BusinessMagazin

Tag: banci

  • Băncile comerciale din România încep să plătească din 2024 impozitul suplimentar de 2% din cifra de afaceri, plăţile se fac trimestrial, iar prima plată este în 25 aprilie. În contul acestui impozit suplimentar, băncile vor plăti în plus la buget în jur de 1 mld. lei pe an

    ♦ Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de bănci ♦ Impozitul suplimentar pe cifra de afaceri este aplicabil tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar (profit sau pierdere) ♦ BNR a calculat un impact anual de 1,1 mld. lei al noului impozit suplimentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, reprezentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băncilor ♦ Nu doar în România, ci şi la nivel european au apărut iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor după majorarea dobânzilor în UE şi îmbunătăţirea semnificativă a profitabilităţii bancare ♦ Profitul sistemului bancar românesc a urcat în 2023 la un nou maxim istoric de aproape 14 mld. lei.

    Băncile comerciale din România încep să plătească din acest an im­po­zitul su­plimentar de 2% din cifra de afa­ceri, iar plăţile se fac trimes­tri­al, prima plată urmând să fie reali­zată în 25 aprilie. În contul acestui impozit supli­mentar, băncile vor plăti în plus la buget în jur de 1 mld. lei pe an, potrivit estimărilor BNR.

    Acest nou impozit se adaugă la impozitul pe profit de 16% plătit şi până acum de instituţiile de credit. BNR a calculat un impact anual de 1,1 mld. lei al noului impozit supli­mentar de 2% din cifra de afaceri a băncilor, repre­zentând 1,5% din fondurile proprii totale ale băn­cilor. Calculele băncii centrale au luat în conside­rare o cifră de afaceri echivalentă cu datele anualizate aferente lunii iulie 2023.

    În anul 2024, Ministerul Finanţelor aşteaptă la buget 3,1 mld. lei de la bănci, din care 2,3 mld. lei din impozitul pe profit şi 0,8 mld. lei din impo­zitul pe cifra de afaceri, conform legii bugetului. Această taxă bancară supli­mentară nu are termen-limită de aplicare, fiind cu caracter perma­nent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezul­tatul financiar (profit sau pierdere).

    Acest nou impozit va putea fi gestionat de bănci, mai ales de băn­cile mari, şi deşi acestea vor plăti mai mulţi bani la buget, sistemul bancar va rămâne cu un profit consis­tent şi în 2024, după ce în 2023 câştigul a atins un nou nivel record, de aproape 14 mld. lei. Profitul băncilor în 2023 a ajuns la un vârf de 13,7 mld. lei, peste câştigul din tot anul 2022, de 10 mld. lei, în contextul dobânzilor mari.

    „În ceea ce priveşte declararea, acest impozit suplimentar se declară tot prin formularul D100, dar selectând o creanţă fiscală diferită de cea de impozit pe profit. Mai exact, în acest caz, băncile vor trebuie să selecteze creanţa fiscală nou intro­dusă prin ordin al preşedintelui ANAF referi­toa­re la impozitul pe cifra de afaceri datorat de insti­tu­ţiile de credit («117—Impozit pe cifra de afaceri datorat de instituţiile de credit – PJ române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – PJ străine»)“, a explicat pentru ZF Ionuţ Mestă­căneanu, tax director la KPMG.

    El a amintit că impozitul suplimentar pe cifra de afaceri datorat de bănci începând cu 2024 se calculează, se declară şi se plăteşte trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata (pentru primele trei trimestre ale anului), respectiv până la data de 25 martie inclusiv a anului următor pentru trimestrul IV. Astfel, pentru trimestrul I 2024, impozitul suplimentar va trebui calculat, declarat şi plătit până la data de 25 aprilie 2024, în timp ce impozitul pentru trimestrul IV 2024 va trebui calculat, declarat şi plătit până la 25 martie 2025.

    „Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat începând cu trimestrul II se determină ca diferenţă între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul“, a mai spus reprezentantul KPMG.

    Cifra de afaceri luată în calculul noului impozit suplimentar ar include veniturile băncilor din activitatea operaţională, nu şi venituri excepţionale (cum ar fi, de exemplu, venituri din reversarea unor provizioane).

    Mai exact, cifra de afaceri în cazul băncilor ar include venituri din dobânzi, venituri din dividende, venituri din taxe şi comisioane, câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării şi cele nedestinate tranzacţionării (net), câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (net), câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire (net), diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net şi alte venituri din exploatare, conform proiectului de lege privind măsurile fiscale.

    Nu doar în România, ci şi la nivel european au apărut iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor odată cu majorarea accelerată a dobânzilor în UE şi îmbunătăţirea semnificativă a profitabilităţii bancare. Astfel, a existat iniţiative legislative de taxare suplimentară a băncilor în Italia, Spania, Lituania sau Slovenia. Iniţiativele menţionate au caracter excepţional şi sunt limitate în timp. Însă, autorităţile din România au introdus în cadrul unui pachet de reforme fiscale taxa bancară suplimentară cu caracter permanent, aplicabilă tuturor băncilor, indiferent de rezultatul financiar consemnat, cu introducerea unor cote de impozitare diferenţiate (2% din cifra de afaceri în 2024, respectiv 2025, urmând ca taxă să fie redusă începând cu anul 2026), susţine BNR.

    Impactul preconizat al taxelor echivalează cu 1,3% din fondurile proprii bancare în Italia, 1,7% din fondurile proprii bancare în Slovenia sau 0,6% din fondurile proprii bancare în Spania.

     

    Cum se calculează, declară şi plăteşte impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor

    ► Instituţiile de credit (persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine) datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a următoarelor cote de impozitare:

    a) 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;

    b) 1%, începând cu data de 1 ianuarie 2026.

    ► Cifra de afaceri cuprinde: a) venituri din dobânzi; b) venituri din dividende; c) venituri din taxe şi comisioane; d) câştiguri (pierderi) din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; e) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net; f) câştiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; g) câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net; h) câştiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net; i) diferenţe de curs de schimb (câştig sau pierdere), net; j) câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net; k) alte venituri din exploatare.

    ► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează, declară şi plăteşte trimestrial, astfel: a) pentru trimestrele I – III, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata; b) pentru trimestrul IV, până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.

    ► Pentru determinarea rezultatului fiscal, impozitul pe cifra de afaceri este cheltuială nedeductibilă.

    ► Impozitul pe cifra de afaceri se calculează cumulat de la începutul anului fiscal. Impozitul pe cifra de afaceri datorat trimestrial se determină ca diferenţă între impozitul pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal şi impozitul pe cifra de afaceri datorat pentru perioada anterioară celei de calcul.

    ► Impozitul suplimentar reprezintă venit la bugetul de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

  • Gabriela Folcuţ, director executiv, ARB: Sistemul bancar din România se află într-o poziţie prudenţială şi financiară adecvată. Băncile din România sunt solide şi bine capitalizate, indicatorul de solvabilitate a ajuns la aproape 22,51% în luna decembrie 2023, de aproape trei ori peste minimul solicitat

    Sistemul bancar din România se află într-o poziţie prudenţială şi financiară adecvată, cu majoritatea indicatorilor situaţi peste mediile sectoarelor bancare din UE, iar băncile din România sunt solide şi bine capitalizate, cu indicatorul de solvabilitate la aproape 22,51% în luna decembrie 2023, a spus Gabriela Folcuţ, director executiv, ARB, în cadrul Conferinţei de prezentare a proiectului Antreprenoriat de top privind creşterea educaţiei financiare a antreprenorilor din România, eveniment la care ZF este partener media, organizată la Cluj-Napoca.

    “Sistemul bancar din România se află într-o poziţie prudenţială şi financiară adecvată, mai toţi indicatorii fiind situaţi peste mediile sectoarelor bancare din Uniunea Europeană. Băncile din România sunt solide şi bine capitalizate, indicatorul de solvabilitate a ajuns la aproape 22,51% în luna decembrie 2023, de aproape trei ori peste minimul solicitat. Din perspectiva lichidităţii, indicatorii se plasează la niveluri confortabile şi, în plus, structura bilanţieră a băncilor este orientată către active lichide. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate se situa la 248%, potrivit datelor BNR la luna septembrie 2023, în timp ce media europeană era de 160%”, a explicat Gabriela Folcuţ.

    Ce a mai spus Gabriela Folcuţ, director executiv, ARB:

    Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era de 65,8% în septembrie 2023, mult mai ridicat faţă de media europeană, de 42,9%, asigurând astfel stabilitate şi rezilienţ. Rata creditelor neperformante se afl pe un trend descendent, fiind de 2,33% la finele lunii decembrie 2023, tendinţa fiind de aliniere la media europeană care este de 1,8%.

    Asociaţia Română a Băncilor s-a raliat eforturilor autorităţilor de creştere a conştientizării privind informaţiile financiare în rândul antreprenorilor, indiferent că vorbim de start-up sau scale-up, obiectivul fiind creşterea gradului de intermediere financiară, de la nivelul de 25,5%, calculat ca pondere a creditului neguvernamental în PIB, spre media europeană care este de 88,8%, în 2022.

    Relaţia dintre sectorul financiar şi creşterea economică a fost analizată în numeroase studii de specialitate, pe parcursul mai multor ani. O analiză realizată pentru 80 de ţri, pe durata a trei decenii, arat că intermedierea financiară creează premisele necesare creşterii economice viitoare. Există o corelaţie puternică, de 0,8, între nivelul intermedierii financiare şi bunăstarea economică individuală măsurată ca PIB/capita, însă în România există potenţial de creştere din ambele perspective.

    Volumul creditelor noi acordate de instituţiile de credit din România, în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2023, marcată de pandemia de coronavirus şi efectele războiului din Ucraina, se ridică la 461 miliarde lei. Creditele noi, acordate în cei patru ani, depăşesc cu peste 19% soldul creditului neguvernamental înregistrat la finele lunii decembrie 2023 şi reprezintă echivalentul a unei treimi din Produsul Intern Brut al României.

    Astfel de demersuri pe care le desfăşurăm alături de Banca Naţională a României şi de alţi parteneri au rolul de a consolida poziţia României în topul regional, dar şi de a accelera creşterea nivelului de educaţie financiară şi digitală spre media europeană.

  • Cum se schimbă peisajul pieţei bancare

    Raiffeisen Digital Bank, bancă digitală separată de instituţia de credit tradiţională Raiffeisen Bank România, dar care aparţine aceluiaşi grup austriac, a intrat pe piaţa din România în urmă cu 9 luni, cu doar o ofertă de cont curent şi zero costuri. Acum merge mai departe şi urmează să lanseze primul produs de creditare. Cum îşi face loc în industrie un astfel de model bancar?

     

    Raiffeisen Digital Bank, competitorul direct al Revolut, începe să facă paşi către primul produs de creditare, după ce a tatonat terenul cu pachetele de cont curent virtuale, având zero costuri. Odată cu accentuarea digitalizării, băncile digitale încep să prindă contur peste tot în lume, iar urmărind exemplul Revolut, Raiffeisen Digital Bank şi-a propus, de fapt, să fie o bancă secundară ca opţiune pentru clienţi, având în vedere că trendul este de a avea mai multe conturi bancare.

    Această mişcare ar putea fi doar începutul unei noi aşezări pe piaţa bancară, având în vedere că băncile locale încep să-şi consolideze puternic poziţiile prin achiziţii şi repoziţionări. Astfel, în timp ce principalele produse ale băncilor tradiţionale sunt cele de creditare, băncile digitale urmăresc mai mult numărul de clienţi înrolaţi şi volumele tranzacţionate. Practic, strategia este din start orientată către a fi o bancă secundară pentru clienţii lor. Sorin Stanciu, country manager pentru România la Raiffeisen Digital Bank, a explicat că al doilea card fizic nu este absolut necesar pentru clienţii pe care îi targetează pentru că majoritatea clienţilor din segmentul ţină efectuează tranzacţii digitale, iar cardul fizic este perceput din ce în ce mai mult ca fiind un element de rezervă. „Obiectivul nostru este de a deveni alegerea clienţilor care au nevoie de o bancă secundară şi din această perspectivă operăm exclusiv cu cardul virtual: considerăm că un al doilea card fizic nu este absolut necesar pentru clienţii pe care îi targetăm.

    Majoritatea clienţilor din segmentul nostru ţintă efectuează tranzacţii digitale, iar cardul fizic este perceput din ce în ce mai mult ca fiind un element de rezervă. Între principalele moduri de utilizare pot menţiona comerţul electronic, datorită funcţionalităţilor suplimentare care permit efectuarea tranzacţiilor într-un mod mai sigur, călătoriile fără comisioane de retragere de numerar sau de schimb valutar percepute de bancă, sau pur şi simplu folosirea unui cont curent gratuit pentru transferuri sau plăţi contactless de zi cu zi”, susţine Sorin Stanciu. El a mai adăugat că, în medie, clienţii Raiffeisen Digital Bank fac 12 tranzacţii pe lună, însemnând proape o tranzacţie la fiecare două zile. „Valoarea medie a tranzacţiei cu cardul este de aproximativ 150 de lei. Cardul Raiffeisen Digital Bank este complementar unei relaţii bancare deja existente, iar în acest context suntem mulţumiţi de nivelul actual de utilizare. Majoritatea tranzacţiilor cu cardul sunt plăţi, cu o pondere de 60% comerţ electronic şi 40% POS. Cardul nostru virtual este preferat în cea mai mare parte pentru tranzacţiile online, clienţii apreciind contul dedicat pentru plăţile de tip e-commerce şi cardul virtual flexibil, care poate fi gestionat şi reemis simplu în aplicaţia RDB”, susţine Sorin Stanciu.

     

    „Poligamia” bancară, noul trend

    În ciuda unui nou curent bancar care îşi face loc pe piaţă, clienţii au în continuare sau cel puţin tind să se ducă spre un comportament bancar care să înglobeze un comportament mai pronunţat în jurul contului bancar. De exemplu, Sorin Stanciu a explicat că a observat la anumiţi clienţi un comportament care să ducă spre a-şi seta contul Raiffeisen Digital Bank pentru salariu. Pe de altă parte, acest comportament al clienţilor nu este reprezentativ pentru întregul portofoliu.

    „Cred că definiţia actuală a băncii principale, respectiv banca unde se transferă venitul lunar, nu mai este de actualitate. Din ce în ce mai mulţi clienţi primesc venitul într-o anumită bancă, dar fac tranzacţii şi cu alte bănci. Uşurinţa accesării serviciilor bancare digitale şi dezvoltările actuale în domeniul plăţilor, precum plăţile instant, fac posibil transferul fondurilor între bănci în câteva secunde. Dorim să fim una dintre băncile folosite de clienţi pentru tranzacţii si credem că aceştia vor aprecia utilitatea contului nostru digital pentru situaţii de utilizare specifice. Astfel, deşi majoritatea clienţilor vor avea mai multe relaţii bancare concomitent, cum va putea fi definită banca lor principală? Răspunsul devine din ce în ce mai complex, deoarece trebuie să luăm în considerare noi dimensiuni, cum ar fi suma totală în depozite şi investiţii sau frecvenţa de utilizare, nu doar unde anume este transferat salariul”, explică Sorin Stanciu.

    În ceea ce priveşte piaţa bancară, şeful Raiffeisen Digital Bank consideră că este un moment al consolidării pieţei, mai ales că se văd tot mai multe tranzacţii în piaţă, dar în acelaşi timp el susţine că ar fi momentul şi pentru o delimitare mai clară a categoriei de bănci exclusiv digitale. „Aceste bănci sunt cunoscute ca bănci challenger sau neobănci, dar în cele mai multe cazuri ele nu targetează întregul model de afaceri al băncilor tradiţionale, ci mai degrabă anumite părţi ale acestuia. Dacă privim din perspectiva clienţilor, ceea ce observăm este că numărul mediu de relaţii bancare pe care aceştia le au va creşte, fiind din ce în ce mai uşor să deschizi o nouă relaţie bancară la distanţă. Clienţii îşi vor împărţi tranzacţiile între mai multe bănci, iar identificarea comportamentului tranzacţional global va fi mai dificilă pentru orice bancă”, completează Sorin Stanciu.

    Decizia de a opera cu un brand suplimentar reflectă tendinţele pieţei, a mai adăugat executivul. El este de părere că aceasta este modalitatea corectă de a stimula achiziţia de clienţi pentru anumite segmente specifice în căutare de bănci digitale, în special ca bancă secundară. „Provocarea este că, în calitate de brand secundar, trebuie să ne construim propria identitate şi să ne diferenţiem. Brandingul este un proces care necesită timp şi nu se va întâmpla peste noapte. Facem toţi paşii necesari pentru a deveni din ce în ce mai clar pentru piaţă cine suntem şi ce reprezentăm. Dar, în cele din urmă, facem parte din acelaşi grup bancar, Raiffeisen Bank International, iar acesta este unul dintre avantajele noastre faţă de alţi jucători fintech, deoarece ne permite să îmbinăm agilitatea şi viteza noastră cu credibilitatea grupului. Prezenţa noastră ca al doilea brand Raiffeisen pe piaţă arată, de asemenea, angajamentul grupului Raiffeisen faţă de România şi viziunea pe termen lung atunci când vine vorba de această piaţă.”

     

    Produsul de creditare, nucleul oricărei bănci

    În ciuda unei noi abordări care se conturează pe piaţa bancară, cea a băncilor digitale care cu strategii de a deveni a doua opţiune tranzacţională pentru clienţi, o bancă nu este o bancă dacă nu oferă măcar un produs de creditare. Astfel, Raiffesien Digital Bank şi-a programat deja lansarea unui produs de creditare pe piaţă, la 9-10 luni de la lansarea pe piaţa din România, mergând în direcţia Revolut. „Primul nostru obiectiv a fost să lansăm şi să începem să extindem produsul nostru de cont curent, care vine la pachet cu un card de debit virtual gata de utilizare, deschiderea unui cont curent fiind realizabilă de către client oricând, online, prin intermediul aplicaţiei mobile. Am petrecut primele luni perfecţionând acest proces, pentru a asigura o experienţă cât mai bună pentru clienţii noştri în aplicaţie şi suntem bucuroşi să vedem feedbackul lor pozitiv, care se reflectă în evaluările actuale ale aplicaţiei. În al doilea rând, ne concentrăm eforturile pentru a aduce un nou produs şi pe piaţa din România, creditul nostru de nevoi personale. În prezent, suntem în etapele finale de implementare a acestuia şi ne aşteptăm ca produsul să ajungă pe piaţă în scurt timp. Creditul de nevoi personale va fi un produs 100% digital, disponibil prin intermediul aplicaţiei mobile, pe care suntem nerăbdători să îl lansăm pentru clienţii români”, detaliază Sorin Stanciu.

    El a mai explicat că atunci când Raiffeisen Digital Bank se lansează pe o piaţă, primul pas este de a găsi reţeta potrivită, combinaţia optimă de canale de achiziţie, la costul potrivit. „Marketingul digital, care este o activitate de bază pentru noi, înseamnă explorare şi îmbunătăţiri continue. În ciuda provocărilor inerente de la începutul activităţii, performanţa noastră în ceea ce priveşte deschiderea de conturi arată o tendinţă de creştere consistentă de la o lună la alta, reflectând o tendinţă pozitivă în operaţiunile băncii. Ne bucurăm să vedem un nivel crescut de interes, tradus prin peste 80.000 de instalări ale aplicaţiei Raiffeisen Digital Bank în 2023. În acelaşi timp, ne extindem reţeaua de parteneri cu care colaborăm.”

    Suntem mulţumiţi de traiectoria noastră de creştere şi suntem încrezători că activitatea noastră va continua şi în 2024 păstrând aceeaşi tendinţă ascendentă.”

    Sorin Stanciu a mai explicat că există potenţial de creştere pentru bncile digitale în România, clienţii sunt deschişi la produse bancare accesibile, uşor de utilizat şi disponibile 100% digital. „Avem deja dovada că accentul pus pe simplitate şi utilitate funcţionează şi atrage clienţi pentru al doilea brand Raiffeisen prezent pe piaţă, susţinând obiectivul grupului Raiffeisen Bank International de a creşte în România. Fiind o bancă online, cel mai important obiectiv este acela de a avea un produs adaptat pieţei, şi ne bucurăm să vedem cum evoluează contul nostru curent gratuit şi că are din ce în ce mai mult succes. În aceste luni ne-am concentrat eforturile pentru a putea adăuga noi caracteristici relevante contului curent şi suntem mulţumiţi de modul în care a evoluat produsul. În iunie am început să explorăm funcţionalitatea Pay & Rate, care se referă la evaluări reale ale comercianţilor făcute de consumatori de încredere. De asemenea, am lansat recent trei caracteristici noi pentru piaţa din România: plăţi instant, care permit transferul de bani în doar câteva secunde către băncile care oferă acest serviciu, gestionarea limitelor cardului pentru un control mai bun asupra banilor şi convertorul valutar, care oferă informaţii despre cursul de schimb în mod transparent pentru cei care folosesc cardul în străinătate.”   

  • Una din cinci bănci a fost pe pierdere în anul 2023, în ciuda dobânzilor mari, potrivit BNR. Care ar trebui să fie modelul de business al băncilor mici din România ca să reziste pe piaţă?

    ♦ În curând trei bănci vor dispărea în urma unor tranzacţii de M&A, iar alte şapte bănci sunt pe pierderi de mai mulţi ani ♦ Numărul băncilor de pe piaţa românească poate scădea de la 32 spre 15-20 ♦ Din cele 32 de bănci din România, cele şapte instituţii de credit care au fost pe minus în anul 2023 au adunat pierderi cumulate de 132,3 mil. lei ♦ În urma tranzacţiilor de vânzări de bănci din ultimii ani a început să se vadă în statistici consolidarea sistemului bancar, dar există în continuare bănci care îşi caută cumpărător ♦ Dacă în 2023 erau 32 de bănci în România, în urmă cu un deceniu, în 2012, erau 40 de bănci, iar în 2008/2009 erau 42 de bănci pe piaţa românească.

    În acest an trei bănci, respectiv OTP Bank, Alpha Bank şi First Bank, ar urma să dispară din statistici în urma unor tranzacţii de fuziuni&achiziţii (M&A), iar alte 7 bănci sunt pe pierderi de mai mulţi ani, având cote de piaţă foarte mici, şi este complicat de imaginat viitorul lor. Astfel, numărul băncilor de pe piaţa românească poate scădea de la 32 spre 20 sau chiar sub acest prag.

    În aceste condiţii apar o serie de întrebări: care ar trebui să fie modelul de business al băncilor mici din România ca să reziste pe piaţă? Pot rămâne bănci universale? Să meargă băncile mici pe anumite nişe, să se specializeze? Să se axeze băncile mici foarte mult pe modelul digital? Va fi suficientă concurenţa în sistemul bancar românesc cu doar 15-20 de bănci?

    „Băncile mici doar dacă au o nişă pot supravieţui. Chiar şi aşa sunt foarte vulnerabile. Însă, în România este foarte greu să găseşti o nişă, băncile mici trebuie să fie foarte inovative. Nu cred că România poate oferi astfel de nişe. Nu cred că piaţa bancară românească este suficient de mare pentru a fi segmentată. Niciun segment nu oferă o marjă bună pentru a asigura supravieţuirea“, a declarat analistul economic Aurelian Dochia pentru ZF.

    El susţine că băncile cu pierderi an de an nu vor rezista. „Doar dacă acţionarii le pot menţine pe minus un an, doi ani, trei ani până se lămuresc şi până primesc o ofertă bună de cumpărare. Altfel, direcţia este clară: consolidarea“.

    Dochia mărturiseşte că anterior credea că procesul de consolidare se va face mai rapid, dar a durat mai mult pentru România. „Pentru România, 20 de bănci sunt cele ce pot satisface piaţa“, completează Dochia.

    De altfel, şi unii bancheri au anticipat în anii trecuţi că numărul băncilor pe piaţa românească ar putea scădea spre 20, în urma procesului de consolidare, ceea ce înseamnă o înjumătăţire.

    Dacă în 2023 erau 32 de bănci în România, în urmă cu un deceniu, în 2012, erau 40 de bănci, iar în 2008/2009 pe piaţa bancă românească activau 42 de bănci.

    Anul 2023 a adus efervescenţă în sectorul bancar românesc, cu cele trei tranzacţii surpriză de fuziuni şi achiziţii, care ar urma să se finalizeze în 2024-UniCredit Bank, care cumpără Alpha Bank România, Intesa Sanpaolo, care preia First Bank, şi Banca Transilvania, care achiziţionează OTP Bank.

    OTP Bank România este a patra bancă pe care o achiziţionează Banca Transilvania în circa un deceniu, după preluarea Volksbank România (2015), Bancpost (2018) şi Idea Bank (2022). Astfel, în urma ieşirii celor 3 bănci din statistici, numărul băncilor va scădea la 29.

    În ceea ce priveşte băncile cu pierderi, conform datelor transmise de BNR la solicitarea ZF un procent de aproape 22% din numărul total al instituţiilor de credit din România, adică una din cinci bănci, a înregistrat pierderi în anul 2023, în timp ce peste 78% dintre bănci au fost pe profit, într-un context caracterizat de dobânzi mari şi inflaţie încă ridicată.

    Concret, din cele 32 de bănci active în România în prezent un număr de 7 instituţii de credit au fost pe minus în anul 2023, adunând pierderi cumulate de 132,3 mil. lei, cel mai probabil acestea fiind bănci mici, unele dintre ele înregistrând frecvent pierderi în ultimii ani. La polul opus, 25 de bănci au raportat pentru 2023 profituri cumulate de aproape 13,9 mld. lei.

    Comparativ, la finalul anului 2022 erau tot 7 bănci pe minus, cu o pierdere cumulată de 334,8 mil. lei, şi 25 de bănci pe profit, cu un câştig cumulat de 10,5 mld. lei, conform datelor băncii centrale.

    Majoritatea băncilor mici nu publică raportări trimestriale şi semestriale şi nici la Ministerul Finanţelor nu se regăsesc astfel de date, ci doar raportări anuale, care apar cu întârziere, însă cel mai probabil unele bănci care au raportat pierderi pentru 2022 şi în anii trecuţi au raportat pierderi şi pentru 2023. De exemplu, analizând datele existente se observă că la sfârşitul anului 2022 un număr de† 7 bănci au fost pe pierdere, respectiv BCR Banca pentru Locuinţe (pierdere de -213 mil. lei), Alior Bank Varşovia – sucursala Bucureşti (-48 mil. lei), Techventures Bank – fosta Banca Feroviara (-17,2 mil. lei), Banca Română de Credite şi Investiţii – BRCI (-16,8 mil. lei), Aedificium Banca pentru Locuinţe (-15,3 mil. lei), Idea Bank (-14,1 mil. lei) şi Bank of China (CEE) Limited – sucursala Bucureşti (-10,4 mil. lei), conform datelor raportate la Ministerul Finanţelor. Şi BNR a transmis că în 2022 au fost 7 bănci pe minus, cu o pierdere cumulată de circa 335 mil. lei, fără a indica numele lor.

    O şansă pentru băncile mici ar fi concentrarea pe partea de digitalizare, pentru că au o flexibilitate mai mare decât băncile mari.

    Cert este că bankingul trebuie să meargă pe calea digitalizării pentru a putea să ţină pasul atât cu aşteptările clienţilor, cu schimbarea profilului consumatorului, cu schimbarea de generaţie, cât şi cu valul tehnologizării care acaparează tot mai multe companii şi industrii, unele concurând direct băncile pe anumite paliere.

    În opinia lui Dochia, nu ar trebui să ne îngrijoreze reducerea concurenţei, odată cu dispariţia unor bănci din piaţă, unele pe pierdere. El a adus în discuţie şi faptul că piaţa bancară românească nu mai este o piaţă independentă, ci este interconectată cu piaţa Uniunii Europene care este permeabilă, astfel că aproape toate companiile mari pot lucra cu o bancă din altă ţară din UE. În plus, există concurenţă pentru bănci din partea jucătorilor non-bancari sau a unor entităţi cum este Revolut.

     

     

  • Epicentrul următorului cutremur imobiliar vine de la cea mai puternică ţară europeană. Care sunt cauzele şi cine sunt cei care suferă cel mai tare

    În timp ce temerile legate de proprietăţile imobiliare comerciale din SUA au îngrijorat băncile germane în această lună, mesajul lor a fost clar: nu vă faceţi griji, marea majoritate a expunerii noastre imobiliare este internă. Cu toate acestea, pericolul unei crize nu a trecut, scrie Bloomberg.

    În timp ce ţara a evitat până acum corecţiile rapide ale pieţei care au zguduit SUA, experţii susţin că acest lucru reflectă practicile contabile obscure care îi protejează pe creditorii şi investitorii săi de efectele  imediate. Ajustările relativ modeste şi provizioanele benigne ascund faptul că creditorii germani sunt mai expuşi la proprietăţi imobiliare comerciale decât majoritatea colegilor lor europeni şi, potrivit unui studiu, au acordat credite într-o manieră mai agresivă decât vecinii lor.

    Rezultatul acestor practici o prăbuşire imobiliară care se întâmplă cu încetinitorul şi care ameninţă să se accelereze pe măsură ce marii proprietari imobiliari, cum ar fi grupul Signa al lui Rene Benko sau Adler Group, sunt forţaţi să vândă, împovărând creditorii mici şi mijlocii.  Unii oficiali de rang înalt de la Banca Centrală Europeană spun că ţara va fi în mod inevitabil un punct de interes special în momentul în care vor examina riscurile privind creditele imobiliare la băncile din întreaga regiune.

    „Cu siguranţă, aceasta nu este doar o problemă a SUA. Nu aş fi surprinsă dacă am asista la un val de provizioane pentru pierderi din împrumuturi pentru băncile germane în ceea ce priveşte expunerea lor la proprietăţi imobiliare comerciale din ţară”. a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie la Universitatea Osnabrueck din Germania.

    Băncile germane au cele mai multe credite imobiliare comerciale din Uniunea Europeană, alături de cele franceze, dar au clasificat o parte relativ mică din aceste credite ca fiind neperformante. Cu toate acestea, în ultima vreme, această pondere a crescut, în timp ce a scăzut în alte câteva ţări.

    Nivelul scăzut al creditelor  neperformante se datorează în mare parte faptului că evaluatorii imobiliari din cea mai mare economie europeană folosesc o abordare pe termen lung care uniformizează variaţiile de preţ pe baza faptului că majoritatea investitorilor nu vând pe o piaţă în scădere. De asemenea, băncile germane actualizează evaluările clădirilor pe care le-au finanţat cu mai puţină frecvenţă decât cele din SUA sau Regatul Unit, astfel încât problemele pot fi mascate mai mult timp.

    Vizibilitatea este redusă şi mai mult de normele care oferă băncilor mai mici o marjă de manevră în ceea ce priveşte evaluarea unor titluri de valoare la valoarea lor de piaţă, ceea ce poate îngreuna obţinerea de către investitori a unei imagini actualizate a situaţiei lor financiare. Cu toate acestea, această practică limitează, de asemenea, înregistrarea câştigurilor nerealizate, ceea ce înseamnă că creditorii individuali pot fi, de fapt, într-o situaţie mai bună decât par.

    Autorităţile de reglementare i-au îndemnat pe creditori să se pregătească pentru eventualele pierderi, iar BCE i-a îndemnat să folosească o parte din profiturile uriaşe de anul trecut pentru a constitui provizioane. Dar normele contabile menite să împiedice băncile să se sustragă de la plata impozitelor înseamnă că creditorii sunt de fapt limitaţi în ceea ce priveşte suma pe care o pot pune deoparte pentru datoriile în curs de deteriorare.

    Deocamdată, organismul local de supraveghere BaFin consideră că această problemă afectează mai degrabă câştigurile creditorilor individuali decât să le ameninţe solvabilitatea, în parte pentru că problemele sunt concentrate într-o parte mai mică a pieţei decât au fost în timpul crizei financiare. Şi, deşi ratele mai mari sunt de vină pentru scăderea valorii creditelor de real-estate, acestea au oferit băncilor şi profituri care ar trebui să ajute la absorbţia loviturilor.

    Cu toate acestea, valoarea acestor proprietăţi rămâne subiectul multor dezbateri, pe măsură ce diferenţa dintre preţurile pe care cumpărătorii sunt dispuşi să le plătească şi cele de care au nevoie vânzătorii pentru a-şi putea rambursa împrumuturile creşte.

  • Epicentrul următorului cutremur imobiliar vine de la cea mai puternică ţară europeană. Care sunt cauzele şi cine sunt cei care suferă cel mai tare

    În timp ce temerile legate de proprietăţile imobiliare comerciale din SUA au îngrijorat băncile germane în această lună, mesajul lor a fost clar: nu vă faceţi griji, marea majoritate a expunerii noastre imobiliare este internă. Cu toate acestea, pericolul unei crize nu a trecut, scrie Bloomberg.

    În timp ce ţara a evitat până acum corecţiile rapide ale pieţei care au zguduit SUA, experţii susţin că acest lucru reflectă practicile contabile obscure care îi protejează pe creditorii şi investitorii săi de efectele  imediate. Ajustările relativ modeste şi provizioanele benigne ascund faptul că creditorii germani sunt mai expuşi la proprietăţi imobiliare comerciale decât majoritatea colegilor lor europeni şi, potrivit unui studiu, au acordat credite într-o manieră mai agresivă decât vecinii lor.

    Rezultatul acestor practici o prăbuşire imobiliară care se întâmplă cu încetinitorul şi care ameninţă să se accelereze pe măsură ce marii proprietari imobiliari, cum ar fi grupul Signa al lui Rene Benko sau Adler Group, sunt forţaţi să vândă, împovărând creditorii mici şi mijlocii.  Unii oficiali de rang înalt de la Banca Centrală Europeană spun că ţara va fi în mod inevitabil un punct de interes special în momentul în care vor examina riscurile privind creditele imobiliare la băncile din întreaga regiune.

    „Cu siguranţă, aceasta nu este doar o problemă a SUA. Nu aş fi surprinsă dacă am asista la un val de provizioane pentru pierderi din împrumuturi pentru băncile germane în ceea ce priveşte expunerea lor la proprietăţi imobiliare comerciale din ţară”. a declarat Valeriya Dinger, profesor de economie la Universitatea Osnabrueck din Germania.

    Băncile germane au cele mai multe credite imobiliare comerciale din Uniunea Europeană, alături de cele franceze, dar au clasificat o parte relativ mică din aceste credite ca fiind neperformante. Cu toate acestea, în ultima vreme, această pondere a crescut, în timp ce a scăzut în alte câteva ţări.

    Nivelul scăzut al creditelor  neperformante se datorează în mare parte faptului că evaluatorii imobiliari din cea mai mare economie europeană folosesc o abordare pe termen lung care uniformizează variaţiile de preţ pe baza faptului că majoritatea investitorilor nu vând pe o piaţă în scădere. De asemenea, băncile germane actualizează evaluările clădirilor pe care le-au finanţat cu mai puţină frecvenţă decât cele din SUA sau Regatul Unit, astfel încât problemele pot fi mascate mai mult timp.

    Vizibilitatea este redusă şi mai mult de normele care oferă băncilor mai mici o marjă de manevră în ceea ce priveşte evaluarea unor titluri de valoare la valoarea lor de piaţă, ceea ce poate îngreuna obţinerea de către investitori a unei imagini actualizate a situaţiei lor financiare. Cu toate acestea, această practică limitează, de asemenea, înregistrarea câştigurilor nerealizate, ceea ce înseamnă că creditorii individuali pot fi, de fapt, într-o situaţie mai bună decât par.

    Autorităţile de reglementare i-au îndemnat pe creditori să se pregătească pentru eventualele pierderi, iar BCE i-a îndemnat să folosească o parte din profiturile uriaşe de anul trecut pentru a constitui provizioane. Dar normele contabile menite să împiedice băncile să se sustragă de la plata impozitelor înseamnă că creditorii sunt de fapt limitaţi în ceea ce priveşte suma pe care o pot pune deoparte pentru datoriile în curs de deteriorare.

    Deocamdată, organismul local de supraveghere BaFin consideră că această problemă afectează mai degrabă câştigurile creditorilor individuali decât să le ameninţe solvabilitatea, în parte pentru că problemele sunt concentrate într-o parte mai mică a pieţei decât au fost în timpul crizei financiare. Şi, deşi ratele mai mari sunt de vină pentru scăderea valorii creditelor de real-estate, acestea au oferit băncilor şi profituri care ar trebui să ajute la absorbţia loviturilor.

    Cu toate acestea, valoarea acestor proprietăţi rămâne subiectul multor dezbateri, pe măsură ce diferenţa dintre preţurile pe care cumpărătorii sunt dispuşi să le plătească şi cele de care au nevoie vânzătorii pentru a-şi putea rambursa împrumuturile creşte.

  • Ministerul Finanţelor începe săptămâna cu un nou împrumut: statul ia 580 mil.lei de la bănci, într-o licitatie de obligatiuni de stat cu o dobândă de 6,53% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 580 milioane lei de la bănci, într-o licitatie de obligatiuni de stat cu o valoare de 400 milioane lei, scadente în 2034, cu o dobândă de 6,53% pe an. 

    La licitaţie au participat opt dealeri primari, valoarea totală a cererii fiind de 847 milioane lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 738 milioane lei şi 109 milioane lei au fost ofertele necompetitive.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 480 milioane lei.

     Rata cuponului a fost de 7,10%

     

  • Doi ani de război în Ucraina, o imensă oportunitate geopolitică pentru România: Cu războiul la graniţă statul, economia, companiile, băncile, dar şi angajaţii, au cei mai buni ani economici înregistraţi vreodată

    După războiul din Iugoslavia din 1998, care ne-a deschis uşa către NATO şi Uniunea Europeană, cinic vorbind, războiul din Ucraina este o oportunitate geopolitică extraordinară pentru România.

    Cred că suntem una dintre ţările care, cel puţin până acum, după doi ani de război, este pe plus din acest conflict care a trezit lumea occidentală din somnul ei burghez. La polul opus, Germania cred că este principala ţară occidentală care pierde din acest conflict.

    Din punct de vedere macroeconomic, cu toate că suntem cu războiul la graniţă, economia României a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie.

    – În cei doi ani de război, PIB-ul în valoare nominală a crescut cu 30% de la 1.187 de miliarde de lei la 1.550 de miliarde de lei anul trecut, ceea ce înseamnă că în euro a crescut de la 240 miliarde de euro la 320 miliarde de euro.

     Acest rezultat este susţinut datorită stabilităţii extraordinare a cursului valutar leu/euro din ultimii doi ani de zile, cursul având o creştere de numai 0,6%. Această stabilitate a cursului valutar ne-a adus o îmbunătaţire statistică a indicatorilor României atunci când îi raportăm în euro.

    – Creşterea preţurilor şi inflaţia au ajutat companiile, băncile, şi nu în ultimul rând, statul, care au avut cele mai bune rezultate din istorie în această perioadă de conflict.

     Cifra de afaceri a tuturor companiile va depăşi 2.700- 2.800 miliarde de lei pe rezultatele din 2023, faţă de 2.400 de miliarde în 2022. Profitul net al companiilor se va duce spre 280 de miliarde de lei în 2023, faţă de 250 de miliarde de lei în 2022.

    Băncile au raportat pentru anul trecut cel mai mare profit din istorie, 13,7 miliarde de lei, plus 34% faţă de 2022. Cu toate că este război, în ultimii doi ani s-au înregistrat destul de multe tranzacţii bancare care vor schimba peisajul bancar de la noi.

    Garanţiile statului acordate băncilor, prin diverse programe guvernamentele, au susţinut băncile şi companiile să nu scadă, ci să crească în aceşti doi ani. Dacă nu ar fi fost războiul, UE nu ar fi permis aceste programe guvernamentele pentru credite, pentru dobânzi, pentru susţinerea unor sectoare economice.

    – Salariul mediu a crescut în ultimii doi ani cu 30%, de la 3.879 de lei la 5.079 de lei în decembrie anul trecut, fiind pentru prima dată când salariul mediu depăşeşte 1.000 de euro net.

    – Bursa de la Bucureşti a atins noi maxime istorice, creşterea din ultimii doi ani fiind de peste 40%. Cu toate că războiul din Ucraina este în plină defăşurare, anul trecut s-a realizat cea mai mare listare la Bursă, vânzarea unui pachet de acţiuni de la Hiroelectrica, cea mai valoroasă companie din România, care are o valoare de piaţă de 11 miliarde de euro. Listarea Hidroelectrica a fost una dintre cele mai mari listări din toată Europa anul trecut.

    – Investiţiile publice, adică cele făcute din buget, au cel mai mare nivel din istorie: cine ar fi crezut, văzând tancurile ruseşti intrând în februarie 2022 în Ucraina, că regiunea Moldovei, de la noi, va beneficia de investiţii publice fără precedent, cu lucrări de infrastructură în autostrăzi şi drumuri fără precedent. Problema tuturor constructorilor, a drumarilor, este că nu au oameni suficienţi cu care să lucreze, deşi salariile ajung la 1.500-2.000 de euro net pe lună. Plus statul nu îşi plăteşte facturile la timp, ceea ce crează mari probleme companiilor de infrastructură.

    Lucrările de infrastructură au susţinut creşterea economică din ultimii doi ani, reuşind să compenseze scăderea din industrie şi reducerea consumului.

    – Numărul de angajaţi în economie a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 24 de ani, numărul contractelor de muncă înregistrate la finalul anului trecut depăşind 6,725 milioane, în crestere cu aproape 1 milion faţă de acum un deceniu.

    – Piaţa imobliară a rezistat asaltului războiului fără să înregistreze vreo scădere, pe de o parte, iar pe de altă parte, nici nu a avut vreo creştere semnificativă de preţuri. Este adevărat că numarul tranzacţiilor a scăzut cu 30%, dar asta vine din creşterea dobânzilor şi, implicit, a ratelor.

    – Creşterea salariilor cu 30% în lei, care pe fondul stabilităţii cursului valutar a însemnat o creşterea a salariilor în euro cu 30%, a făcut ca apartamentele să fie foarte ieftine dintr-o perspectivă a numaruli de ani necesari cu salariul mediu pentru a cumpăra un apartement cu 2 camere de 50 de mp şi cu 80.000 de euro. Acest raport este acum de 7 ani, în timp ce în 2008, pe vârful pieţei imobliare, acest raport era de 32 de ani.

    – Pentru prima dată după 20 de ani, România înregistrează un plus demografic prin apariţia asiaticilor veniţi la muncă aici, dar şi prin apariţia ucrainenilor care au fugit din calea războiului. Nu ştiu unde am citit o statistică că sunt 20.000 de copii ucraineni care fac acum şcoală în România.

    Dacă am fi avut niste politici mai inteligente am fi putut sa luăm mai mulţi ucraineni şi să îi determinăm să se stabilească în România. Când tragem linie poate vom rămâne cu 300.000-500.000 de ucraineni, spre deosebire de polonezi care au reuşit să convingă peste 2 milioane de ucraineni să vină să muncească şi să se stabiliască în Polonia.

    Economia, business-ul, angajaţii au rezistat extrem de bine în cei doi ani de război, care vin în prelungirea celor doi ani de COVID. Pentru FMI, pentru Uniunea Europeană, pentru marii creditori financiari ai României, rezilienţa companiilor româneşti în aceste crize este remarcabilă.

    Dincolo de economie, stabilitatea politică adusă de această rotativă la guvernare între PNL şi PSD, a fost una dintre cele mai bune soluţii pentru a asigura guvernarea în această perioadă de război, în condiţiile în care peste tot în lume sunt tensiuni politice, oameni ies în stradă, iar partidele extremiste câştigă teren.

    La polul opus, dacă ar fi să mergem către punctele cu minus am putea nota:

    – Dacă pentru companii, pentru busines, pentru stat, pentru bănci creşterea preţurilor, măsurată prin inflaţie, a fost bună pentru că au putut să raporteze cifre nominale în creştere, pentru populaţie inflaţia a tăiat din puterea de cumpărare în lei – în doi ani de război am avut o inflaţie cumulată de 23%. Dar creşterea salarială a fost de 30%, ceea ce a acoperit pe medie creşterea preţurilor, aducând şi un surplus.

    – Creşterea inflaţiei a adus explozia dobânzilor care a mărit cu 60% ratele la creditele luate de populaţie şi companii. Această creştere a putut fi acoperită de clienţi, dar lumea a rămas cu sechele, considerând că această creşterea are la bază o conspiraţie bancară mondială şi naţională care să ia din banii oamenilor.

    – Datoria publică (aici intră şi datoria externă a statului) a crescut cu 33% în cei doi ani de război, o creştere care greu poate fi suţinută în acelaşi ritm în următorii ani fără să intrăm în criză, cum a fost situaţia cu Grecia acum un deceniu. De la 577 miliarde de lei, datoria publică a crescut la 769 miliarde de lei – noimebrie 2023 ultimele date publice, această creştere fiind preţul pe care îl plătim, într-un fel sau altul, pentru această perioadă de război. Guvernul, indiferent de numele lui şi cine este la Palatul Victoria şi la Mininisterul Finanţelor, nu are niciun interes şi nici voinţa să restructureze bugetul şi administraţia publică, aşa că deficitele bugetare anuale sunt tot mai mari, fără perspectiva clară a unei reduceri pe termen scurt. Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, spune că ne trebuie 7 ani pentru a reintra cu un deficit de sub 3% din PIB, faţă de 6% cât este acum.

    – Pentru a acoperi creşterea deficitului bugetar şi datoria publică, guvernul Ciolacu, format din PSD şi PNL, a majorat taxele şi impozitele, a introdus taxe noi pentru companiile mari şi bănci, a eliminat anumite facilităţi fiscale pentru anumite categorii de angajati, etc. Problema este că aceste majorări fiscale nu se vor opri în 2024, ci vor continua în urmatorii ani, guvernul având nevoie de şi mai mulţi bani din sectorul privat pentru a acoperi găurile bugetare pe care le face adminsitraţia publică în fiecare an.

    – Datoria externă a României, atât cea de stat, cât şi cea privată, a crescut cu 23% în doi ani, de la 136 de miiliarde de euro, la 168 miliarde de euro. În cadrul acestei datorii externe în valută, statul şi-a majorat datoria externă cu 31%, de la 58 de miliarde de euro la 76 de miliarde de euro.

    – Problema este că va fi foarte greu de redus datoria publică şi datoria externă, având în vedere exuberanţa din economie şi din portofelele românilor. De obicei, deficitele şi datoriile se reduc când vine criza, iar crizele vin când sunt datoriile nesustenabile.

    – Statul şi-a întărit poziţia în economie, iar administraţia publică a devenit şi mai fanariotă, fiind o frână, atât în cazul programelor europene, cât şi în cazul proiectelor de investiţii cu bani publici. Corupţia este în floare, pe piaţă sunt foarte mulţi bani negri, iar evaziunea fiscală este la cote maxime.

    Dacă tragem linie după doi ani cu războiul la granită, nu aş putea spune că am pierdut, ci am câstigat, atât din punct de vedere economic, social, demografic, politic ca să nu mai vorbim din punct de vedere militar şi al securităţii.

    Am intrat în al treilea an de razboi, oprirea ostilităţilor nu pare să fie la orizont, mai ales că ruşii au reintat în ofensiva după ce americanii nu au mai aprobat un nou pachet financiar pentru Ucraina, care înseamnă aprovizionarea cu arme.

    Cred că nimeni nu ştie când se va termina războiul şi mai ales cum.

    La noi, atâta timp cât economia creşte, cât salariile cresc, cât cursul valutar rămâne stabil, cât oamenii şi companiile pot să îşi plătească ratele la bancă, cât firmele nu fac restructurări majore, cât sunt bani pentru excursii în străinătate, totul e bine.

    Repet, poate multe din aceste lucruri le-am fi avut şi dacă nu ar fi fost războiul din Ucraina, dar cred că o parte din ele au fost susţinute de apariţia acestui conflict armat.

  • ZF LIVE. Autorităţile au pus ochii pe bănci. Bogdan Chiriţoiu, preşedinte al Consiliul Concurenţei: Suspectăm că ar exista o înţelegere pentru un ROBOR mai mare, deci rate mai mari plătite de clienţi VIDEO

    Consilul Concurenţei analizează o posibilă înţelegere între bănci pentru manipularea ROBOR-ului, care ar afecta direct pe cei cu rate. Conform legii, în cazul care suspiciunea se demonstrează, instituţiile de credit implicate vor fi obligate să plătească o amendă dată pe cifra de afaceri, subliniază Bogdan Chiriţoiu, preşedinte al Consiliului Concurenţei.

    „Suspectăm că ar exista o înţelegere pentru un ROBOR mai mare, ceea ce s-ar transmite în dobâzi mai mari, deci rate mai mari plătite de clienţi. Dacă se va ajunge la amenzi, e clar că sumele vor fi foarte mari fiind date pe cifra de afaceri. Istoric, investigaţiile noastre se soldează cu amenzi”a declarat Bogdan Chiriţou, preşedinte al Consiliului Concurenţei, în cadrul emisiunii ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    În scenariul în care băncile implicate nu vor putea plăti din propriul buzunar amenzile, instituţia se va îndrepta către firmele care deţin creditorii din România, pentru penalităţi.

    „Ce ne asigurăm e că dacă nu putem să găsim banii la firma din România, o vom lua de la firma -mamă. Nu am avut până acum situaţia în care firma din România să nu aibă destui bani în cont, încât să ne ducem la firma-mamă” a mai spus Chiriţoiu.

     

     

  • Ce rată vei plăti dacă iei mâine un credit ipotecar de 60.000 de euro pe 30 de ani. Cum arată în realitate dobânzile la credite

    ♦ În cazul ofertelor băncilor pentru creditele ipotecare cu dobândă fixă, conform simulărilor AVBS Credit pentru exemplul unui credit ipotecar de 300.000 lei, pe 30 de ani, cu dobânzi fixe pe 3-5 ani, dobânzile oferite acum de bănci sunt între 5,59% şi 5,94%, rezultând rate lunare între 1.700 lei şi 1.800 lei ♦ Pe de altă parte, ofertele standard ale băncilor la creditele ipotecare cu dobândă variabilă se orientau în februarie 2024 către dobânzi cuprinse între 8% şi peste 9%, aceasta fiind alcătuită din marja fixă a băncii şi indicele de referinţă IRCC, aflat acum la 5,97% ♦ Valentin Anghel, fondatorul AVBS Credit: Anul acesta băncile se bat în oferte din ce în ce mai bune. Băncile ofertează clienţii cu dobânzi fixe, mai mici decât IRCC-ul.

    Ofertele standard ale băncilor mari la creditele ipotecare cu dobândă variabilă se orientau în februarie 2024 către un nivel al dobânzii cuprins între 8% şi peste 9%, aceasta fiind alcătuită din marja fixă a băncii şi indicele de referinţă IRCC, aflat în prezent la 5,97%. Conform unei simulări efectuate de AVBS Credit la solicitarea ZF, rata pentru un credit ipotecar de 300.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, în cazul în care clientul optează pentru dobândă variabilă este cuprinsă între 2.200 lei şi 2.440 lei, diferenţa fiind făcută în final de marja băncilor.

    Marja fixă a băncilor reprezintă costul perceput de instituţia de credit pentru acordarea finanţării. Băncile pot începe cu o marjă de 2% şi se pot duce şi peste 3%. La această marjă fixă se adaugă indicele de referinţă IRCC, care acum este 5,97%.

    Cele mai bune oferte la ipotecarele cu dobânzi variabile, conform simulărilor brokerului AVBS Credit pentru cazul solicitat de ZF, se regăsesc la ING Bank, unde rata lunară pentru un credit ipotecar de 300.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani este de 2.214 lei, cu o dobândă totală de 8,06% din care marja băncii este de 2,09%. În top urmează UniCredit cu o rată lunară de 2.216 lei, la o dobândă totală de 8,07%, din care marja băncii este de 2,1%.

    Aceeaşi ofertă o are şi Intesa Sanpaolo Bank, respectiv o rată lunară de 2.216 lei, la o dobândă totală de 8,07%, din care 2,1% este marja fixă. În cazul BRD şi Garanti BBVA, rata lunară este de 2.247 lei, cu o dobândă totală de 8,22%, din care marja băncilor este de 2,25%. În cazul OTP Bank, rata ajunge la 2.260 lei, la o dobândă totală de 8,28% din care 2,31% este marja fixă a băncii, în timp ce la Alpha Bank, rata este de 2.322 lei, la o dobândă totală de 8,57% din care 2,6% este marja fixă a băncii.

    Creditul ipotecar din exemplul men­ţionat ar duce în cazul Credit Europe Bank la o rată lunară de 2.354 lei, la o dobândă totală de 8,72%, din care 2,75% este marja fixă a băncii, în timp ce în cazul EximBank rata este de 2.407 lei, la o dobândă totală de 8,97% din care 3% este marja fixă a băncii.

     La Banca Transilvania, rata ajunge la 2.440 lei, la o dobândă totală de 9,12% din care 3,15% este marja băncii.

    Aceste simulări sunt strict orientative. În cazul în care un client apelează la o bancă pentru o ofertă de credit pentru achiziţionarea unei locuinţe nivelul dobânzii variază în funcţie de analiza individuală a băncii privind atât persoana, cât şi imobilul, iar în final fiecare ofertă va reflecta o situaţie specifică a fiecărui client.

    În ceea ce priveşte ofertele băncilor la creditele ipotecare cu rată fixă pentru o perioadă de 3 sau 5 ani din cei 30 de ani de creditare, situaţia arată puţin diferit. Astfel, conform simulărilor AVBS Credit pentru acelaşi exemplu ZF al unui credit ipotecar de 300.000 lei, pe o perioadă de 30 de ani, cu dobânzi fixe pe 3-5 ani, acum dobânzile oferite de bănci sunt între 5,59% şi 5,94%, rezultând rate lunare cuprinse între 1.700 lei şi 1.800 lei. Pe de altă parte, ofertele de ipotecare cu dobândă fixă sunt fie pe 3 ani, fie pe 5 ani, iar unele bănci impun şi achiziţionarea unei asigurări de viaţă, dat fiind perioada lungă de creditare şi suma semnificativă pe care clientul o contractează.

    Din perspectiva celor mai bune oferte de credite ipotecare cu dobândă fixă pentru acelaşi exemplu, simulările brokerului de credite arată că acestea sunt la ING Bank unde dobânda este de 5,59%, însemnând o rată lunară de 1.720 lei. Această ofertă de dobândă fixă este pe o perioadă de 5 ani la care se ataşează şi o asigurare de viaţă, ulterior dobânda devenind variabilă.

    UniCredit Bank şi BRD vin cu dobânzi fixe de 5,75% pentru exemplul ZF, însemnând o rată lunară de 1.751 lei, perioada de dobândă fixă fiind pe 3 ani, la care se cere şi asigurare de viaţă. În cazul BCR, nivelul dobânzii fixe este de 5,79% pe o periodă de 5 ani cu asigurare de viaţă obligatorie, însemnând o rată lunară de 1.758 lei, iar la OTP Bank şi Intesa Sanpaolo Bank rata şi nivelul dobânzii sunt asemănătoare, dar perioada de dobândă fixă este pe 3 ani şi nu se impune asigurare de viaţă, conform simulărilor brokerului.

    Oferta Băncii Transilvania de ipotecare cu dobândă fixă este de 5,85% pe o perioadă de 3 ani, fără asigurare de viaţă, însemnând o rată de 1.770 lei, în timp ce la Alpha Bank dobânda fixă de 5,89% este pe o perioadă de 5 ani, însemnând o rată de 1.777 lei. În ceea ce priveşte UniCredit, deşi are o ofertă cu dobândă fixă pe o perioadă de 3 ani, banca vine cu o ofertă de dobândă fixă şi pe 5 ani, dar nivelul dobânzii este mai mare, respectiv 5,90%, însemnând o rată de 1.779 lei. Garanti BBVA oferă o dobâdă fixă de 5,94% pe o perioadă de 3 ani, însemnând o rată de 1.787 lei, arată simulările brokerului

    Dacă anul trecut piaţa creditelor ipotecare a fost oarecum similară cu cea din anul 2022, anul acesta băncile au început să se întreacă în oferte care par bune, cu dobânzi mai mici, dar această reducere a dobânzilor nu este datorată unei scăderi a indicelui de referinţă IRCC, ci se datorează ofertelor de dobânzi fixe, unde băncile sunt dispuse să vină cu niveluri mai mici decât IRCC-ul, a spus Valentin Anghel, fondator AVBS Credit, companie de brokeraj pe zona de creditare, pentru ZF.

    „Anul 2023 pe piaţa creditelor ipotecare a fost oarecum similară cu cea din 2022. Anul acesta băncile se <bat> în oferte din ce în ce mai bune, însă scăderea dobânzilor nu are legătură cu scăderea IRCC-ului, ci asta se datorează faptului că băncile ofertează clienţii cu dobânzi fixe, mai mici decât IRCC-ul. Dobânzile fixe sunt în primii ani de creditare. Cele mai bune oferte cu dobânzi fixe sunt pe o perioadă de 3 sau 5 ani“, a explicat Valentin Anghel.

    Aceste simulări sunt strict orientative. Dacă un client apelează la o bancă pentru o ofertă de credit pentru achiziţionarea unei locuinţe nivelul dobânzii variază în funcţie de analiza individuală a băncii privind atât persoana, cât şi imobilul, iar în final fiecare ofertă va reflecta o situaţie specifică a fiecărui client.