BusinessMagazin

Tag: alegeri prezidentiale

  • Dezvăluiri de campanie: Deutschland era de fapt ţara dacilor. Perlele politice ale săptămânii

    “La Festivalul de arte marţiale am învăţat de la tinerii sportivi suficiente mişcări încât, la o adică, să îl pot bate şi fizic pe Victor Ponta dacă este nevoie” – Elena Udrea (PMP)

    “A amesteca sportul cu politica e ca şi cum ai pârli porcul la flacăra olimpică” – Corneliu Vadim Tudor (PRM)

    “Eu am o problemă uriaşă cu PNL. Am fost umilit de oamenii ăştia, eram preşedinte ales şi am fost trimis la un garaj. De ce mi se cere mie, care am fost atât de călcat în picioare, să îi susţin?” – preşedintele Traian Băsescu, explicând de ce optează pentru boicot în turul al doilea al prezidenţialelor în loc de a-l susţine pe Klaus Iohannis

    “Nu ştiu, eu cred că a fost umilit de 7,4 milioane de alegători care au votat pentru demitere” – Klaus Iohannis (PNL) comentând declaraţia de mai sus a preşedintelui Traian Băsescu

    “El nu va fi decât o replică a lui Băsescu, dar aşa cu o faţă ceva mai puţin contorsionată” – Călin Popescu-Tăriceanu (PLR) despre Klaus Iohannis

    “Distanţa dintre domnia sa şi bugetul de stat, pe care mă îndoiesc că l-a citit vreodată, fie şi în diagonală, se măsoară nu în ani de studii economice, ci în ani-lumină! Mulţi spun că dl. Iohannis nu ştie să vorbească. Îi contrazic: Iohannis nu ştie să tacă!” – Daniel Constantin (PC)

    “Toate popoarele de pe planetă au ca strămoşi geto-dacii. Acum o mie de ani, denumirea Suediei şi a Danemarcei de astăzi în istoria lor scrie că se chemau Dacia! Denumirea Germaniei de astăzi, aflaţi ce înseamnă Deutschland. Eu ştiu că înseamnă Ţara Dacilor” – Gheorghe Funar, candidat independent

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 27 octombrie – 2 noiembrie

    29.10-2.11
    Târgurile internaţionale Indagra, Indagra Food, All-Pack, Expo Drink&Wine şi Autoexpotehnica (Romexpo Bucureşti)

    30-31.10
    Forumul European pentru Turism (Neapole)

    30.10-21.11
    Festivalul de Muzică Veche Bucureşti (Palatul Cotroceni, Biserica Anglicană, Muzeul Cotroceni, Palatul Bragadiru)

    30.10
    DG-ECFIN publică sondajele încrederii în rândul consumatorilor şi al companiilor pentru octombrie

    30.10
    Eurostat publică a doua estimare privind balaţa de plăţi în al doilea trimestru pentru UE şi zona euro

    30.10
    Concert Cargo “Noaptea Vrăjitoarelor” (Arenele Romane, Bucureşti)

    31.10
    INS face cunoscute datele privind şomajul BIM pe luna septembrie

    2.11
    Primul tur al alegerilor prezidenţiale din România

  • Drama politicianului atacat de toată lumea. Perlele politice ale săptămânii

    “Preşedintele Traian Băsescu pe 22 decembrie se va înscrie în PMP” – Elena Udrea (PMP), arătând că Băsescu şi-a exprimat deja dorinţa de a i se găsi un loc în sediu “pentru a-şi pune nişte tablouri”

    “Îmi pare rău că românii au de ales între o marionetă a PSD şi un alt candidat care, din păcate, din dorinţa de a parveni în funcţii cu orice preţ, nu a ţinut cont că asupra lui plana riscul incompatibilităţii” – preşedintele Traian Băsescu

    “Marele noroc pentru unii e că prostia încă nu e infracţiune în România” – Liviu Dragnea (PSD), întrebat cum comentează stenogramele din dosarul Hrebenciuc-Şova

    “A fost o convorbire telefonică între Augustin Zegrean, preşedintele CCR, şi Traian Băsescu. Şi Zegrean i-a spus că au găsit posibilitatea legală la CCR să nu-i dea dreptul lui Victor Ponta să candideze. Şi atunci, Traian Băsescu şi-a frecat mâinile” – Corneliu Vadim Tudor (PRM)

    “Foarte multe atacuri la adresa mea, câteodată am impresia că toată lumea în afară de mine mă atacă pe mine” – Klaus Iohannis (PNL)

    “Dv. daţi două tipuri de ştiri: ce fac eu ca prim-ministru şi ce vreau să fac ca preşedinte, pe de o parte, şi pe partea cealaltă ce face DNA, ceea ce, sincer, cred că e un avantaj pentru mine” – premierul Victor Ponta către ziarişti

    “Păduchii, de exemplu, sunt nişte paraziţi care sug sângele oamenilor. Se hrănesc de câteva ori pe zi şi poţi să te trezeşti cu ei pe cap fără să îţi dai seama. Ca să scăpăm de ei trebuie reguli stricte de igienă. Cam aşa şi cu Ponta care, în mod sistematic, se caţără pe succesul şi talentul individual al oamenilor” – Monica Macovei (indep.)

  • Oamenii nu ne mai cred decât dacă scoatem pistolul. Perlele politice ale săptămânii

    “Dl. preşedinte Băsescu trebuie să facă o cerere, cu numele: Băsescu Traian sau ce alte nume mai are. O fi şi el sub acoperire, că ştiu că îi plac jocurile astea absolut neserioase când eşti preşedinte” – Victor Ponta (PSD) despre posibila dobândire de la RAAPPS de către preşedinte, după ce îi termină mandatul, a vilei de la Snagov

    “D-le prim-ministru Victor Ponta, aveţi măcar o dată curajul şi recunoaşteţi adevărul:  nu-i aşa că vă vine să scoateţi pistolul când auziţi vorbindu-se despre Cultură?” – Radu F. Alexandru (PDL), citând astfel o replică atribuită nazistului Goebbels ca să acuze guvernul că la rectificarea bugetară ar vrea să taie bani de la Ministerul Culturii

    “Ca om politic, ea spune că eu după ea, eu spun că după mine, a fost al doilea om politic atacat de trusturile lui Voiculescu şi de cei care nu doresc evoluţie democratică a României” – preşedintele Traian Băsescu despre Elena Udrea (PMP)

    “Dacă există un candidat al PDL la aceste alegeri, cu siguranţă acela este Elena Udrea” – Emil Boc (PDL)

    “În anumite momente, am sentimentul că văd în Johannis candidatul PDL, al unui PDL aşa cum l-am văzut în epoca Băsescu” – Crin Antonescu (PNL)

    “Oricum, oamenii, aşa cum se vede în sondaje, nu ne mai cred. Hai să nu ne mai facem că unii vrem să lucrăm şi unii suntem în vacanţă” – Ilie Sârbu (PSD) justificând de ce susţine suspendarea şedinţelor Senatului pe durata campaniei electorale
     

  • Un candidat de carieră: Meleşcanu

    Unii comentatori au speculat că el ar fi rezerva ACL în caz că principalul candidat al dreptei “nebăsiste”, Klaus Iohannis, ar fi eliminat prin decizie a justiţiei (dosarul ANI de incompatibilitate) sau dacă acuzaţia preşedintelui Băsescu despre ofiţerul acoperit l-ar viza de fapt pe primarul de Sibiu. Cât priveşte baza electorală, Meleşcanu poate recruta simpatizanţi PSD nemulţumiţi de actualul candidat, respectiv simpatizanţi PNL dezamăgiţi de alianţa cu PDL şi nesatisfăcuţi de oferta PLR-Tăriceanu, ceea ce ar servi următorului clasat în sondaje după Tăriceanu, respectiv Elena Udrea. La rigoare, Meleşcanu ar putea atrage şi electori din sfera PMP-PDL cărora le-ar surâde planul lui de modificare a Constituţiei astfel încât mandatul de preşedinte să revină la 4 ani şi viitoarele alegeri prezidenţiale să fie organizate în 2016 – sau pur şi simplu ar promova această temă în cursul campaniei, spre a obişnui publicul cu ea. Meleşcanu s-a declarat, de altfel, dispus să-şi scurteze mandatul în acest sens, aşa cum şi preşedintele Băsescu s-a declarat în 2011 gata să renunţe la mandat în 2012 dacă se revizuieşte Constituţia astfel încât parlamentarele să se suprapună din nou cu prezidenţialele.

    De altfel, dacă premierul Ponta l-a tratat pe Meleşcanu cu politeţe prudentă, denumindu-l “candidat elegant”, vicepremierul Liviu Dragnea a sugerat ostil că nimeni nu se “aruncă într-o soluţie electorală pe care sigur nu o poate câştiga” decât dacă are “o motivaţie foarte tare sau o solicitare pe care nu poate să o refuze”.

  • Cum a ajuns România sub patrafirul spionilor

    Diverşi comentatori afiliaţi politic au sărit imediat, cu mare alarmă şi falsă îngrijorare, fie să decreteze moartea sau decredibilizarea în ansamblu a presei, fie să se întrebe dacă România mai merită încrederea NATO şi a UE, din moment ce armata şi serviciile secrete în general penetrează instituţiile civililor. Iar aici nu există practic teamă de ridicol: deşi n-a văzut nimeni actele de recrutare a vreunui politician sau ziarist în slujba vreunui serviciu secret, plouă cu acuzaţii de tip “lasă că ştim noi”, inclusiv cu estimări că în politică sau în presă ar fi sute de spioni în solda serviciilor; alţii, e drept însă mult mai puţini, fiindcă domeniul e mult mai delicat şi inspiră sfială, îndrăznesc să acuze şi infiltrarea justiţiei cu spioni.

    Alţii au acuzat pur şi simplu armata şi serviciile secrete că nu-şi deconspiră spionii plasaţi în aceste instituţii şi că evită inclusiv să nege clar că vreun actual prezidenţiabil ori actuală vedetă de televiziune ar fi făcut parte dintre angajaţii lor, deşi legea, aşa cum a arătat (inclusiv la o emisiune a lui Turcescu) fostul şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, interzice deconspirarea, autodeconspirarea şi orice comentarii pe această temă din partea instituţiilor şi a persoanelor vizate de astfel de acuzaţii. De altfel, chiar pe această interdicţie de a comenta public s-a bazat Turcescu atunci când s-a recomandat drept ofiţer acoperit, aducând ca argumente nişte acte care l-au făcut pe acelaşi Ungureanu să comenteze că e ca şi cum el însuşi ar spune “de azi m-am săturat să mai fiu vatman” aducând în chip de argumente carnetul de note şi coroniţa de la sfârşitul clasei I primare.

    Degeaba a atras atenţia acelaşi Ungureanu că acuzaţiile preşedintelui Băsescu pe tema fostului ofiţer acoperit care candidează la preşedinţie “se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune”. Campania pentru Cotroceni continuă pe aceeaşi linie sterilă, condusă de două categorii de moralişti naţionali: cei care insinuează, acuză sau se acuză public fără dovezi clare şi cei care încearcă să pretindă că a lucra într-o instituţie a civililor ca ofiţer acoperit al unui serviciu secret dintr-o ţară democratică ar fi de fapt un act de patriotism, chiar dacă e imoral (în presă), ilegal (în politică şi justiţie) ori îngraşă (în mediul de afaceri).

  • Cum a ajuns România sub patrafirul spionilor

    Diverşi comentatori afiliaţi politic au sărit imediat, cu mare alarmă şi falsă îngrijorare, fie să decreteze moartea sau decredibilizarea în ansamblu a presei, fie să se întrebe dacă România mai merită încrederea NATO şi a UE, din moment ce armata şi serviciile secrete în general penetrează instituţiile civililor. Iar aici nu există practic teamă de ridicol: deşi n-a văzut nimeni actele de recrutare a vreunui politician sau ziarist în slujba vreunui serviciu secret, plouă cu acuzaţii de tip “lasă că ştim noi”, inclusiv cu estimări că în politică sau în presă ar fi sute de spioni în solda serviciilor; alţii, e drept însă mult mai puţini, fiindcă domeniul e mult mai delicat şi inspiră sfială, îndrăznesc să acuze şi infiltrarea justiţiei cu spioni.

    Alţii au acuzat pur şi simplu armata şi serviciile secrete că nu-şi deconspiră spionii plasaţi în aceste instituţii şi că evită inclusiv să nege clar că vreun actual prezidenţiabil ori actuală vedetă de televiziune ar fi făcut parte dintre angajaţii lor, deşi legea, aşa cum a arătat (inclusiv la o emisiune a lui Turcescu) fostul şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, interzice deconspirarea, autodeconspirarea şi orice comentarii pe această temă din partea instituţiilor şi a persoanelor vizate de astfel de acuzaţii. De altfel, chiar pe această interdicţie de a comenta public s-a bazat Turcescu atunci când s-a recomandat drept ofiţer acoperit, aducând ca argumente nişte acte care l-au făcut pe acelaşi Ungureanu să comenteze că e ca şi cum el însuşi ar spune “de azi m-am săturat să mai fiu vatman” aducând în chip de argumente carnetul de note şi coroniţa de la sfârşitul clasei I primare.

    Degeaba a atras atenţia acelaşi Ungureanu că acuzaţiile preşedintelui Băsescu pe tema fostului ofiţer acoperit care candidează la preşedinţie “se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune”. Campania pentru Cotroceni continuă pe aceeaşi linie sterilă, condusă de două categorii de moralişti naţionali: cei care insinuează, acuză sau se acuză public fără dovezi clare şi cei care încearcă să pretindă că a lucra într-o instituţie a civililor ca ofiţer acoperit al unui serviciu secret dintr-o ţară democratică ar fi de fapt un act de patriotism, chiar dacă e imoral (în presă), ilegal (în politică şi justiţie) ori îngraşă (în mediul de afaceri).

  • Unde dau ofiţerii acoperiţi şi unde crapă mintea politrucilor. Perlele politice ale săptămânii

    “Mie mi se pare că e cam acelaşi lucru dacă afli despre un coleg că e gay! Treaba lui… Dacă-şi face treaba corect, ce pot să-i reproşez?” – Ionuţ Popescu (PDL) despre revelaţia lui R. Turcescu că a lucrat în presă ca ofiţer acoperit

    “Dl. Băsescu a fost ofiţer al Securităţii şi lucrul ăsta l-au ştiut românii şi totuşi l-au votat. Eu de aia nu l-am votat, a fost unul din motivele pentru care nu l-am votat, pentru că am citit în cărţi ce a făcut Securitatea împotriva românilor” – Victor Ponta (PSD)

    “Singurele secţii de votare unde Ponta ar putea să câştige alegerile într-o Românie normală sunt secţiile de votare din puşcării pentru că, de fapt, Victor Ponta îi reprezintă pe aceia şi mai ales pe cei care urmează să intre în puşcărie” – Ludovic Orban (PNL)

    “Ce am inaugurat noi astăzi îi este folositor [lui Ludovic Orban, n.red.]. Deci, cum intri în curte, imediat în stânga, am vorbit cu doamna directoare, chiar sunt servicii de înaltă calificare. O să-i fie mai greu cu cântatul, dar cred că au soluţii şi pentru asta” – Liviu Dragnea (PSD), după inaugurarea unui centru multifuncţional de resurse şi servicii pentru adulţii cu handicap din Târgovişte

    “Pe mine mă aşteaptă acasă acelaşi lucru pe care îl fac în timpul zilei, proiectul de ţară. Eu nu am de ce să mă grăbesc să ajung acasă, îmi dedic timpul acestei ţări şi acestui proiect care înseamnă România frumoasă şi promit că timp de zece ani voi fi doar în slujba ţării” – Elena Udrea (PMP)

    “Îmi exprim îngrijorarea şi dezacordul privind anunţurile zilnice pe care le face PSD prin unii parlamentari, ca Putin când a anexat Crimeea. Mai iau câte un primar. Anexează câte un primar” – Gheorghe Flutur (PDL) despre migraţia aleşilor locali

    “Moţiunea de cenzură are şansa celui care nu ştie să înoate: după ce a trecut de înălţimea sa, s-a înecat” – Valeriu Zgonea (PSD) despre moţiunea de cenzură a ACL

  • Podul de voturi peste Prut

    După recenta vizită a premierului în R. Moldova pentru inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, unde a participat şi comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, a urmat declaraţia preşedintelui că la încheierea mandatului va vizita R. Moldova şi va cere cetăţenie moldovenească. Declaraţia lui Traian Băsescu a retrezit speculaţiile apărute în presă în 2013, cu prilejul vizitei lui de atunci la Chişinău, că ar vrea să devină preşedinte al R. Moldova ori măcar să-şi continue cariera politică la Chişinău, cu sprijinul unor apropiaţi originari de peste Prut (Eugen Tomac, fostul şef al PMP şi actualul şef de campanie al Elenei Udrea, sau primarul unionist al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, naşul de botez al nepoatei preşedintelui Băsescu).

    A urmat o nouă mutare a premierului Ponta, care a sugerat la Alba-Iulia că în mandatul său ar vrea să se facă a doua Mare Unire a României după cea din 1918, provocând iritarea Moscovei, care a transmis că astfel de declaraţii care sugerează o unire a României cu R. Moldova sunt iresponsabile, inacceptabile şi a cerut o reacţie oficială a UE. Motivul, reclamat de Moscova sau de proruşii de la Chişinău şi în raport cu declaraţiile unioniste ale preşedintelui Băsescu, este că nicio ţară din UE nu poate susţine că nu recunoaşte independenţa şi suveranitatea unui alt stat.

    În replică, premierul Ponta, cu gândul la campania electorală, s-a declarat bucuros că e criticat de Rusia – o declaraţie menită nu atât pentru urechile electoratului său, care nu se remarcă prin rusofobie, cât pentru urechile adversarilor săi politici, care au început automat să-i reproşeze că a făcut declaraţiile despre unire anume ca să-şi atragă mânia Moscovei şi să pară astfel mai prooccidental decât este. Victor Ponta a avut totuşi grijă să-şi modereze tonul, precizând că el de fapt vrea, alături de premierul moldovean Iurie Leancă, doar integrarea R. Moldova în UE până în 2018-2019.

  • PDL reclamă modul de organizare a secţiilor de votare în străinătate: Se pregăteşte fraudarea masivă

    “Deja Guvernul Ponta pregăteşte o fraudare masivă a alegerilor în Diaspora. Pe de o parte, prin dirijarea alegătorilor către consulatele generale pe care le-a organizat în această zonă, iar pe de altă parte prin desfiinţarea unor secţii de votare în comunităţile unde există foarte mulţi români”, a declarat Viorel Badea într-o conferinţă de presă.

    El a spus că, deşi a rămas acelaşi număr de secţii de votare ca la alegerile prezidenţiale din 2009, “adevărata acrobaţie electorală pe care încearcă să o facă guvernul Ponta” este aceea că secţiile de votare din comunităţile unde există foarte mulţi români au fost desfiinţate şi au fost înfiinţate noi secţii de votare în comunităţile “care practic nu sunt bine reprezentate la nivel numeric”.

    Viorel Badea a dat ca exemplu situaţia din Italia şi din Portugalia, arătând că în Torino, unde sunt 40.000 de cetăţeni români, din două secţii de votare a rămas una, în schimb fiind suplimentat numărul secţiilor de votare la Triestre, în condiţiile în care aici trăiesc doar 1.500 de români.

    El a arătat că în Portugalia au fost desfiinţate secţii de votare în zonele cu comunităţi de 10.000 de români, dar s-a înfiinţat o secţie de votare într-o staţiune turistică unde nu sunt nici români care să lucreze în acea zonă în noiembrie.

    “De asemenea, în Republica Moldova au fost înfiinţate secţii de votare în localităţi unde există majoritari rusofoni, mulţi dintre ei neavând cetăţenie română. Aşa că din punctul nostru de vedere se pregăteşte o fraudare la acest nivel. Totodată, pentru a amorţi vigilenţa comunităţii de români, actualul guvern a venit cu o temă falsă, şi anume congresul românilor de pretutindeni, încercând să reorienteze atenţia comunităţilor din Diaspora spre un eveniment care nu are nici legitimitate, nici forţă de reprezentare”, a mai spus Viorel Badea.

    Senatorul PDL a arătat că Guvernul trebuie să organizeze secţii de votare în acord cu sugestiile care vin din partea comunităţilor de români.

    “Evident că atragem atenţia actualului Guvern să treacă rapid la refacerea Ordinului 1839/2014 prin care a înfiinţat aceste secţii de votare şi mai ales să facă astfel încât identificarea şi organizarea secţiilor de votare să fie făcute în deplin acord cu sugestiile care vin din partea comunităţilor de români. Credem că prin actualul mod de organizare a secţiilor de votare se doreşte blocarea posibilităţii comunităţilor de români de a-şi exprima dreptul la vot. Nu e pentru prima dată când PSD face acest lucru”, a mai spus senatorul PDL.

    Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile prezidenţiale este de 294, egal cu cel stabilit în 2009, faţă de precedentul scrutin prezidenţial fiind majorat, de la 13 la 21, numărul de secţii organizate în Republica Moldova.

    Ministerul de Externe a finalizat, marţi, lista secţiilor de votare din străinătate organizate la alegerile pentru Preşedintele României.

    Ordinul ministrului de Externe prin care au fost stabilite secţiile de votare din străinătate pentru organizarea şi desfăşurarea scrutinului a fost publicat în Monitorul Oficial.

    MAE informează, într-un comunicat, că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2014, în străinătate vor fi organizate 294 de secţii de votare pentru cetăţenii români care doresc să îşi exercite dreptul de vot la acest scrutin.

    “Secţiile de votare sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale româneşti din străinătate, în teatrele de operaţiuni din Afganistan, precum şi în alte locaţii care permit desfăşurarea în bune condiţii, de corectitudine şi neutralitate, a procesului de votare”, menţionează sursa citată.

    Potrivit MAE, lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienţei anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, luând ca referinţă scrutinul din anul 2009, când au fost organizate 294 de secţii de vot.

    Ministerul reaminteşte că, la alegerile pentru Preşedintele României din 2009, în străinătate au votat, în turul doi, aproximativ 146.000 de cetăţeni români în 294 secţii de votare, înregistrându-se astfel cel mai mare număr de cetăţeni români care au votat în afara ţării la un scrutin.

    “În stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate. Pornind de la dezideratul acoperirii cât mai largi a zonelor în care trăiesc cetăţeni români în diferitele state pe glob, a fost urmărită asigurarea reprezentativităţii, proporţionalităţii, corectitudinii şi neutralităţii în organizarea secţiilor de votare. De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local”, se mai arată în comunicat.

    MAE menţionează că, pentru scrutinul din noiembrie 2014 a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin.

    “În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, respectiv 38. Totodată, în cazul Italiei, numărul secţiilor de vot a fost menţinut aproape la acelaşi nivel precum în 2009. S-a urmărit asigurarea unei mai bune şi armonioase repartizări teritoriale corelat cu organizarea secţiilor în misiunile diplomatice şi consulare precum şi în instituţii publice din statul italian. S-a avut, de asemenea, în vedere o mai bună securitate şi corectitudine a votului. În baza aceloraşi considerente, în SUA s-a urmărit asigurarea unui număr de secţii de votare la un nivel apropiat de cel din anul 2009 prin identificarea acelor locaţii care să asigure premisele pentru buna desfăşurare, în condiţii de neutralitate, a procesului de votare. În Marea Britanie, tendinţa crescătoare a numărului de cetăţeni români ca urmare a liberalizării circulaţiei pe piaţa forţei de muncă în această ţară a determinat o creştere a numărului de secţii de votare”, precizează sursa citată.

    Conform anexei la ordinul ministrului, cuprinzând lista secţiilor de votare din străinătate, publicată în MO, secţii de votare în număr mai mare vor fi organizate în: Italia – 51, Spania – 38, SUA – 22, Republica Moldova – 21, Marea Britanie – 11, Franţa – 9. În Germania şi Australia vor fi 5 secţii de votare, câte 4 secţii vor fi în Belgia, Canada, Serbia, Turcia, Ungaria, câte 3 în Afganistan, Austria, China, Cipru, Grecia, Israel, Polonia, Portugalia, Rusia, Ucraina.