BusinessMagazin

Tag: Arabia Saudita

  • Ambasadorul Marii Britanii în Arabia Saudită s-a convertit la islam

    Ambasadorul Marii Britanii în Arabia Saudită a fost felicitat de lumea islamică în urma unor informaţii că acesta s-a convertit la islam şi că a fost primul diplomat britanic care a participat la un pelerinaj la Mecca, relatează The Telegraph.

    Convertirea la islam a lui Simon Collis, ambasadorul Marii Britanii la Riad, a devenit o informaţie publică după ce au fost postate pe Twitter fotografii cu el şi cu soţia sa Huda în faţa Consulatului britanic de la Mecca, îmbrăcaţi în haine tradiţionale albe pe care le poartă de obicei pelerinii musulmani.

    Diplomatul în vârstă de 60 de ani, care vorbeşe fluent limba arabă, a confirmat informaţia pe Twitter.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasadorul Marii Britanii în Arabia Saudită s-a convertit la islam

    Ambasadorul Marii Britanii în Arabia Saudită a fost felicitat de lumea islamică în urma unor informaţii că acesta s-a convertit la islam şi că a fost primul diplomat britanic care a participat la un pelerinaj la Mecca, relatează The Telegraph.

    Convertirea la islam a lui Simon Collis, ambasadorul Marii Britanii la Riad, a devenit o informaţie publică după ce au fost postate pe Twitter fotografii cu el şi cu soţia sa Huda în faţa Consulatului britanic de la Mecca, îmbrăcaţi în haine tradiţionale albe pe care le poartă de obicei pelerinii musulmani.

    Diplomatul în vârstă de 60 de ani, care vorbeşe fluent limba arabă, a confirmat informaţia pe Twitter.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prinţesa arabă care a eliminat stereotipurile despre femeile din Orientul Mijlociu

     Ameerah Al Taweel este o prinţesă din Arabia Saudită, în vârstă de 33 de ani care inspiră oamenii cu dorinţa ei de a face o lume mai bună. Frumoasă, încrezătoare, curajoasă şi hotărâtă, luptă  cu problemele umanitare nu doar din Arabia Saudită, ci din întreaga lume.

    A vizitat peste 70 de oraşe pentru a rezolva problemele majore din lume şi anume, sărăcia şi cosecinţele unor dezastre. De asemenea, prinţesa face parte din organizaţii caritabile, a înfiinţat un adăpost în Africa de Vest şi oferă asistenţă victimelor din Pakistan. În acelaşi timp, aceasta a deschis şi un Centru Islamic de Studii la Universitatea din Cambridge şi a plecat la drum în misiunea de a salva Somalia.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Prima ţară care interzice pokemonii: care sunt motivele din spatele deciziei

    Arabia Saudită a emis un ordin de interdicţie pentru jocul Pokemon Go, argumentând că acesta conţine simboluri deviante din punct de vedere religios, susţine teoria evoluţiei şi se aseamănă cu jocurile de noroc.

    Chiar dacă jocul nu a fost nici măcar lansat oficial în statul din Orient, mai mulţi utilizatori de smartphone au reuşit să îl descarce ilegal şi s-au alăturat isteriei create de jocul celor de la Nintendo.

    Pokemon GO, noul joc pe mobil lansat de Nintendo, a devenit una dintre cele mai descărcate aplicaţii din lume, cu milioane de instalări în numai două zile. Aplicaţia are toate şansele să devină una dintre cele mai populare din lume şi chiar să surclaseze Twitter. La doar două zile de la apariţie, aplicaţia era deja instalată pe 5.16% din toate echipamentele Android din Statele Unite, conform datelor publicate de SimilarWeb, comparativ cu aplicaţia de dating Tinder, considerate una dintre cele mai populare descărcări din magazine virtuale, care a fost instalată pe numai 2% din dispozitive.

    Pokemon GO face legătura dintre lumea reală şi lumea virtuală. În toată lumea, numeroase construcţii sau locuri publice au fost marcate drept câmpuri în care pot fi găsiţi pokemonii, iar apoi antrenaţi şi plasaţi în luptă cu cei ai altor utilizatori. Aplicaţia (accesibilă atât de pe Android, cât şi de pe iOS) funcţionează pe acelaşi principiu ca jocurile lansate la început, doar că Pokemon GO îi atribuie un rol în lumea reală utilizatorului şi îl ghidează prin împrejurimi.

    Când utilizatorul se apropie de câte o creatură sau de un element al jocului, smartphone-ul vibrează, iar jucătorul poate arunca o „poke-minge” fictivă şi captura un pokemon.

    Totuşi, odată cu populariatea, au apărut şi primele moduri în care hoţii profită de utilizatori. Poliţia din SUA a raportat şi că jefuitorii se folosesc de aplicaţie pentru a-şi atrage victimele în locuri izolate, potrivit CNN. „Folosing opţiunea de geolocare a jocului, infractorii au putut determina locul aproximativ al victimelor şi dacă erau însoţite sau nu”, au declarat oficialii. Jocul are o opţiune numită „Ademenire”, care poate fi folosită de utilizatori pentru a atrage pokemoni în mai puţin de 30 de minute, dar hoţii folosesc această opţiune pentru a şti exact unde se află viitoarele victime.

    Poliţia Română a publicat recent pe pagina oficială de Facebook un mesaj privind respectarea regulilor de circulaţie în timpul jocului proaspăt lansat, Pokemon Go, având în vedere accidentele care s-au petrecut în alte ţări din cauza neatenţiei celor care şi-au instalat aplicaţia pe telefonul mobil.

     “Puteţi găsi Pokemonii respectând în acelaşi timp regulile de circulaţie şi protejându-vă pe dumneavoastră şi pe cei din jur!”, face apel Poliţia Română prin acest text şi o imagine, făcând referire la faptul că pietonii ar trebui să traverseze cu grijă, fără a privi ecranul telefonului, la fel ca şi cei aflaţi la volan, în trafic.

  • Prima ţară care interzice pokemonii: care sunt motivele din spatele deciziei

    Arabia Saudită a emis un ordin de interdicţie pentru jocul Pokemon Go, argumentând că acesta conţine simboluri deviante din punct de vedere religios, susţine teoria evoluţiei şi se aseamănă cu jocurile de noroc.

    Chiar dacă jocul nu a fost nici măcar lansat oficial în statul din Orient, mai mulţi utilizatori de smartphone au reuşit să îl descarce ilegal şi s-au alăturat isteriei create de jocul celor de la Nintendo.

    Pokemon GO, noul joc pe mobil lansat de Nintendo, a devenit una dintre cele mai descărcate aplicaţii din lume, cu milioane de instalări în numai două zile. Aplicaţia are toate şansele să devină una dintre cele mai populare din lume şi chiar să surclaseze Twitter. La doar două zile de la apariţie, aplicaţia era deja instalată pe 5.16% din toate echipamentele Android din Statele Unite, conform datelor publicate de SimilarWeb, comparativ cu aplicaţia de dating Tinder, considerate una dintre cele mai populare descărcări din magazine virtuale, care a fost instalată pe numai 2% din dispozitive.

    Pokemon GO face legătura dintre lumea reală şi lumea virtuală. În toată lumea, numeroase construcţii sau locuri publice au fost marcate drept câmpuri în care pot fi găsiţi pokemonii, iar apoi antrenaţi şi plasaţi în luptă cu cei ai altor utilizatori. Aplicaţia (accesibilă atât de pe Android, cât şi de pe iOS) funcţionează pe acelaşi principiu ca jocurile lansate la început, doar că Pokemon GO îi atribuie un rol în lumea reală utilizatorului şi îl ghidează prin împrejurimi.

    Când utilizatorul se apropie de câte o creatură sau de un element al jocului, smartphone-ul vibrează, iar jucătorul poate arunca o „poke-minge” fictivă şi captura un pokemon.

    Totuşi, odată cu populariatea, au apărut şi primele moduri în care hoţii profită de utilizatori. Poliţia din SUA a raportat şi că jefuitorii se folosesc de aplicaţie pentru a-şi atrage victimele în locuri izolate, potrivit CNN. „Folosing opţiunea de geolocare a jocului, infractorii au putut determina locul aproximativ al victimelor şi dacă erau însoţite sau nu”, au declarat oficialii. Jocul are o opţiune numită „Ademenire”, care poate fi folosită de utilizatori pentru a atrage pokemoni în mai puţin de 30 de minute, dar hoţii folosesc această opţiune pentru a şti exact unde se află viitoarele victime.

    Poliţia Română a publicat recent pe pagina oficială de Facebook un mesaj privind respectarea regulilor de circulaţie în timpul jocului proaspăt lansat, Pokemon Go, având în vedere accidentele care s-au petrecut în alte ţări din cauza neatenţiei celor care şi-au instalat aplicaţia pe telefonul mobil.

     “Puteţi găsi Pokemonii respectând în acelaşi timp regulile de circulaţie şi protejându-vă pe dumneavoastră şi pe cei din jur!”, face apel Poliţia Română prin acest text şi o imagine, făcând referire la faptul că pietonii ar trebui să traverseze cu grijă, fără a privi ecranul telefonului, la fel ca şi cei aflaţi la volan, în trafic.

  • Cum reuşesc startup-urile ca Uber să obţină finanţari de miliarde de dolari

    Zilele trecute Uber a mai reuşit o performanţă, a obţinut cea mai mare finanţare obţinută de o companie privată din SUA, nu mai puţin de 3.5 miliarde de dolari, scrie Mashable.

    De fapt, Uber este cel mai bine finanţat startup din lume, până acum reuşind să strângă 11.5 miliarde de dolari. Această ultimă finanţare nu a venit de la un grup de companii de venture capital, ci toţi banii au venit dintr-un singur loc, de la fondul de investiţii al Arabiei Saudite.  Acesta este doar unul dintre multele fonduri suverane de pe glob ce investesc în startup-uri de tehnologie din întreaga lume.

    Fondul de investiţii suveran din Singapore şi cel din China sunt alte exemple de fonduri care au investit masiv în astfel de afaceri. Fondul din Singapore a finanţat Snapchat, Xiaomi sau FlipKart, iar fondul chinez a finanţat Didi Chuxing, varianta chinezească a Uber şi Spotify a fost finanţată de fondul suveran din Abu Dhabi.

    Aşadar fondurile de investiţii suverane sunt secretul finanţărilor importante pe care companii ca Uber sau Snapchat le obţin.

  • Cronica de film: A Hologram for the King

    Filmul începe cu o secvenţă lipsită de prea mult sens: un vis al personajului central, Alan Clay, prin care aflăm că acesta e un om de afaceri care a pus la punct o tehnologie revoluţionară, apoi a dat faliment, şi-a pierdut ulterior maşina şi soţia, iar acum nu mai are bani nici pentru educaţia copiiilor.

    Prin urmare, omul nostru se decide să meargă în Arabia Saudită pentru a prezenta ideea sa regelui saudit. Urmează o poveste ce seamănă destul de mult cu linia din Salmon Fishing in the Yemen; în ambele filme apare un personaj central care trece printr-o criză existenţială şi care dă vina pe cei din jur pentru toate problemele sale, în special pe chinezi şi invazia produselor din China. Astfel, de-a lungul filmului, folosind (nu foarte convingător) replici între diverse personaje, regizorul încearcă să transmită următorul mesaj: Arabia are problemele ei, dar nu se compară cu China!

    În cele din urmă, filmul vrea să reflecte ciocnirea dintre civilizaţii: Clay este până la urmă un turist, iar povestea este filtrată prin modul în care el percepe sentimentul de alienare. Spun „vrea să reflecte“, pentru că rezultatul nu este unul deloc cizelat – prietenii pe care Clay şi-i face şi interacţiunea dintre personaje reflectă doar ceea ce cred americanii despre saudiţi.

    Filmul este regizat de Tom Tykwer, un fel de Sergiu Nicolaescu al ultimilor ani: este regizor, scenarist, compozitor şi producător. El s-a remarcat prin conducerea unor filme precum Cloud Atlas, Perfume: The Story of a Murderer sau Run Lola Run. Pentru A Hologram for the King, el s-a rezumat doar la regie şi scenariu. În rolurile principale îi regăsim, alături de Tom Hanks, pe Alexander Black (debut într-un lungmetraj), Sarita Choudhury (Lady in the Water, A Perfect Murder, franciza The Hunger Games) şi Sidse Babett Knudsen (After the Wedding, The Duke of Burgundy, Borgen).

    În concluzie, A Hologram for the King pare mai mult un clip publicitar menit să convingă americanii că Arabia Saudită poate fi un bun partener de afaceri. Nu este cel mai bun film al lui Tom Hanks, dar, pe de altă parte, fără el am fi discutat probabil de una dintre marile dezamăgiri ale anului.
     

  • Cronica de film: A Hologram for the King

    Filmul începe cu o secvenţă lipsită de prea mult sens: un vis al personajului central, Alan Clay, prin care aflăm că acesta e un om de afaceri care a pus la punct o tehnologie revoluţionară, apoi a dat faliment, şi-a pierdut ulterior maşina şi soţia, iar acum nu mai are bani nici pentru educaţia copiiilor.

    Prin urmare, omul nostru se decide să meargă în Arabia Saudită pentru a prezenta ideea sa regelui saudit. Urmează o poveste ce seamănă destul de mult cu linia din Salmon Fishing in the Yemen; în ambele filme apare un personaj central care trece printr-o criză existenţială şi care dă vina pe cei din jur pentru toate problemele sale, în special pe chinezi şi invazia produselor din China. Astfel, de-a lungul filmului, folosind (nu foarte convingător) replici între diverse personaje, regizorul încearcă să transmită următorul mesaj: Arabia are problemele ei, dar nu se compară cu China!

    În cele din urmă, filmul vrea să reflecte ciocnirea dintre civilizaţii: Clay este până la urmă un turist, iar povestea este filtrată prin modul în care el percepe sentimentul de alienare. Spun „vrea să reflecte“, pentru că rezultatul nu este unul deloc cizelat – prietenii pe care Clay şi-i face şi interacţiunea dintre personaje reflectă doar ceea ce cred americanii despre saudiţi.

    Filmul este regizat de Tom Tykwer, un fel de Sergiu Nicolaescu al ultimilor ani: este regizor, scenarist, compozitor şi producător. El s-a remarcat prin conducerea unor filme precum Cloud Atlas, Perfume: The Story of a Murderer sau Run Lola Run. Pentru A Hologram for the King, el s-a rezumat doar la regie şi scenariu. În rolurile principale îi regăsim, alături de Tom Hanks, pe Alexander Black (debut într-un lungmetraj), Sarita Choudhury (Lady in the Water, A Perfect Murder, franciza The Hunger Games) şi Sidse Babett Knudsen (After the Wedding, The Duke of Burgundy, Borgen).

    În concluzie, A Hologram for the King pare mai mult un clip publicitar menit să convingă americanii că Arabia Saudită poate fi un bun partener de afaceri. Nu este cel mai bun film al lui Tom Hanks, dar, pe de altă parte, fără el am fi discutat probabil de una dintre marile dezamăgiri ale anului.
     

  • Prinţesa arabă care i-a revoltat pe musulmani! Cum sfidează tradiţiile

     O cheamă Deena Abdulaziz Al-Saud şi este o prinţesă în adevăratul sens al cuvântului.

    Nu poartă hijab (vălul specific femeilor musulmane) şi iese mereu în evidenţă datorită stilului său vestimentar extrem de elegant.  Deena Abdulaziz  este o prinţesă arabă, o persoană mondenă,  o fashionistă înrăită şi proprietara buticului “D’NA” din Riyadh (Arabia Saudită). Acest butic este de tip închis, unde pot ajunge doar persoanele care sunt invitate de către prinţesă. Colecţiile pentru butic, Deena le selectează cu atenţie, urmând tradiţiile lumii musulmane.

    GALERIE FOTO

    Aproape fiecare ţinută a prinţesei este completată cu o bijuterie. Deena preferă să  combine brăţări diferite şi îi plac inelele în stil “arm candy”. La fel, prinţesa preferă clutch-urile originale de la Charlotte Olympia.

    Cititi mai multe pe www.apropotv.ro

  • Cine este Aramco, cea mai puternică companie petrolieră din lume şi principala sursă de putere a familiei regale saudite

    În războiul de uzură al preţurilor petrolului cei mai înverşunaţi combatanţi sunt Statele Unite şi Arabia Saudită, altfel aliaţi în Orientul Mijlociu. În această luptă, cea mai puternică maşină de război a saudiţilor este Saudi Aramco, cea mai mare com­panie petrolieră a lumii în funcţie de producţie. Puţini ştiu că acest colos are rădăcini americane.

    Părintele Aramco este compania Standard Oil of California, căreia Arabia Saudită i-a permis să caute petrol în 1933. În 1938 compania face primele descoperiri de „aur negru“, iar în 1939 Arabia Saudită exportă pentru prima dată petrol. În 1944, subsidiara saudită a Standard Oil of California îşi schimbă numele în Arabian American Oil Co. – Aramco. În anii ’70 guvernul saudit începe să achiziţionize participaţii la această companie, iar în 1980 preia controlul ei. În 1988 Arabian American Oil Co. devine Saudi Aramco.

    Acum, în faţa puternicului declin al preţurilor petrolului, prinţul saudit Mohammed bin Salman, al doilea în ordinea succesiunii la tronul Arabiei Saudite, s-a lansat recent într-o serie de ample reforme economice, ultima idee care s-a remarcat în acest mediu de schimbări radicale fiind o posibilă listare a Saudi Aramco, compania petrolieră de stat care reprezintă principala sursă de putere, influenţă şi avuţie a familiei regale saudite, scrie Financial Times. Însă o posibilă listare a Saudi Aramco, cea mai mare companie petrolieră a lumii, ar fi un proces extrem de complex, atât din perspectiva regatului, cât şi a investitorilor şi bancherilor. Printre dificultăţi s-ar număra cea legată de modul în care regatul ar putea ceda controlul chiar şi asupra unei mici părţi dintr-o entitate ce are o legătură atât de strânsă cu interesele naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro