BusinessMagazin

Tag: banca

  • Romgaz, producător şi furnizor de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei, a depus 70 milioane lei la Banca Românească şi la Eximbank, în două depozite cu dobânda de 7,5% pe an

    Romgaz (SNG), producător şi furnizor de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei, a anunţat marţi la Bursa de Valori Bucureşti că a constituit două depozite în valoarea totală de 70 milioane lei, unul al Banca Românească şi al doilea la Eximbank, conform calculelor realizate de ZF.

    Depozitul de la Banca Românească, în valoare de 45 milioane lei, are o dobândă de 7,5% şi maturitate pe 30 ianuarie 2023.

    ”S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a avut constituite depozite la BANCA ROMANEASCA S.A. a caror valoare cumulata pe o perioada de 12 luni a depasit pragul de semnificatie de 5% din valoarea activelor nete si 10% din cifra de afaceri neta aferenta anului financiar 2021. Unele dintre aceste depozite au avut scadenta inainte de data de 28.11.2022”, se arată în anunţ.

    În cazul depozitului constituit la Eximbank, cu o valoare de 25 milioane lei, dobânda este de tot de 7,5%, iar scadenţa în 6 februarie 2023.

    Romgaz deţine şi un alt depozit la Eximbank, de 80 milioane lei, constituit pe 16 noiembrie şi scadent în 21 decembrie, cu o dobândă de 7,3%.

    Romgaz are 15,4 mld. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 70% de statul român, prin Ministerul Energiei. Acţiunile SNG înregistrează o creştere de 3,1% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 532 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • Nimeni nu ia credite în România cu pistolul la tâmplă! Însă tinerii trebuie să ia credite pentru că părinţii nu au strâns suficienţi bani ca să le dea sau pentru a nu se mai întreba în fiecare lună cât mai trăiesc bunicii, ca să se mute în casele lor

    Întrebat de creşterea dobânzilor şi efectul asupra celor care au luat credite, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a răspuns luni, acum o săptămână: Nimeni nu şi-a luat în România credit cu pistolul la tâmplă.

    Adică cei care au luat credite au ştiut ce fac, au ştiut la ce se angajează atunci când s-au împrumutat la bancă.

    Problema este că între timp, şi asta nu le-a spus nimeni atunci când au luat credite cu dobânzile mici, dobânzile au crescut exponenţial, ROBOR de trei ori, IRCC de patru ori numai într-un an. Nu cred că băncile au făcut clienţilor o simulare cu ce rate vor plăti dacă dobânzile vor creşte aşa cum au crescut. Bineînţeles că nimeni nu ştia acest lucru.

    Dar oamenii cer explicaţii.

    Bineînţeles că Banca Naţională, toate băncile, toţi economiştii şi analiştii se ascund în spatele creşterii inflaţiei, o evoluţie pe care nimeni nu a prevăzut-o, deşi ani de zile se spunea că toată această printare de bani la un moment dat va aduce şi creşterea inflaţiei.

    Problema este că tot mai mulţi oameni cred – şi nu numai cei care nu au educaţie financiară, ci dimpotrivă -, că totul este o conspiraţie a băncilor, a finanţelor mondiale, a lui Isărescu, care e pus de “Banca Mondială” să-i sărăcească pe români, cărora le-a crescut salariile prea mult în ultimul timp.

    În conferinţa de săptămâna trecută, guvernatorul a spus că aglomeraţia de pe şosele arată că nu este nicio criză, că nu este nicio recesiune. Dacă ar merge şi prin cafenelele de la birourile de corporatişti, care au credite şi cărora le-a explodat rata, dacă ar merge la grătarele românilor, ar afla ce cred oamenii despre această creştere a inflaţiei, despre creşterea preţurilor la energie, despre conspiraţiile mondiale.

    Sunt multe întrebări la care nu există răspunsuri, cum ar fi: de ce cresc preţurile la energie dacă noi, România, avem energia noastră?; de ce au crescut preţurile la alimente, la produsele alimentare, dacă noi putem să ne hrănim pe noi şi toată Europa?; de ce preţurile produselor sunt mai mari în România, iar salariile sunt mai mici la noi?; de ce benzina este atât de scumpă dacă noi avem petrolul nostru?; de ce trebuie să lucrăm pentru austrieci, francezi, care ne dau salarii mici?; cu ce ne ajută Uniunea Europeană şi Occidentul, că nu o ducem mai bine?.

    Iar acest gen întrebări poate continua.

    Oamenii nu primesc răspunsuri, iar dacă primesc sau citesc, nu cred în ele. Aceasta ar putea fi una dintre explicaţiile de ce în sondaje oamenii spun că înainte se trăia mai bine. Şi, paradoxal, acest lucru este spus nu de bunici sau de părinţi, care au trăit şi perioada comunistă, ci de cei tineri, care au auzit de la aceştia că era mai bine înainte.

    Iar declaraţia lui Mugur Isărescu din vară, că băncile “au cam sărit calul cu creşterea ROBOR-ului”, alimentează teoriile conspiraţiei cum că băncile au conspirat ca să ia banii românilo sau să le ia casele, ca să-i trimită să stea în chirie, pe care o vor plăti străinilor.

    La noi, dar şi peste tot în lume, deschiderea unei investigaţii a Consiliului Concurenţei înseamnă automat, în percepţia publică, că băncile, în cazul nostru, sunt vinovate de creşterea ROBOR. Restul nu mai contează.

    În 2008 Mugur Isărescu a scăpat de presiunea publică legată de creşterea cursului valutar leu/euro prin declaraţia publică că asupra leului a avut loc un atac speculativ din partea băncilor. La fel ca atunci, Isărescu a pasat problema creşterii ROBOR-ului către bănci.

    Prea puţină lume îşi mai aminteşte că investigaţia deschisă de Consiliul Concurenţei legată de atacul speculativ din toamna lui 2008 nu a găsit nimic, nu a găsit nicio înţelegere între bănci. Atacul speculativ a fost, pentru că suntem într-o piaţă deschisă, dar băncile nu s-au înţeles asupra acestui lucru.

    Revenind la declaraţia de săptămâna trecută a guvernatorului BNR, că nimeni nu a luat credit în România cu pistolul la tâmplă, adică trebuiau să se aştepte la creşterea dobânzilor, trebuie să spunem că oamenii vin să ia credite pentru a-şi cumpăra un apartament, o maşină, iau credite de nevoi personale pentru a pleca în vacanţă, pentru a avea bani de a ieşi în oraş, nu ca să se afle în treabă, ci că trebuie să-şi satisfacă anumite nevoi.

    Dacă nu ar fi satisfacerea acestor nevoi ale societăţii de astăzi, am fi rămas în Epoca de piatră sau am fi în stradă, manifestând împotriva guvernului, statului, oamenilor bogaţi.

    Românii iau credit să-şi cumpere o casă sau iau credit de nevoi personale pentru a da avansul pentru o casă pentru că au nevoie de case, pentru că tinerii au nevoie să locuiască singuri, să fi independenţi, să nu mai stea cu părinţii.

    Tinerii vor să aibă viaţa lor, fetele vor să aibă propriul apartament pentru a nu mai depinde de alţii.

    Dacă tinerii nu ar avea acces la credit pentru locuinţe, ar sta în fiecare zi întrebându-se în sinea lor când mor bunicii, ca să le ia apartamentele şi să se mute ei acolo.

    Cei care aveau 20-30 de ani în anii ’90 şi nu au avut noroc de părinţi cu bani, nu aveau altă variantă decât cea ca bunicii/unchii sau nişte bătrâni luaţi în îngrijire să moară, ca să se mute ei în apartamentele respective.

    În anii ’90 inflaţia era la ceruri, dobânzile la credite depăşeau 100%, iar băncile nu prea dădeau împrumuturi persoanelor fizice. Aşa că o întreagă generaţie a stat cu părinţii sau în gazdă. La salariile de atunci, era destul de greu să acomodezi şi chirie şi să-ţi mai rămână şi ceva bani.

    Oamenii au nevoie de credite nu numai pentru achiziţia unei case – şi noroc că în continuare apartamentele sunt ieftine în România –, ci şi pentru a-şi cumpăra o maşină, pentru a merge în excursii, pentru a ieşi în oraş, la restaurant, la o cafenea etc.

    Aceasta este societatea de astăzi, cu aceste nevoi, că doar nu vrem să dăm timpul înapoi şi să trăim ca-n anii ’80 şi chiar ’90. Dacă pui bani deoparte, ajungi să ai casa ta pe la 50 de ani, atunci când îţi trece tinereţea.

    Prin credit, dacă ai un salariu rezonabil – iar în România, cu un salariu mediu de 4.000 de lei pe lună poţi lua un credit pentru apartament -, poţi avea acces la un nivel de trai mai bun, care înainte era rezervat doar celor cu bani sau celor care aveau poziţii de top, cu salarii mari.

    Ca să mergi în Grecia, Turcia, Italia, Spania etc., nu trebuie să ai o tonă de bani. În caz contrar, dacă oamenii nu au acces prin credit la acest vacanţe, mulţi se vor întreba ce folos au din deschiderea lumii, din globalizare, dacă nu au acces şi nu pot să meargă acolo.

    Creditul are funcţia de a reduce şi tensiunile sociale, de a da acces oamenilor la anumite servicii şi produse când sunt tineri.

    Când ai 50-60-70 de ani nu mai ai ce să faci cu banii, pentru că atunci trebuie să te îngrijeşti mai mult de sănătate decât de a ieşi cu prietenii la Starbucks sau la Pizza Hut. Atunci banii se duc mai degrabă pe proteze dentare decât pentru “a te simţi bine” sau a vedea lumea.

    Dacă nu ar fi fost deschiderea pieţei de credite începând cu anii 2000, economia nu ar fi crescut, nu ar fi apărut atât de multe companii private româneşti, salariile nu ar fi crescut şi în mod cert nu ar fi plecat numai 4-5 milioane de români din ţară, ci 10 milioane. Creditul, în special creditul pentru case, a stopat plecarea din ţară petru mulţi tineri, care au putut să-şi facă un rost în România.

    Este adevărat că în România nimeni nu le-a pus oamenilor pistolul la tâmplă să ia credite, dar ar fi bine ca BNR, Mugur Isărescu, să încerce să explice mai mult cum este cu această creştere a dobânzilor şi să facă mai mult pentru ca oamenii să nu creadă că această creştere a dobânzilor este îndreptată împotriva lor.

    Mugur Isărescu spune că atâta timp cât inflaţia nu scade, dobânzile nu au cum să scadă.

    Dar inflaţia este principala responsabilitate a BNR, conform statutului.

  • Profit de aproape 1 mld. lei în 9 luni/2022 pentru BRD, în creştere cu peste 12%, după un avans comparabil al creditării. Creditarea companiilor a făcut un salt anual de 31%, avansul pe segmentul IMM fiind de aproape 50%

    ♦ François Bloch, CEO al BRD: „Avântul creditării s-a menţinut la un nivel ridicat. Creditarea companiilor a avut o performanţă remarcabilă (+31%), susţinută de ambii săi piloni, cu o creştere extraordinară a creditării atât pe segmentul IMM-urilor, cât şi pe cel al companiilor mari“ ♦ Venitul net bancar al BRD a depăşit 2,4 mld. lei, după o creştere cu 11,6%.

    BRD-SocGen, a treia bancă de pe piaţa locală după active, a înregistrat în primele 9 luni din 2022 un profit net de 998 mil. lei lei, în creştere cu 12,6% faţă de rezultatul din acelaşi interval din 2021, în condiţiile în care veniturile şi creditarea au crescut cu circa 12% în termeni anuali.

    La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost în perioada ianuarie-septembrie 2022 de peste 1 mld.  lei, mai mare cu 10% faţă de câştigul din 9 luni din 2021, conducând la o renta­bilitate a capitalurilor proprii de aproape 17%, în comparaţie cu nivelul de 13% obţinut în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „În primele nouă luni ale anului 2022, BRD a înregistrat o performanţă solidă la nivelul tuturor liniilor de activitate, în ciuda unui context economic plin de provocări. Avântul creditării s-a menţinut la un nivel ridicat“, a declarat François Bloch, CEO al BRD Soc-Gen.

    Venitul net bancar al BRD a avansat în 9 luni/2022 până la peste 2,4 mld. lei, cu 11,6% peste nivelul din 9 luni/2021, în principal ca urmare a ma­jorării veni­tu­rilor nete din dobânzi şi comisioane. Pe o tendinţă de creştere au fost şi cheltuielile operaţionale ale băncii, care au ajuns la 1,2 mld. lei, după o creştere anuală cu 7,3%.

    La nivelul întregului grup BRD, venitul net bancar a atins 2,54 mld. lei în creştere cu 9,8% în dinamică anuală, iar cheltuielile operaţionale au totalizat aproape 1,3 mld. lei în primele nouă luni ale anului 2022, în creştere cu 5% în dinamică anuală, excluzând contribuţiile plătite la Fondurile de Garantare a Depozitelor şi de Rezoluţie (69,2 mil. lei vs 49,4 mil. lei în 2021).

    „Bazându-se pe o activitate comercială dinamică şi amplă, BRD a realizat, la finalul primelor nouă luni ale acestui an, o performanţă financiară solidă. Venitul net bancar a crescut pe fondul unor volume mai mari şi unor dobânzi de piaţă în creştere, încorporând, în acelaşi timp, remunerarea semnificativ crescută a depozitelor clienţilor noştri. În ciuda unei importante presiuni inflaţioniste, creşterea cheltuielilor operaţionale a fost temperată printr-o disciplină riguroasă a cheltuielilor. Costul riscului a fost ţinut sub control, confirmând calitatea şi sănătatea portofoliuluiî, a mai explicat şeful BRD.

    Grupul BRD a înregistrat o creştere a venitului operaţional brut de 13,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare, raportul cost/venit s-a îmbunătăţit cu 2,2 puncte procentuale, până la 47,5% pe primele nouă luni ale anului 2022, în scădere de la 49,6%, nivel înregistrat în perioada similară a anului precedent (dacă excludem contribuţiile cumulate la Fondurile de Garantare a Depozitelor şi de Rezoluţie).

    Soldul creditelor acordate de BRD a crescut în 9 luni/2022 cu 12% faţă de nivelul din 9 luni/2021, la peste 35,5 mld. lei.

    Pentru întregul grup BRD, soldul creditelor nete, inclusiv creanţele din leasing, au crescut cu 11,5% în dinamică anuală, la 30 septembrie 2022, la 37,5 mld. lei. Pe segmentul retail, creşterea de 3,2% a fost susţinută atât de segmentul persoane fizice, cât şi de cel al clienţilor companii mici. Creditele pentru locuinţe au rămas principalul motor, cu o creştere consistentă, de 21% în dinamică anuală, a producţiei noi în primele nouă luni ale anului, în timp ce creditarea pentru consum reflectă încetinirea pieţei.

    Finanţările acordate companiilor au înregistrat un avans de +30,9% faţă de 30 septembrie 2021, determinat atât de activitatea impresionantă pe segmentul IMM-urilor (+49,5% faţă de 30 septembrie 2021), cu credite în valoare de 1,4 mld. lei aprobate în cadrul programului IMM Invest, care a fost operational până la sfârşitul lunii iunie 2022) şi o creştere solidă a creditelor acordate companiilor mari (+22,4% faţă de septembrie 2021). Activitatea de leasing a înregistrat, de asemenea, o creştere importantă, +12,2% faţă de 30 septembrie 2021, potrivit informaţiilor transmise de bancă.

    „Creditarea persoanelor fizice cu împrumuturi pentru locuinţe a progresat în continuare, producţia nouă fiind cu 21% mai mare. Cota de piaţă pe creditele de consum a rămas rezilientă în condiţiile unei încetiniri a pieţei, după anul-record 2021. Creditarea companiilor a avut o performanţă remarcabilă (Ă31% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), susţinută de ambii săi piloni, cu o creştere extraordinară a creditării atât pe segmentul IMM-urilor, cât şi pe cel al companiilor mari. BRD s-a implicat activ în programele guvernamentale de sprijinire a economiei, cu credite aprobate în valoare de 1,4 mld. lei în primul semestru al anului 2022 (programul IMM Invest nu a mai fost operaţional după finalul lunii iunie). Sprijinirea economiei va continua în cadrul noului program IMM Invest Plus, care a început în luna octombrie 2022î, a explicat şeful BRD.

    Ca urmare a creşterii creditării s-au majorat şi câştigurile băncii din dobânzi.

    Venit net din dobânzi la nivelul BRD a depăşit 1,6 mld. lei, după un salt cu 13% faţă de 9 luni/2021. La nivel de grup, creşterea de 12,2%, faţă de perioada similară a anului trecut, a veniturilor nete din dobânzi, până la peste 1,7 mld. lei se datorează avansului solid al volumelor, precum şi ratelor dobânzilor în creştere, conform explicaţiilor transmsie de bancă. Evoluţia înglobează şi efectul cheltuielilor în creştere cu dobânzile pentru resursele atrase, în condiţiile în care şi clienţii retail, şi cei non-retail au beneficiat de o remunerare superioară a depozitelor.

    Veniturile nete din comisioane au înregistrat un avans de 1,9% la nivel de grup, în dinamică anuală, consecinţă a unui volum mai mare de operaţiuni cu carduri şi a vânzărilor în creştere de produse de asigurare, contrabalansat parţial de venituri mai mici din servicii de e-banking, dată fiind migrarea clienţilor retail la noua aplicaţie de mobile banking gratuită, You BRD. Celelalte venituri au marcat şi ele creşteri solide (Ă13,4% faţă de perioada similară a anului trecut) datorită creşterii consistente a activităţilor de tranzacţionare şi de vânzări pe toate categoriile de produse.

    În ceea ce priveşte indicatorii de risc de credit, nivelurile acestora reflectă calitatea foarte bună a portofoliului de credite, susţine BRD.

    Rata creditelor neperformante a rămas la nivelul minim record de 2,6% (faţă de 3,2% la sfârşitul lunii septembrie 2021), iar gradul de acoperire cu provizioane a continuat să crească până la 78% (faţă de 75% la finalul lunii septembrie 2021). În primele nouă luni din 2022, costul net al riscului a înregistrat o cheltuială netă cu provizioanele de 37 mil. lei (în raport cu o reluare în venituri de mil. lei în primele nouă luni din 2021), determinată de constituiri aferente portofoliului performant ca urmare a tendinţelor macro-economice, în timp ce portofoliul neperformant a fost o sursă de recuperări constante în decursul anului.

    Pe partea de depozite atrase de BRD, soldul economiilor a înregistrat o creştere cu doar 2,5% în 9 luni/2022, la 55,3 mld. lei. La nivelul întregului grup BRD, depozitele clienţilor au atins 55,2 mld. lei, mai mari cu 2,5% faţă de 9 luni/2021, „într-o piaţă tensionată din punctul de vedere al lichidităţii.î „Avansul depozitelor retail a provenit în special din intrările în creştere în conturile la vedere în valută ale clienţilor persoane fizice şi în depozitele la termen în lei, în contextul unor rate de dobândă majorate. Depozitele marilor clienţi corporativi au crescut cu 6% faţă de 30 septembrie 2021, în condiţiile unui avans solid al depozitelor în leiî, a transmis banca.

    BRD a fost participant activ (cu o cotă medie de piaţă de 40%) la distribuirea celor trei emisiuni de obligaţiuni guvernamentale Fidelis, destinate investitorilor de retail, care au avut loc în primele nouă luni ale anului 2022, o valoare de 1,8 mld. lei fiind subscrisă prin intermediul reţelei băncii. BRD a făcut paşi importanţi înainte către un parcurs complet digitalizat pentru clienţi prin fluxul 100% online de emitere a cardurilor de credit, accesibil pe site-ul BRD şi prin intermediul aplicaţiei online banking You BRD, precum şi prin serviciul de plăţi instant oferit clienţilor persoane fizice în You BRD. Adopţia digitală a crescut în continuare, aşa cum arată numărul semnificativ mai mare de utilizatori ai aplicaţiei de mobil You BRD, care, la data de 30 septembrie 2022, se apropia de 1 milion.

    Activele BRD au înregistrat o creştere cu circa 4% faţă de nivelul din 9 luni/2021 până la 69 mld. lei.

     

     

     


     

     

  • Raiffeisen Bank va plăti 19 milioane euro către clienţi care au contractat credite în perioada 2006-2009, reprezentând restituirea unor dobânzi, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    ANPC a anunţat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat definitiv cauza prin care se constatau practici comerciale incorecte ale Raiffeisen Bank,  menite a afecta interesele financiare ale consumatorilor, banca urmând să restituie dobânzile încasate pentru credite în lei, euro şi franci elveţieni în perioada 2006-2009.

    Diferenţele de dobânzi care urmează să fie restituite consumatorilor se ridică la aproximativ 19 milioane de euro. Decizia vizează 9.155 de credite deschise la Raiffensen Bank.

    Instanţa a confirmat practic un ordin din 2017 emis de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

    Potrivit comunicatului ANPC, caracteristicile creditelor vizate sunt: o dobândă iniţială care a fost menţinută fixă timp de 1 an şi care, începând cu al doilea an de creditare, a fost majorată de către bancă, având în vedere că, în contract, era stipulat că dobânda este/devine revizuibilă ”în funcţie de evoluţia pieţei financiare”; credite active la data emiterii ordinului; credite în raport cu care nu există o hotărâre judecătorească individuală prin care instanţa s-a pronunţat deja cu privire la dobândă.

    În opinia ANPC, banca nu a informat în prealabil consumatorii despre viitoarele costuri ale împrumuturilor şi drept urmare i-a determinat pe aceştia să ia o decizie – contractarea creditelor respective – pe care altfel nu ar fi luat-o dacă ar fi cunoscut nivelul la care dobânda avea să crească, respectiv costurile pe care nu le-au putut preconiza.

    ”Indiferent de situaţia actuală a raportului dintre creditor şi debitor (credite închise, ajunse la maturitate, executate, restructurate, aflate în plată etc.), consumatorii persoane fizice şi/sau moştenitorul/moştenitorii titularului/titularilor, acolo unde este cazul, au dreptul să primească sume de bani care vor fi calculate, de la caz la caz, în funcţie de tipul de credit, suma şi perioada de creditare”, se mai arată în comunicatul Autorităţii.

    Pentru a primi aceste sume, consumatorii trebuie să se adreseze Raiffeisen Bank.

     

  • Banca Naţională a Elveţiei a pierdut aproape 143 de miliarde de dolari în primele nouă luni

    Pierderea – cea mai mare din istoria de 115 ani a SNB – a fost puţin mai mare decât producţia economică anuală a Marocului (132 miliarde de dolari), dar banca centrală nu se confruntă cu falimentul datorită capacităţii sale de a crea bani, scrie Reuters.

    SNB a înregistrat o pierdere de 141 de miliarde de franci din poziţiile sale în valută străină, deoarece obligaţiunile şi acţiunile cumpărate în timpul campaniei sale de stopare a aprecierii francului, un refugiu sigur, şi-au pierdut din valoare.

    Cifra a inclus pierderi legate de cursul de schimb de 24,4 miliarde, deoarece francul mai puternic a redus şi mai mult valoarea participaţiilor sale, care includ participaţii la retailerul de cafea Starbucks şi la Alphabet, proprietarul Google.

    Deţinerile de aur au generat pierderi de 1,1 miliarde de franci în valoare.

    “Aceste pierderi pot părea mari, dar BNS nu este o companie normală”, a declarat economistul UBS Alessandro Bee.

    “Problema este mediul stagflaţionist în care acţiunile pierd, obligaţiunile pierd, aurul pierde, iar francul elveţian devine mai puternic. În mod normal, obligaţiunile şi aurul câştigă atunci când acţiunile pierd. Dar acest lucru nu s-a întâmplat în 2022”.

    “Regulile normale de faliment” nu se aplică, a adăugat el, menţionând că SNB, care a obţinut un profit de 41,4 miliarde de franci cu un an mai devreme, va fi întotdeauna lichidă atât timp cât există cerere pentru franci elveţieni.

    Cu toate acestea, pierderea ar putea însemna că banca centrală opreşte anul viitor plăţile către guvernele federal şi cantonale elveţiene.

    Continuarea pierderilor masive ar putea anihila fondurile proprii ale SNB, care se ridicau la 204 miliarde de franci la sfârşitul anului 2021.

    SNB, care a început recent să majoreze ratele dobânzilor pentru a combate inflaţia, a refuzat să comenteze pierderea sau ce ar însemna aceasta pentru o plată sau pentru politica sa monetară mai restrictivă.

  • Cresc ratele la euro: Banca Centrală Europeană a dublat dobânda de referinţă la euro de la 0,75% la 1,5% în încercarea de a controla inflaţia. Este cea mai mare majorare de dobândă din ultimul deceniu

    Banca Centrală Europeană a majorat joi dobânda de referinţă la euro de la 0,75% la 1,5% în încercarea de a controla inflaţia, care a scăpat de sub control.

    Este cea mai mare creştere de dobândă la euro din ultimul deceniu.

    Prin această decizie, Banca Centrală Europeană arată că principala problemă este inflaţia şi nu scăderea sau recesiunea economică care va veni.

    Pieţele financiare au anticipat această decizie, dar întrebarea este cu cât va creşte dobânda la următoarea şedinţă.

    Euro a scăzut uşor în urma anunţului, extinzând scăderile anterioare. Moneda s-a tranzacţionat în scădere faţă de dolar, la 1,0001 dolari. Obligaţiunile din zona euro s-au redresat. Randamentul la 10 ani al Germaniei a scăzut cu 0,1 puncte procentuale, tranzacţionându-se la 2,09%.

    Banca centrală a anunţat că rata de referinţă pentru depozite va creşte de la 0,75% la 1,5%, fiind pentru prima dată când efectuează două creşteri consecutive de această amploare. Rata operaţiunilor principale de refinanţare va creşte cu o valoare similară, până la 2%, iar rata facilităţii de creditare marginală va creşte la 2,25%.

    De asemenea, Consiliul a decis să facă mai puţin atractivă o schemă de 2,1 miliarde de euro de împrumuturi pentru a încuraja băncile comerciale să le ramburseze anticipat. Măsura este primul pas în direcţia reducerii bilanţului de 8,8 mld. euro al BCE şi se aşteaptă să fie urmată de o reducere a valorii obligaţiunilor care ajung la scadenţă pe care le înlocuieşte într-o parte a portofoliului său de active de 5 mld. euro începând de anul viitor.

    Aceasta a declarat că termenii împrumuturilor – cunoscute sub denumirea de operaţiuni de refinanţare pe termen lung cu ţintă precisă – vor fi modificaţi începând cu 23 noiembrie pentru a creşte rata dobânzii pe care băncile o plătesc pentru acestea. Noile rate vor fi “indexate la media ratelor dobânzii cheie aplicabile la BCE în această perioadă”. Acesta a adăugat că băncilor li se vor oferi oportunităţi suplimentare de rambursare anticipată a împrumuturilor, acum că acestea au devenit mai puţin atractive.

    Frederik Ducrozet, şeful departamentului de cercetare macroeconomică de la Pictet Wealth Management, a declarat că măsura de modificare retroactivă a termenilor este “o decizie riscantă” şi că aceasta ar stimula “probabil” băncile să ramburseze mai devreme fondurile împrumutate. Unele bănci au avertizat că modificările retroactive vor afecta credibilitatea operaţiunilor de refinanţare ale BCE şi vor limita capacitatea acesteia de a le utiliza în viitor.

    Într-o modificare separată, banca centrală a anunţat că va reduce cu 0,5 puncte procentuale rata dobânzii pe care o plăteşte pentru rezervele minime obligatorii depuse de instituţiile de credit. Rata pentru acestea ar urma să se deplaseze în jos de la rata principală de refinanţare la rata de depozit pentru a o alinia “mai strâns cu condiţiile de pe piaţa monetară”.


     

  • Credit Suisse s-a predat investitorilor arabi: A doua cea mai mare bancă din Elveţia trebuie să strângă miliarde de dolari de la investitori pentru a acoperi golul de capital şi necesarul de finanţare care să susţină proiectul de restructurare

    Credit Suisse Group AG a luat cele mai drastice măsuri de până acum pentru a repara banca, dezvăluind un plan de restructurare care va presupune o majorare de capital de mai multe miliarde de dolari, o reducere drastică de personal şi divizarea băncii de investiţii, a raportat Bloomberg.

    Banca intenţionează să strângă 4 miliarde de franci (4,1 miliarde de dolari) printr-o emisiune de drepturi şi prin vânzarea de acţiuni către investitori, inclusiv către Saudi National Bank, au anunţat joi oficialii băncii. În mod efectiv, planul în cauză va desfiinţa banca de investiţii, separând activităţile de consultanţă şi de pieţe de capital şi vânzând majoritatea activităţilor SPG către Apollo Global Management Inc. şi Pacific Investment Management Co.

    Revizuirea reprezintă o încercare urgentă de a restabili credibilitatea Credit Suisse după ce o succesiune de pierderi şi erori de management i-au şifoniat reputaţia în lume. Directorul general Ulrich Koerner şi preşedintele Axel Lehmann, aduşi în calitate de manageri de criză, se confruntă acum cu sarcina de a executa cea mai mare reformă din istoria recentă a băncii, încercând în acelaşi timp să protejeze unitatea de gestionare a averilor.

    “Noul Credit Suisse va fi cu siguranţă profitabil începând din 2024”, a declarat Koerner într-un interviu susţinut de Bloomberg Television. “Nu vrem să promitem prea mult şi să livrăm prea puţin, ci vrem să facem invers”.

    Directorii băncii au vrut să evite o majorare de capital, având în vedere că acţiunile se tranzacţionau aproape de minimele record, dar în contextul ieşirii clienţilor din domeniul gestionării de avere, au decis în cele din urmă să majoreze capitalul pentru a contribui la consolidarea finanţelor sale. Banca a înregistrat o pierdere netă de 4,03 miliarde de franci în trimestrul al treilea şi a declarat că se aşteaptă la o pierdere şi în trimestrul al patrulea.

    Printre cele mai mari schimbări care vor avea loc la banca de investiţii se numără plecarea şefului acesteia, Christian Meissner, şi renaşterea brandului First Boston. 

    Obiectivul principal al Credit Suisse în ceea ce priveşte banca de investiţii este reducerea activelor ponderate în funcţie de risc. Aceasta plasează activităţile europene de creditare şi pieţele de capital în “unitatea de eliberare de capital”, creată pentru a găzdui activele pe care banca intenţionează să le lichideze.

    Restructurarea are loc în contextul în care rezultatele celui de-al treilea trimestru au scos în evidenţă provocările viitoare ale Credit Suisse. Banca a înregistrat o pierdere trimestrială de peste 4 miliarde de dolari, inclusiv o depreciere de 3,7 miliarde de franci a activelor de impozitare legate de reorganizare. Restructurarea va costa încă 2,9 miliarde de franci până în 2024.

  • Banca Naţională a României ţine lecţii cu elevii despre inflaţie, funcţiile banilor, bugetul de venituri şi cheltuieli, cererea şi oferta de pe piaţă

    Banca Naţională a României, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Inspectoratele Şcolare

    Judeţene, a desfăşurat ieri o lecţie naţională de educaţie financiară despre care reprezentanţii BNR spun că a avut drept scopul creşterea nivelului de conştientizare a importanţei educaţiei financiare în rândul elevilor. Astfel, la sediul băncii centrale au venit cu această ocazie 50 de elevi de clasa a VIII-a din Bucureşti, însoţiţi de profesorii lor. 
     
    „La Banca Naţională facem educaţie financiară de mai bine de 30 de ani, adică de când a început reforma bancară în România. În fiecare an, odată cu dezvoltarea sistemului bancar şi emanciparea societăţii româneşti pe noul drum, acela spre o economie descentralizată, de piaţă, am adus elemente noi şi am răspuns la provocări diferite”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă organizată după lecţia de educaţie financiară. 
     
    Astfel, elevii au învăţat despre ce face Banca Naţională a României, ce funcţii îndeplineşte şi care este relaţia acesteia cu băncile comerciale, ce funcţii au banii şi cum se poate asigura o bancă centrală că aceştia nu-şi modifică valoarea, despre avantajele economisirii şi investiţiilor inteligente, despre preţurile care oscilează în funcţie de cerere şi ofertă, determinând consumatorii să-şi adapteze comportamentul de cumpărare, precum şi despre forma banilor – fizică şi virtuală.
     
    „Anul trecut, 80.000 de elevi şi studenţi au interacţionat fizic sau online cu echipele de educaţiei financiară din BNR. Peste 600 de unităţi de învăţământ au fost implicate în activităţile BNR de educaţie financiară atât în mediul rural, cât şi în cel urban. Societatea românească are nevoie de mai mult pentru a face faţă provocărilor economiei financiare moderne, atât din perspectiva consumatorilor moderni de produse şi servicii financiare, cât şi a participantului activ antreprenorial sau investiţional. Acest lucru începe să fie foarte clar la toate nivelurile”, a mai spus Mugur Isărescu. 
     
    În paralel cu lecţia susţinută de guvernatorul BNR, echipele de educaţie financiară din sediul central şi din toate sucursalele şi agenţiile BNR din ţară au interacţionat cu elevi si cadre didactice de la unităţi de învăţământ din toate judeţele ţării, în un total de 1.476 unităţi şcolare cu 5.548 clase de elevi din ciclul primar, gimnazial şi liceal, cu un total de 136.082 participanţi.
     
    „Incluziunea financiară are un rol foarte important în creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, iar pentru acest lucru este nevoie atât de programe de educaţie financiară, cât şi de programe de facilitare a accesului la produse şi servicii financiare. Deşi România a înregistrat progrese în ultimii ani în domeniul serviciilor financiare, ţara noastră este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul de educaţie financiară şi accesul la unele categorii de servicii şi produse financiare, situaţie accentuată de decalajul major dintre mediul rural şi urban în acest domeniu”, a adăugat guvernatorul BNR. 
    Acest eveniment este parte din Strategia multianuală de acţiune în domeniul educaţiei financiare a Băncii Naţionale a României. 
     
     

     

  • Băncile Centrale din Europa scot toate armele pentru a evita colapsul economic: Banca Angliei anunţă o extindere semnificativă a programului de achiziţie de obligaţiuni şi avertizează asupra riscului crescut la adresa stabilităţii financiare

    Banca Angliei şi-a extins programul de cumpărare de obligaţiuni de urgenţă în cea mai nouă încercare de a opri „vânzările de incendiu” ale fondurilor de pensii, care au creat un „risc material pentru stabilitatea financiară” a Regatului Unit, scrie Business Lend.

    Instituţia financiară centrală a menţionat mărţi că este gata să acorde până la 5 miliarde de lire sterline pe zi în obligaţiuni indexate, deoarece a avertizat cu privire la o serie de „disfuncţii” pe piaţa dolarilor. Noua sa intervenţie marchează prima dată când au fost cumpărate datorii indexate ca parte a schemelor sale de cumpărare de obligaţiuni.

    Cele mai noi măsuri, care au fost introduse pur şi simplu înainte de deschiderea pieţelor la Londra, vin la doar o zi după ce BoE a dezvăluie un nou program de finanţare pe termen scurt, care spera că va acţiona ca o supapă de lansare a forţei pentru schemele de pensii care au fost prinse într-un cerc vicios, după ce bugetul „mini” al cancelarului Kwasi Kwarteng a fost anunţat pe 23 septembrie.

    Schema de cumpărare de obligaţiuni de urgenţă a BoE, care a fost lansată pe 28 septembrie, a ajutat iniţial la calmarea pieţelor. Dar promovarea a crescut puternic luni, deoarece analiştii şi cumpărătorii sunt nervoşi cu privire la datele de încheiere a programului de vineri.

    În urma intervenţiei BoE, vânzarea a atras o cerere puternică, cu toate acestea, DMO a plătit cea mai bună valoare a împrumuturilor ajustate în funcţie de inflaţie pentru orice datorie din 2008, cu preţul obligaţiilor lor la un randament real de 1,55%. Pieţele au fost mai stabile mărţi, cu randamentul gilt-ului pe 10 ani, legat de inflaţie, scăzând din nou cu 0,16.

    BoE a ridicat luni restricţia privind activităţile zilnice de obligaţiuni la 10 miliarde de lire sterline, de la 5 miliarde de lire sterline în prealabil. A stocat acest plafon total intact marţi, dar a menţionat că ar putea cumpăra la 5 miliarde de lire sterline pe zi în gilt-uri standard şi 5 miliarde de lire sterline în gilt-uri indexate până vineri când programul expiră. Până acum, instituţia financiară centrală a folosit doar o mică parte din totalul de 65 de miliarde de lire sterline pe care i-a alocat pentru achiziţiile de obligaţii.

  • Locul unde miliardarii lumii îşi ţin banii, ar putea ascunde o gaură în capital de 8 mld. de dolari

    Credit Suisse Group AG se confruntă cu un deficit de capital de până la 8 miliarde de franci elveţieni (8 miliarde de dolari), estimează analiştii de la Goldman Sachs Group Inc., subliniind provocările creditorului elveţian, pe măsură ce se apropie de ceea ce ar putea fi o restructurare profundă, scrie Bloomberg.

    „Credit Suisse continuă să se confrunte cu provocări ciclice şi structurale”, au scris analiştii într-o notă, menţinând o recomandare de vânzare a acţiunilor.

    Credit Suisse explorează reduceri radicale ale băncii sale de investiţii volatile, în timp ce directorul executiv Ulrich Koerner încearcă să pună capăt anilor de scandaluri şi pierderi. Cu toate acestea, având la orizont o întrebare cheie – cum să plătească pentru planurile în cauză – în aparenţă fără răspuns, cu aproximativ două săptămâni înainte ca el să-şi prezinte planul, speculaţiile cu privire la puterea financiară a creditorului au coborât sever acţiunile băncii.

    Deşi strângerea de capital este o opţiune luată în considerare, directorii Credit Suisse ar prefera cu tărie să nu emită acţiuni la preţuri aflate aproape de minime record, a raportat anterior Bloomberg News.

    Credit Suisse avea un coeficient de capital CET1 de 13,5% la 30 iunie, cu mult peste minimul internaţional de reglementare de 8% şi cerinţa elveţiană de aproximativ 10%. Rata sa de acoperire a lichidităţii este una dintre cele mai ridicate dintre băncile similare din Europa şi SUA.

    Comentariile grupului Goldman au fost reluate de analistul Jefferies Flora Bocahut, care a declarat într-o notă de marţi că banca trebuie să construiască aproximativ 9 miliarde de franci elveţieni în următorii doi până la trei ani. Dar având în vedere natura vitregă a unei majorări de capital, Bocahut se aşteaptă ca Credit Suisse să acorde prioritate cedărilor de active, a scris ea într-o notă.

    Bloomberg News a raportat vineri că ofertanţii se aliniază pentru unitatea de produse securitizate a băncii, un pilon cheie în reducerea operaţiunilor bancare de investiţii. Procesul de vânzare, care este mult avansat, a atras interesul Pimco, Sixth Street şi Centerbridge Partners.

    Banca se gândeşte, de asemenea, să aducă un investitor extern pentru a lua o participaţie parţială şi a injecta bani într-un spin-off al afacerilor sale de consultanţă şi investiţii, a declarat un grup de persoane familiarizate cu problema în cauză.