primă. „Alegerea unor soluţii durabile ne asigură că vom beneficia de acel produs sau de acea tehnologie o perioadă cât mai lungă, fără a fi necesare reparaţii sau înlocuiri”. El oferă şi câteva exemple. „Branduri precum Vitra, care au în spate zeci de ani de tradiţie în designul, testarea şi producţia pieselor de mobilier, oferă până la 30 de ani de garanţie pentru unele produse. Vitra foloseşte o varietate de materiale plastice de înaltă calitate pentru produsele sale de mobilier, unul dintre ele fiind polipropilena reciclată pe baza unui amestec de materiale preluate din deşeurile de reciclare menajere, în special ambalaje.(…) Shaw Contract, un alt brand cu care ne mândrim să colaborăm în exclusivitate pentru piaţa din România, a fost implicat activ în proiectarea Cradle to Cradle de mai bine de 20 de ani. Cradle to Cradle presupune ca proiectarea şi producţia de produse să fie realizată în aşa fel încât, la sfârşitul vieţii lor, să poată fi cu adevărat reciclate, imitând ciclul naturii.”

    „Ce ne lipseşte acum, lucrând de acasă, este interacţiunea socială cu colegii. Modelul de lucru cu centru de operaţiuni central rămâne esenţial pentru a cultiva o comunitate, care să adopte misiunea organizaţiei. În plus, modul de lucru bazat pe un centru de operaţiuni central, fie că presupune întoarcerea 100% la birou sau un program de lucru hibrid, permite o interacţiune naturală, facilitează procesele de mentoring şi relaţionarea cu clienţii.”

    Alin Ghenea, Commercial Director al Project1

    Pentru 2021, prioritatea echipei Project1 este să continue investiţia în soluţiile de digitalizare, un proces pe care îl iniţiaseră înainte de începutul pandemiei. „Ne dorim ca majoritatea proceselor noastre de ofertare, planificare, control şi raportare să devină digitalizate până la începutul anului viitor. Este o investiţie în transparenţă, o dovadă de respect faţă de toţi clienţii Project1 – ne dorim ca ei să aibă încrederea absolută că proiectul lor este în mâini bune şi că se pot asigura de acest lucru în orice etapă a desfăşurării lui.” Sediul Project1 din Iaşi – „un oraş în care am dezvoltat până în prezent mai multe proiecte şi în care ne dorim să avem şi un showroom pe lângă infrastructura de depozitare existentă” – este şi el ţinta bugetului investiţional al companiei, alături de dezvoltarea echipei de vânzări, care comunică direct cu clienţii. „Încercăm să ridicăm prin pregătirea acestora, dar şi al celorlalţi colegi, nivelul de asistenţă oferită clienţilor noştri, obiectivul fiind crearea, în cel mai scurt timp, a unei echipe de profesionişti care pot aduce valoare adaugată reflectată în proiectele clienţilor noştri.”

  • Fenomen nou în piaţa birourilor: companiile încep să subînchirieze spaţiile pe care le deţin. JLL: Suprafaţa totală disponibilă la subînchiriere a ajuns la 70.000 mp, cea mai mare care a existat vreodată pe piaţa din România

    Criza sanitară determină companiile să se reorienteze către variante prin care îşi pot optimiza cheltuielile, subînchirierea spaţiilor pe care le deţin fiind o soluţie luată în calcul tot mai des de către acestea, notează o analiză a companiei de consultanţă imobiliară JLL.

    Potrivit datelor JLL, în acest moment, suprafaţa totală disponibilă la subînchiriere a ajuns la aproximativ 70.000 metri pătraţi, cea mai mare care a existat vreodată pe piaţa din România,

    ”Inevitabil, aceste spaţii, multe dintre ele amenajate corespunzător unor birouri de clasa A, inclusiv mobilate, pun o presiune foarte mare pe proprietarii care încă mai au spaţii neocupate în portofoliul lor.  Nu numai preţul chiriei este problema, dar şi flexibilitatea termenului contractual oferită de aceste spaţii, multe companii, în special cele care îşi deschid noi birouri în ţară, dar şi cele care se bazează pe proiecte temporare găsind aceste spaţii ca fiind ideale, la concurenţa cu spaţiile de tip co-working”, explică Marius Şcuta, Head of Office Department & Tenant Representation JLL Romania.

    Rata de neocupare a spaţiilor de birouri a avut o creştere relativ constantă în ultimul an, la acest lucru contribuind toate proiectele de extindere puse în aşteptare de marea majoritate a clienţilor.

    Estimările specialiştilor JLL pentru 2021 şi pentru 2022 sunt că această rată va mai creste pentru ca proiectele care au deja spatii preinchiriate nu pot fi amânate şi care s-ar putea să dureze mai mult să umple spaţiile încă vacante în lipsa unei creşteri a cererii nete

    Cererea va veni în principal de la chiriaşii cărora le expiră contractele în această perioadă, şi care au sesizat oportunitatea de a securiza contracte avantajoase pentru următorii ani.

    În acelaşi timp, multe alte companii au preferat să extindă contractele curente cu unul sau mai mulţi ani, păstrând sau nu acelaşi spaţiu ocupat. În aşteptarea finalului pandemiei acestea îşi iau timpul necesar analizării noilor forme de lucru şi ajustării politicilor proprii. Nu este un lucru simplu, mai ales pentru cei care au un personal numeros şi cu nevoi şi posibilităţi diverse de lucru de acasă care trebuie mapate astfel încât să menţină nivelul optim de productivitate, Pentru prima oară, aceste discuţii sunt în prim planul deciziilor companiilor din toate industriile, concluzionează analiza JLL.

  • Întoarcerea la birou: Sute de bancheri JPMorgan şi Goldman Sachs s-au întors la birourile londoneze odată cu relaxarea restricţiilor din Marea Britanie

    Sute de bancheri ai JPMorgan Chase şi Goldman Sachs Group s-au întors la birourile din Londra, în contextul în care guvernul britanic a decis relaxarea restricţiior în data de 29 martie, potrivit Bloomberg.

    Circa 15% dintre angajaţii JPMorgan prezenţi în capitala britanică – circa 1.800 de angajaţi – s-au întors la birou săptămâna trecută, în creştere faţă de 10%.

    Grupul Goldman se aşteaptă ca procentul celor care se întorc la birou să crească spre 20% în săptămânile următoare, dintr-un total de 6.000 de angajaţi care lucrează în capitala britanică

    Marea Britanie iese treptat din al treilea lockdown, iar industria bancară îşi stabileşte noi reguli şi practici în ceea ce priveşte munca la birou şi munca de acasă. O parte dintre firmele financiare încep să tragă angajaţii la birourile care aşteaptă goale, în timp ce altele au îmbrăţişat munca de acasă.

    „Organizaţiile trebuie să înţeleagă ce nevoi au angajaţii lor şi în ce condiţii sunt ei capabili de cele mai bune rezultate. Cu siguranţă, decizia nu este una cu doar două opţiuni în care fie se întorc toţi angajaţii, fie lucrează toţi de acasă”, a explicat Allison English, director general adjunct al firmei de cercetare Leesman, specializată în spaţii de lucru.

    Piaţa imobiliară aşteaptă cu nerăbdare întoarcerea la birou. Un zgârie-nori de 37 de etaje aflat în mijlocul City-ului londonez este scos la vânzare pentru 1,8 miliarde de lire sterline, conform The Telegraph.

    Suma reprezintă un record, iar scoaterea la vânzare a clădirii ar putea testa apetitul investorilor pentru clădiri de birouri după un an de pandemie.

  • Un an de la lockdown. Ce urmează? Episodul III

    De la un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 în România, mediul privat a reuşit să se adapteze noilor condiţii de lucru mai repede decât ne-am fi aşteptat, iar lecţiile învăţate în toată această perioadă vor reprezenta un pilon de sprijin pentru cum îşi vor desfăşura activitatea în viitor. Flexibilitatea a devenit cuvântul cheie al ultimului an, iar atitudinea faţă de schimbare va conta în modul în care se va face business de acum înainte. Anul 2021 este încă dominat de incertitudine, dar cum vor arăta societatea şi economia în era post-pandemie? Continuăm discuţia începută în numerele anterioare cu răspunsurile a patru oameni din businessul românesc.

    Pandemia a arătat nu doar că mediul de afaceri românesc este mai rezistent decât se considera, dar şi că se poate adapta mai repede decât s-ar fi aşteptat cineva. Florentina Munteanu, Partener Reff & Asociaţii Î Deloitte Legal şi Monica Ţariuc, Senior Manager, Global Employer Services, Deloitte România, sunt de părere că societatea post-pandemie are potenţialul să fie una mai bună, dar e nevoie de tenacitate pentru a transforma aceste lucruri în realitate. „Nu trebuie să revenim la «normal» şi nu trebuie să ţintim spre un «normal nou», ci spre un «normal mai bun». Este decizia fiecăruia ce rol îşi asumă în schimbare, de la formator la spectator sau chiar adversar. Însă cu siguranţă decizia va influenţa parcursul propriu (şi nu numai) în următorii ani, fie că vorbim despre angajaţi sau angajatori”, spun Florentina Munteanu şi Monica Ţariuc. Chiar dacă în societatea prepandemică flexibilitatea în viaţa profesională era dorită de toată lumea, exista totuşi o reticenţă cu privire la acest lucru. „Cel mai bun exemplu este telemunca (nu doar munca de la domiciliu, ci munca de oriunde). Deşi posibilă din punct de vedere juridic şi încurajată de mulţi angajatori anterior pandemiei, aceasta era rareori implementată în practică, angajaţii obişnuind să presteze activitatea de la locuri de muncă organizate de angajatori. Astăzi, mulţi dintre aceiaşi angajaţi revin doar ocazional în spaţiul de birouri pus la dispoziţie de angajatori şi aleg să lucreze din locaţii din ce în ce mai variate sau mai exotice”, adaugă Florentina Munteanu şi Monica Ţariuc.

    Conform datelor de la Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă), procentul angajaţilor români care au lucrat de acasă anul trecut a ajuns la 24% din numărul total al salariaţilor din economia locală. Mihnea Şerbănescu, Managing Partner la Cushman & Wakefield Echinox, este de părere că nu se vor mai întoarce la birou acelaşi număr de angajaţi ca înainte de pandemie. Această schimbare în piaţa muncii se va reflecta şi în sectorul de imobiliare, având în vedere că gradul real de ocupare a birourilor în prezent se află la 50% faţă de nivelul din era prepandemică. Astfel, birourile ar putea trece printr-o reconversie, fie să treacă printr-un proces de renovare şi să aibă funcţia lor iniţială, fie vor fi transformate în clădiri rezidenţiale, acolo unde este posibil acest lucru. „În primul rând, există scenariul evident în care acel spaţiu va fi absorbit treptat pentru funcţia lui iniţială şi anume de birou. Gradul de neocupare va scădea, acum suntem la 12,5%, vorbim de gradul de neocupare contractuală, gradul real e de 50% şi mai avem mulţi metri pătraţi scoşi la subînchiriere de către companii care intră în cei 88% de metri pătraţi ocupaţi”, spune Mihnea Şerbănescu, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Criza pandemică încă nu s-a terminat, dar ce e diferit faţă de momentul martie 2020 este că lumea este mult mai pregătită să facă faţă evoluţiei pandemiei. „Cred că acel moment din martie a fost cel mai stresant pentru că la vremea respectivă ştiam foarte puţine, eram la început, după un an, chiar dacă apar noi valuri de îmbolnăviri, suntem mai bine pregătiţi”, precizează Mihnea Şerbănescu. Chiar dacă izbucnirea pandemiei a fost un şoc pentru economia locală, compania de consultanţă a reuşit să se replieze într-un termen scurt, iar începând cu luna aprilie 2020, angajaţii au început să meargă iar la birou. „În businessul nostru este foarte important să mergi să vizitezi clădiri, să mergi la întâlniri, să prezinţi proiecte. Noi suntem cam 45 de angajaţi în biroul din Bucureşti, mai sunt colegi care administrează clădiri în ţară şi în total suntem circa 70 de oameni.” Din punctul său de vedere, cel mai dificil lucru, atât anul trecut, cât şi în prezent, este să prezici viitorul detaliat pe termen scurt. „Mă aşteptam ca pandemia să dureze mai puţin, probabil revenirea ar fi fost mult mai puternică, durând mai mult de un an, anumite obiceiuri devin permanente şi asta influenţează multe lucruri”, spune Mihnea Şerbănescu.

    Ultimul an a fost un roller-coaster pentru multe businessuri, dar adaptabilitatea şi rapiditatea cu care au răspuns companiile la noile provocări au reprezentat pilonii de sprijin pentru a trece prin această criză. Viorel Leca, director general al companiei de transport şi logistică Gebruder Weiss – a fost un an dificil din perspectiva omului care trebuie să ia decizii. „Anul 2020 a fost un an deosebit, din perspectiva omului care trebuie să ia decizii este destul de dificil să lucrezi într-un mediu care nu îţi oferă o vizibilitate, nici măcar pe termen mediu. În martie, ne gândeam ce măsuri să luăm ca să evităm efectul negativ a ceea ce însemna pandemie sau ceea ce însemna impact asupra economiei, care era greu de estimat. A fost o reacţie de instinct, nu neapărat bazată pe nişte calcule. Anul a fost interesant, pe de o parte, în prima jumătate, am început să avem o imagine, am luat măsuri de protecţie legate de spiritul de conservare”, spune Viorel Leca. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului trecut, consumul pe anumite categorii de bunuri, precum cele alimentare şi produsele de bricolaj, a crescut considerabil, iar compania s-a confruntat cu un volum mare de mărfuri, fiind nevoită să aloce brusc resurse pentru a putea face faţă.

    „Am lucrat pe scenarii, dar pe zona micro, adică ce se întâmplă dacă avem focar de COVID într-o anumită locaţie, cum relocăm activitatea, nu discutăm despre scenarii la nivel macro, ce se întâmplă dacă pierdem clienţi sau dacă scade cifra de afaceri”, precizează directorul general al Gebruder Weiss. Unul dintre avantajele companiei în pandemie a fost portofoliul diversificat. Pe lângă acest aspect, serviciul Home Delivery, lansat de Gebruder Weiss in România în 2018, a înregistrat o creştere semnificativă a veniturilor pe această divizie. Home Delivery este un serviciu de livrări la domiciliu care se concentrează în special pe comenzile de marfă tip cargo şi a înregistrat anul trecut o creştere a cifrei de afaceri de 85% faţă de anul anterior. Totodată, numărul de expedieri a fost cu 123% mai mare, adică peste 130.000 de transporturi raportate anul trecut. Compania a înregistrat o cifră de afaceri în 2019 de circa 319 milioane lei şi un profit net de 7,9 milioane lei, conform datelor Ministerului de Finanţe. Pentru 2020, veniturile companiei au fost estimate la o creştere de 5%.

  • Portofoliul Globalworth a rămas evaluat la 3 miliarde de euro

    Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din Europa Centrală şi de Est, a înregistrat o creştere a venitului operaţional net de 6,5%, ajungând la 157,3 mil. euro, şi o valoare totală a portofoliului care a rămas la 3 mld. euro.

    În 2020 Globalworth a închiriat către chiriaşi noi sau a extins/renegociat peste 303.500 mp de spaţii comerciale din portofoliul de proprietăţi, reprezentând 25% din disponibilul total al suprafeţelor comerciale închiriabile brute.

    Gradul de ocupare a rămas ridicat, la 90,9% la sfârşitul anului (91,7%, inclusiv opţiuni de extindere pentru chiriaşi), procent influenţat de livrarea proprietăţilor aflate în curs de dezvoltare la începutul anului şi de o scădere cu 3,3% a ratei de ocupare în clădirile operaţionale pe parcursul anului  din cauza condiţiilor de piaţă foarte dificile.

    „În timp ce anul 2021 va continua cu o serie de provocări, ce a fost mai greu a trecut şi sunt încrezător şi încântat de oportunităţile viitoare“, a afirmat Dimitris Raptis, CEO al Grupului Globalworth. 

  • VIDEOCONFERINTA ZF Tendinţe în piaţa de birouri 2021

  • Gigantul american Microsoft se pregăteşte să îşi redeschisă birourile şi se îndreaptă către „era muncii hibrid”: „Ţelul nostru este să le oferim cât mai multă flexibilitate angajaţilor”

    Microsoft, una dintre primele companii americane care le-au cerut angajaţilor să lucreze de acasă odată ce a luat naştere pandemia de coronavirus, este pregătită să îşi reprimească stafful în cadrul birourilor, conform The Wall Street Journal.

    Sediul din Redmond, Washington şi alte campusuri din apropiere vor începe să implementeze un program de muncă în regim hibrid începând cu data de 29 martie. Astfel, sarcinile vor fi împărţite între angajaţii care lucrează de la birou şi cei care muncesc de la domiciliu, a declarat gigantul din Statele Unite.

    „Ţelul nostru este să le oferim cât mai multă flexibilitate angajaţilor, permiţându-le oamenilor să lucreze unde se simt mai productivi şi liniştiţi, în timp ce ne încurajăm angajaţii să muncească în continuare de acasă, având în vedere că variantele virusului rămân şi acum un factor de risc”, reiese dintr-o postare publicată pe blogul firmei.

    Birourile Microsoft, prezente în 21 de ţări, îşi vor găzdui muncitorii în conformitate cu îndrumările autorităţilor locale, iar după sfârşitul pandemiei, compania le va permite mai multor angajaţi să lucreze permanent de acasă.

    De altfel, giganţii din sectorul tech rămân sceptici cu privire la reîntoarcerea operaţiunilor în program normal. Alphabet, compania-mamă a Google, le va oferi angajaţilor şansa de a munci de la domiciliu până în septembrie. În plus, platforma de socializare Twitter a declarat că toţii angajaţii vor putea lucra de acasă odată ce va lua sfârşit pandemia, abordare aleasă şi de rivalii de la Facebook.

    Între timp, fondatorul Netflix Reed Hastings a declarat că nu a înregistrat niciun beneficiu datorită trendului pe care îl prezintă munca în regim remote şi a prezis că săptămânile de lucru ar putea fi scurtate cu o zi.

    În acest sens, guvernul de la Madrid a decis să investească 50 de milioane de euro într-un program pe 3 ani, prin care aproximativ 200 de companii vor testa săptămâna de lucru de patru zile.