Transformată în parc după ce un fotograf celebru, Joel Sternfeld, a surprins în imagini victoria vegetaţiei asupra liniilor de tren, High Line găzduieşte în prezent o expoziţie de sculptură a artistei Carol Bove, care se poate vizita cu programare prealabilă, precum şi lucrări ale altor artişti.
Ce poţi face cu o linie ferată dezafectată (GALERIE FOTO)
Mai mult, scrie BBC, în apropierea sa urmează să se mute în 2015 un important muzeu al oraşului, Whitney Museum of American Art.
Transformată în parc după ce un fotograf celebru, Joel Sternfeld, a surprins în imagini victoria vegetaţiei asupra liniilor de tren, High Line găzduieşte în prezent o expoziţie de sculptură a artistei Carol Bove, care se poate vizita cu programare prealabilă, precum şi lucrări ale altor artişti.
Ce poţi face cu o linie ferată dezafectată (GALERIE FOTO)
Mai mult, scrie BBC, în apropierea sa urmează să se mute în 2015 un important muzeu al oraşului, Whitney Museum of American Art.
Acestea i-au inspirat pe doi artişti, Robin Meier şi Ali Momeni, să creeze o lucrare care să le arate altora cum sună un “concert” ţânţăresc. Lucrarea, ce îşi propune să repare măcar un pic din imaginea proastă pe care ţânţarii o au în ochii oamenilor, prezintă trei astfel de insecte stimulate să “cânte” dând din aripi pe frecvenţa unui “cântec” înregistrat al altui ţânţar, aşa cum fac în natură când încearcă să-şi găsească perechea.
În apropierea lor, artiştii au instalat microfoane ce amplifică sunetul ca să poată fi auzit bine de cei curioşi să-i asculte. Expoziţia cu lucrarea respectivă a fost prezentată pentru prima oară în SUA în 2009, iar în noiembrie anul acesta a sosit în Marea Britanie.
Fie că este vorba despre buze, sâni sau picioare, vedetele plătesc anual prime impresionante pentru a-şi asigura părţile corpului care le-au făcut celebre.
În cazul în care acestea sunt afectate, şi banii pe care îi vor primi de la asigurători ajung să reprezinte, practic, o avere. Iată vedetele care şi-au asigurat părţi ale corpului.
SURSA: www.cnbc.com
Artiştii stradali invitaţi au avut un an la dispoziţie în care să realizeze fie picturi murale, fie instalaţii în cele 36 de apartamente ale blocului, pe casa scărilor ori în subsoluri. Printre participanţi s-au numărat francezul Alexone, mare iubitor de bandă desenată sau iranianul Alone, care împodobeşte străzile Teheranului cu graffiti.
Clădirea Tour 13, la decorarea căreia au muncit cei 100 de artişti, va fi demolată nu peste multă vreme. Până atunci, publicul este invitat să admire lucrările acestora, într-o expoziţie anunţată de un banner pe faţadă realizat de legendarul artist american Keith Haring.
Totodată, casa Artmark remarcă un interes tot mai crescut pentru arta tânără, postmodernă şi contemporană, segment al pieţei de artă a atins un maxim la cea mai recentă licitaţie de profil, organizată în urmă cu două săptămâni, cu un volum total al vânzărilor de 321.700 euro.
Casa de licitaţii apreciază că atenţia pe care arta românească contemporană a captat-o pe plan internaţional s-a reflectat şi pe piaţa din România, iar colecţionarii români se arată tot mai dispuşi să investească în artiştii contemporani. Aceasta este şi tendinţa întâlnită pe piaţa internaţională de artă, conform ultimelor bilanţuri ale caselor de licitaţii Sotheby’s şi Christie’s, piaţa de artă contemporană înregistrând cele mai bune rezultate, peste sumele oferite pentru lucrările vechilor maeştri.
În primul semestru al lui 2013, vânzările de artă contemporană ale Artmark au fost cu aproape 60% mai ridicate faţă de media aceleiaşi perioade a lui 2012, înregistrându-se şi cea mai mare rată de adjudecare pe acest segment, de 92%.
Cele mai mari tranzacţii sunt atribuite totuşi, în continuare, marilor maeştri ai picturii româneşti; tablourile acestora continuă să reprezinte pentru colecţionari o investiţie sigură, de durată. Au fost stabilite noi recorduri de autor pentru Ştefan Luchian (“Două fete”, 300.000 euro), Ion Andreescu (“Ulcică cu flori de câmp”, 150.000 euro) şi Theodor Aman (42.500 euro, pentru tabloul de mici dimensiuni intitulat ”Veneţiană”) şi reconfirmări ale valorii lui Nicolae Grigorescu (“Întoarcerea de la târg”, 150.000 euro şi “Costum verde de bal/ Colombina în verde”, 142.000 euro).
Cu 24 de licitaţii organizate de la începutul anului şi până acum, Artmark acoperă 75% din totalul pieţei secundare de artă. Casa oferă instrumente de informare şi analiză, cum sunt Indexul pieţei de artă, indicii de rentabilitate ArtC şi lichiditate ArtL.
Chiar dacă în continuare cele mai mari preţuri se plătesc pentru lucrări ale artiştilor vest-europeni sau americani, artişti din alte zone ale lumii se vând din ce în ce mai bine, remarcă The Telegraph. Unul dintre aceştia ar fi iranianul Ali Banisadr, care la prima participare la o licitaţie în Vest a vândut o lucrare cu de patru ori suma estimată. Estimată iniţial la 40.000 de lire, lucrarea a fost cupărată de un colecţionar privat pentru 218.000 de lire.
Ali Banisadr: “In the Name Of” (2008)
Alte exemple de succes au fost românul Adrian Ghenie, care a urcat de la 121.000 de lire la 218.500 recent, ori egipteanca Ghada Amer, deţinătoarea recordului de preţ pentru o lucrare aparţinându-i unui artist din Egipt – 146.500 de lire.
Tema din acest an a festivalului este “Dialog”.
La pregătirea evenimentului lucrează oameni din diferite departamente ale teatrului, voluntari, angajaţi ai mai multor companii, ai cafenelelor care vor fi transformate în săli de spectacole, ai hotelurilor şi pensiunilor unde vor fi cazaţi toţi artiştii, reprezentanţi ai ambasadelor, funcţionari publici, profesori, artişti, tehnicieni. Pe scurt, este vorba despre “o echipă uriaşă”.
“Nimic nu este făcut pe genunchi. Totul se construieşte la modul meticulos, la modul serios, cu migală şi cu o echipă uriaşă în spate. Aş vrea să menţionez că în spatele acestui festival nu este numai numele meu. Eu sunt vârful de iceberg al festivalului, cel care l-am creat, cel care l-am dezvoltat de-a lungul timpului şi cel care şi-a asumat riscuri, inclusiv financiare, de-a lungul anilor. Dar bătălia mea a fost să construiesc o echipă şi un public. Fără parteneriate nu ai cum să răzbeşti într-o lume atât de intrată în competiţie pentru câştig economic, de influenţă, câştig financiar. Vreau să mulţumesc întregii mele echipe, de la cei din teatru, de la cei din festival, de la cei care sunt angajaţi în bursă, cei care sunt angajaţi la universitate şi toţi ceilalţi parteneri pe care-i am”, a declarat Constantin Chiriac, directorul festivalului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Arta manifestată sub formă de afişe nu e o tendinţă nouă: o serie de artişti, printre care şi Toulouse-Lautrec, şi-au demonstrat măiestria prin asemenea lucrări, scrie LA Times. In ultima vreme însă, cei care creează afişe pe care le lipesc în diverse locuri de prin oraşe sunt artiştii stradali, cum ar fi Morley, specializat în autoportrete cu mesaje încurajatoare pe care le lipeşte pe firidele de branşament, refugii de autobuz şi gardurile şantierelor, Kid Acne, cunoscut pentru seria de femei cu săbii, sau ABCNT, care preferă să transmită mesaje politice prin afişele sale. Cei trei se manifestă la Los Angeles, lucrările lor fiind printre puţinele apărute în acest oraş.
Alte oraşe ale lumii în care au început să apară afişe ale artiştilor stradali sunt Londra, Berlin, Paris, Beijing, Torino sau Sao Paulo. Cei care practică acest tip de artă consideră că astfel pot să renunţe la intermediari şi să ajungă direct la publicul-ţintă în mediul unde acesta trăieşte, aşa cum explică Morley, sau încearcă să trezească interesul tinerilor pentru politică, aşa cum susţine ABCNT.
Deşi încă nu este la fel de răspândită ca graffiti-ul tradiţional, artiştii care i se dedică o aleg şi pentru că le permite să-şi creeze operele în siguranţă, iar mai apoi să le lipească repede unde doresc şi să fugă până să-i observe autorităţile. Chiar dacă nu aprobă asemenea manifestări artistice, autorităţile sunt însă mai blânde cu artiştii lipitori de afişe, pentru că munca lor e biodegradabilă, putând fi curăţată mai uşor decât nişte lucrări în graffiti.
Angajarea unei asemenea agenţii, care are pe post de ghizi experţi în domeniul artei sau arhitecturii, permite avantajul de a organiza vizite după ora închiderii sau în locuri inaccesibile publicului larg. În această categorie intră Art Excursions din SUA, deţinută de doi istorici care organizează vizite la Art Institute of Chicago sau la casa proiectată de către celebrul Frank Lloyd Wright, Fallingwater din Pittsburgh, unde turiştii participă seara şi la o recepţie pe terasa acesteia.
O altă firmă, Art Tours, aranjează vizite la palate din Italia neincluse în circuitul turistic ori cine la Biblioteca lui Celsus din Efes după programul de vizitare. Heritage Tours Private Travel oferă excursii culturale personalizate, ducându-şi clienţii să vadă clădiri Art Deco în Maroc sau apartamente particulare moderniste în Barcelona.
Cei care vor să viziteze muzeele New Yorkului au la dispoziţie Art Smart, ai cărei experţi îi duc să vadă muzeele şi galeriile de artă din Manhattan, precum şi obiectivele arhitecturale care merită admirate, iar vizitele pot fi adaptate şi pentru familii cu copii.
Alte agenţii organizează plimbări pentru admirarea unor opere ale artiştilor stradali, aşa cum este Graff Tours, la care turiştii pot apela pentru asemenea excursii la New York, Philadelphia şi Los Angeles şi pot participa chiar la ateliere conduse de artişti grafitti. Artiştii însă nu pictează pereţii clădirilor în prezenţa elevilor, ci se mulţumesc cu banala pânză.