BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • A apărut un nou tip de casă, perfectă pentru vremurile în care trăim. Cum arată şi cât costă aceste locuinţe – GALERIE FOTO

    Locuirea, munca, învăţarea nu mai sunt aşa cum le ştiam, au căpătat fiecare noi valenţe, aşa că lumea se transformă în multe moduri. Casele modulare sunt doar una dintre dovezile acestor transformări, care ne fac mai puţin statornici şi legaţi de un loc anume şi mai mult călători. Citiţi mai jos câteva poveşti ale celor care au făcut din mobilitate o idee de antreprenoriat.

    Antoine Dussenne, un antreprenor de origine belgiană stabilit din 1990 în România, şi Szakacs Botond, un tânăr inginer proiectant, s-au cunoscut în urmă cu câţiva ani la Miercurea- Ciuc, iar după numai o săptămână au schiţat împreună primele idei ale proiectului Eco Tiny House, o afacere prin care au ajuns să fabrice căsuţe ecologice, pe care le trimit peste hotare, în Europa.

    „Filosofia de a face case mici a apărut în America, apoi a venit în Europa şi, încet-încet, a ajuns în România. Eu voiam să fac o afacere cu căsuţe ecologice, dar aveam nevoie de cineva care să se ocupe de producţie. Locuiam în Piatra-Neamţ, dar am mers în Ardeal pentru că acolo sunt oameni harnici”, spunea Antoine Dussenne la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Prima căsuţă a fost finalizată într-o lună, iar de acolo numărul comenzilor a început să crească pe măsură ce meşterii finalizau proiecte care au devenit rând pe rând adevărate cărţi de vizită pentru Eco Tiny House.

    Szakacs Botond este de meserie inginer proiectant, cu experienţă în domeniu, însă nu a lucrat niciodată în execuţie, iar acest business a fost o provocare pentru el. Prima căsuţă pe roţi a făcut-o pe şasiul unei limuzine vechi, pentru că nu avea bani atunci să cumpere un trailer. Apoi au venit primele comenzi din Belgia şi au început să producă tot mai mult, ajungând la o producţie de patru sau cinci căsuţe pe lună, care în majoritatea cazurilor au mers către clienţi stăini.

    Suprafaţele căsuţelor variază între 15-25 de metri pătraţi, pentru că trebuie respectat un anumit număr de kilograme. Căsuţele care sunt folosite pentru a trăi în ele au dormitor, baie, sufragerie, bucătărie, pot avea chiar şi un birou şi două dormitoare în partea superioară.

    Inspirată de experienţa din Eco Tiny House, fiica lui Antoine Dussenne a dezvoltat şi ea ulterior, în 2020, în plină pandemie de COVID-19, Modulary Factory. Şi această afacere constă tot în producţia de case modulare din lemn, pe care le lucrează integral în cadrul fabricii din Piatra Neamţ şi pe care apoi le comercializează în ţară. Modulary Factory este numele firmei din Piatra Neamţ, iar brandul sub care sunt promovate casele este Modulary.

    Catherine Dussenne, cofondatoarea businessului din Piatra Neamţ, fiica lui Antoine Dussenne, susţine că a face parte dintr-o afacere precum Modulary Factory este o şansă importantă şi o oportunitate de a demonstra ce poate face din ipostaza de antreprenor.

    „Căsuţele pot fi lipite una de cealaltă sau puse una deasupra celeilalte. Practic, sunt nişte module, care au în general în jur de 3,2 metri lăţime şi pot ajunge până la 12 metri lungime. Ele sunt standard, dar pot fi adaptate în funcţie de modul în care sunt folosite şi de câte astfel de case sunt cumpărate de către un client”, a spus Catherine Dussenne.

    Businessul de case mobile a prins şi în domeniul turismului, un exemplu fiind complexul Moon Resort din Buşteni, care a pornit în 2019, când antreprenorul Cristian Brînză şi-a dorit un business care să-i aducă relaxare, pe lângă domeniul rezidenţial în care activează. Investind iniţial 100.000 de euro din fonduri proprii în două căsuţe pentru turişti, pe care însă le-a refăcut pentru a le aduce la standardele pe care şi le dorea, antreprenorul a mai adăugat noi camere în resortul din Buşteni şi vrea să dezvolte în continuare potenţialul turistic al zonei.

    Ca model de inspiraţie, antreprenorul a fost într-un resort în Elveţia, însă nu a putut replica în totalitate conceptul de corturi de acolo din cauza birocraţiei de care s-a lovit în România. Totuşi, acest lucru l-a adus către conceptul de case mobile, care sunt puse pe structuri metalice, pot fi mutate în orice loc şi nu presupun construcţii fixe, care să afecteze mediul. Antreprenorul spune că experienţa din domeniul rezidenţial l-a ajutat să folosească eficient spaţiul de 40 de metri pătraţi din căsuţe pentru a oferi tot ce are un turist nevoie, iar planurile de dezvoltare vizează inclusiv trecerea graniţelor ţării.

    Nomad Container este numele unui alt business care a pariat pe casele modulare.

    „Povestea Nomad a început la sfârşitul anului 2020, în plină criză. Suntem un start-up în domeniul construcţiilor modulare. Fie că vorbim despre module single de 18 metri pătraţi (modelul Nomad 6) sau de 36 de metri pătraţi (modelul Nomad 12), care sunt produsele noastre standard sau de construcţii modulare, putem realiza orice proiecte unde modulele se aşază ca în piesele de Lego”, explică Vlad Dobrinescu, reprezentant de vânzări al companiei.

    Nomad Container are doi fondatori, un arhitect cu background în amenajări de spaţii de birouri şi un specialist în finanţe, responsabil de organizarea şi scalarea businessului. Ideea unei asemenea afaceri le-a venit călătorind şi urmărind trendul în construcţii în Europa şi Statele Unite ale Americii, unde construcţiile modulare şi prefabricate sunt deja o alternativă tot mai folosită, comparativ cu construcţiile clasice de tip „brick and mortar”. Sunt câteva avantaje care fac aceste construcţii inedite să fie atractive, iar printre ele se numără timpul scurt de execuţie, materialele din care sunt realizate – reciclabile aproape 100% –, posibilitatea de a adăuga module în funcţie de nevoile funcţionale ale utilizatorului şi de spaţiu dar, mai presus de toate, posibilitatea de a le reloca având costuri minime.

    Modulele Nomad Container sunt construite de la zero într-o fabrică din Bucureşti. Clienţii pot vedea modelele în toate fazele de producţie, iar deocamdată, principalii cumpărători sunt din România. Cei doi fondatori vor însă să atragă parteneri prin care să se poată extinde şi în afara ţării, remarcând că există un interes din ce în ce mai mare pentru astfel de construcţii în ţările nordice, în Olanda sau Marea Britanie.

    „În România, piaţa construcţiilor modulare este încă la început, realizăm asta din interacţiunea cu clienţii noştri, cu care trecem prin toate detaliile de proiectare şi execuţie, de la structurile metalice tip container, la izolaţii, coeficient energetic, finisaje. Prima întrebare este «Rezistă?». Structurile metalice sunt folosite în construcţia clădirilor de birouri în Statele Unite ale Americii din anii 1900. Empire State Building a fost construită pe structură metalică în 1930. Iar forma structurilor de tip container le oferă o rezistenţă sporită, mai ales la cutremure”, spun reprezentanţii Nomad Container.

    Suprafaţele căsuţelor Eco Tiny House variază între 15-25 de metri pătraţi, pentru că trebuie respectat un anumit număr de kilograme. Căsuţele care sunt folosite pentru a trăi în ele au dormitor, baie, sufragerie, bucătărie, pot avea chiar şi un birou şi două dormitoare în partea superioară.

  • A apărut un nou tip de casă, perfectă pentru vremurile în care trăim. Cum arată şi cât costă aceste locuinţe – GALERIE FOTO

    Nomad este cel care îşi ia casa în spate şi se aşază mereu în alt loc. Nomazi sunt şi cei care au descoperit Nomad Nautic şi fac exact asta: îşi iau, aproape la propriu, casa în spate şi o ancorează oriunde vor, pentru că lumea de astăzi e mai puţin despre statornicie şi mai mult despre aventură şi călătorie.

    „Povestea Nomad a început la sfârşitul anului 2020, în plină criză. Suntem un start-up în domeniul construcţiilor modulare. Fie că vorbim despre module single de 18 metri pătraţi (modelul Nomad 6) sau de 36 de metri pătraţi (modelul Nomad 12), care sunt produsele noastre standard, sau de construcţii modulare, putem realiza orice proiecte unde modulele se aşază ca în piesele de Lego”, explică Vlad Dobrinescu, reprezentant de vânzări al companiei.

    Nomad Container are doi fondatori, un arhitect cu background în amenajări de spaţii de birouri şi un specialist în finanţe, responsabil de organizarea şi scalarea businessului. Ideea unei asemenea afaceri le-a venit călătorind şi urmărind trendul în construcţii în Europa şi Statele Unite ale Americii, unde construcţiile modulare şi prefabricate sunt deja o alternativă tot mai folosită, comparativ cu construcţiile clasice de tip „brick and mortar”.

    Sunt câteva avantaje care fac aceste construcţiile inedite să fie atractive, iar printre ele se numără timpul scurt de execuţie, materialele din care sunt realizate – reciclabile aproape 100% -, posibilitatea de a adăuga module în funcţie de nevoile funcţionale ale utilizatorului şi de spaţiu dar, mai presus de toate, posibilitatea de a le reloca având costuri minime.

    În funcţie de finisajele alese, modelele Nomad vin în trei variante diferite de preţ, care încep de la 600 de euro pe metru pătrat. Modulele pot fi personalizate atât la interior, ca amenajare a spaţiului – cu baie sau chicinetă -, cât şi la exterior – cu diferite tipuri de faţade, cu terasă sau pergolă.

    „De aici şi numele «Nomad». Este un mare avantaj faţă de construcţiile clasice. Dacă, să spunem, casa ta nu mai corespunde nevoilor de locuit, ai nevoie de mai mult spaţiu sau vrei să te muţi în alt oraş, ai două variante: să vinzi sau să închiriezi. În cazul construcţiilor Nomad, poţi să-ţi relochezi casa unde ai nevoie de ea sau o poţi mări cu module suplimentare.”

    În funcţie de finisajele alese, modelele Nomad vin în trei variante diferite de preţ, care încep de la 600 de euro pe metru pătrat. Modulele pot fi personalizate atât la interior, ca amenajare a spaţiului – cu baie sau chicinetă – cât şi la exterior – cu diferite tipuri de faţade, cu terasă sau pergolă. Totul se livrează la cheie.

    „În România, principala întrebare este legată de preţ, însă clienţii devin tot mai pretenţioşi şi îşi doresc finisaje medii spre premium, funcţionalitate, design cât mai spectaculos, pachete off-grid, module livrate la cheie fără bătăi de cap”, mai spune Vlad Dobrinescu.

    Ce merită ştiut este că modulele Nomad Container sunt construite de la zero într-o fabrică din Bucureşti. Clienţii pot vedea modelele în toate fazele de producţie, iar deocamdată, principalii cumpărători sunt din România. Cei doi fondatori vor însă să atragă parteneri prin care să se poată extinde şi în afara ţării, remarcând că există un interes din ce în ce mai mare pentru astfel de construcţii în ţările nordice, în Olanda sau Marea Britanie.

    „În România, piaţa construcţiilor modulare este încă la început, realizăm asta din interacţiunea cu clienţii noştri, cu care trecem prin toate detaliile de proiectare şi execuţie, de la structurile metalice tip container, la izolaţii, coeficient energetic, finisaje. Prima întrebare este «Rezistă?». Structurile metalice sunt folosite în construcţia clădirilor de birouri în Statele Unite ale Americii din anii 1900. Empire State Building a fost construită pe structură metalică în 1930. Iar forma structurilor de tip container le oferă o rezistenţă sporită, mai ales la cutremure.”

    Fondatorii Nomad Container au pus la bătaie o investiţie iniţială de 50.000 de euro pentru a crea primele prototipuri, banii fiind direcţionaţi în principal către producţie, marketing şi creşterea echipei, formată din proiectanţi, arhitecţi, oameni responsabili de execuţie.

    „În prima etapă, ne-am focusat pe organizarea şi standardizarea procesului de producţie, vânzare, transport şi implementare. În 2021, valoarea contractelor executate depăşeşte 250.000 de euro şi anticipăm o cifră de afaceri de jumătate de milion de euro până la sfârşitul anului.”

    Cum Nomad Container are tot mai multe cereri pentru proiecte modulare off-grid care pot fi amplasate în orice zonă, echipa din spate lucrează la un pachet opţional off-grid care asigură independenţa modulelor de conectarea la reţeaua de utilităţi. Pachetul va include panouri fotovoltaice cu sistem de baterii, panouri solare, fosă septică ecologică şi puţ forat pentru apă curentă. Al doilea pachet opţional pe care îl au în plan este un sistem de casă inteligentă, prin care pot fi controlate dintr-o aplicaţie instalată pe telefon temperatura, luminozitatea şi tot ce ţine de electrică în module.

    „Construcţiile modulare sunt foarte versatile, iar proiectele pe care le putem realiza variază de la case de vacanţă, garden office, spaţii de cazare tip bungalow, până la birouri şi case de locuit permanente din mai multe module.”

    Tocmai de aceea, şi clienţii vin dintr-o paletă vastă. Sunt persoane fizice care îşi doresc în principal case de vacanţă practice, la cheie, cu suprafeţe sub 50 de metri pătraţi, funcţionale şi uşor de întreţinut, care să elimine grija echipei de construcţii, a finisajelor şi a alergăturii. Sunt însă şi companii, care au plasat în general comenzi pentru unităţi de cazare tip bungalow.

    „Avem însă în lucru şi un proiect de restaurant din containere modulare şi o şcoală. Odată cu măsurile restrictive din timpul pandemiei şi cu posibilitatea de a lucra mai mult de acasă, am avut şi cereri de module care pot fi amplasate în grădina locuinţelor şi utilizate ca spaţiu de birou, sală de gimnastică sau zonă pentru oaspeţi.”

    Cei doi fondatori ai Nomad Container au ezitat să pornească acest proiect în plină pandemie, însă au riscat, iar pandemia s-a dovedit a fi un context bun pentru businessul lor. Criza a accelerat dorinţa oamenilor de spaţii suplimentare pentru lucrul de acasă, pentru case de vacanţă sau proiecte de turism. Mulţi oameni care aveau terenuri goale, pe care încă nu-şi construiseră o casă tradiţională, au profitat şi le-au populat cu module Nomad, aşa că de nomazi lumea este tot mai plină.

    Opt idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Astrid Deco – business de gravură şi pictură (Braşov)

    Fondatoare: Astrid Bâţă

    Investiţie iniţială: câteva mii de lei

    Cifră de afaceri în 2020: 13.000 de euro

    Prezenţă: la evenimente

    Elefantino – brand de detergenţi (Braşov)

    Fondator: Sorin Zaharie

    Investiţii: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 570.000 de euro

    Prezenţă: afaceri în HoReCa din Braşov

    Frizzante Ride – biciclete cu prosecco (Bucureşti)

    Fondatori: Irina şi Bogdan Popa

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: circa 50.000 de euro

    Prezenţă: la evenimente din toată ţara

    In a box – pachete cu produse fabricate în România (Bucureşti)

    Fondatoare: Florina Natu

    Investiţie iniţială: 2.500 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 230.000 de lei (circa 46.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Leomi Chocolate – producător de ciocolată artizanală (Iaşi)

    Fondatoare: Benedicta Drobotă

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 30.000 de euro

    Prezenţă: online

    ABO Creations – realizare de ilustraţii (Bucureşti)

    Fondatoare: Bianca Abăcioaei

    Cifră de afaceri în 2020: 5.000 de euro

    Prezenţă: online, pe reţelele de socializare

    Craft Laser – atelier de suveniruri din lemn (Oradea)

    Fondatoare: Andreea Maier

    Investiţie iniţială: peste 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 126.000 de lei (circa 25.000 de euro)

    Prezenţă: în zonele turistice din România

    Mauverien – brand de modă (Tulcea)

    Fondatoare: Claudia Marian

    Investiţie iniţială: 46.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 12.500 de euro

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu, şi pe platformele Fashion Days, AlbAlb, Etaj, Dichisar.

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum reuşeşte o jurnalistă din Cluj să scrie poveşti din… lut

    Lutul polimeric este materia primă de bază cu care lucrează Simona Pop, o absolventă de Jurnalism din Cluj, care şi-a format un atelier de design şi producţie ce stă sub brandul Lionbox. Face asta de cinci ani deja şi a dezvoltat un portofoliu care tot creşte de la un an la altul. La fel ca planurile ei.

     

    Simona Pop a descoperit lutul polimeric în 2015 şi a găsit, odată cu el, o pasiune pe care nu ştia că o are. Practic, modelele făcute din acest material au devenit o formă de terapie pe care a adoptat-o instantaneu, iar acum, după ce a acumulat experienţă, l-a cooptat în firmă şi pe soţul ei.

    „Am ocupat, pentru mai bine de zece ani, diverse joburi în companii multinaţionale. Mi-am dorit să fac însă loc în viaţa mea creativităţii şi să mă pot exprima cum ştiu eu mai bine.”

    La început, când totul părea a fi doar un hobby, investiţia a fost minimă, în jur de 2.000 de euro. Până acum, s-au adunat însă de-a lungul anilor aproximativ 10.000 euro puşi la bătaie, mai ales că, după ce totul a început într-un colţ al sufrageriei, Lionbox a ajuns să fie o poveste care se scrie într-un atelier în adevăratul sens al cuvântului, în Cluj-Napoca, un spaţiu cu două camere în care Simona îşi desfăşoară activitatea. Această „terapie” s-a transformat treptat în business, unul care i-a adus o cifră de afaceri de 29.000 de lei în 2020, cu un profit de 12.000 de lei.

    „Anul 2021 a fost pentru noi anul cu cele mai multe investiţii. Până acum am reuşit să dublăm cifrele de anul trecut şi să investim banii în business. Îl am alături, ca asociat, pe soţul meu, Ciprian Pop, şi am decis să ducem Lionbox la un nou capitol. Am mutat atelierul într-un spaţiu mai mare unde să-mi pot desfăşura activitatea, am investit în materiale profesionale, marketing, rebranding, într-o nouă platformă online şi în înregistrarea mărcii la OSIM.”

    De ceva timp, Simona Pop se gândeşte şi la o extindere a echipei şi, poate, a businessului peste graniţe. Însă, pentru că în acest moment majoritatea produselor se epuizează din stoc imediat ce au fost încărcate în magazinul online, nu se poate gândi la o externalizare a vânzărilor şi în afara ţării.

    „Cred că acesta e visul oricărui antreprenor, însă nu este uşor de gestionat. În egală măsură, ne dorim să extindem portofoliul de produse, să fac mai multe tutoriale şi chiar să ţin workshopuri.”

    Preţul unei căni Lionbox este cuprins între 220 şi 250 lei, broşele şi pandantivele costă 150 lei, iar accesoriile mici şi cerceii au preţuri între 30 şi 120 lei.

    Simona Pop, fondatoare Lionbox: Majoritatea clienţilor sunt din România, însă produsele au ajuns deja pe toate continentele lumii, purtate de clienţii fideli sau dăruite celor dragi. Ce ne bucură foarte tare este că avem deja un portofoliu mare de clienţi fideli, care ne susţin afacerea şi ne promovează produsele lună de lună.

    Simona Pop face tutoriale pentru cei care sunt dornici să deprindă mai repede anumite tehnici şi are în plan să lucreze pe viitor şi mai mult la partea aceasta. Primele ei creaţii au fost mici figurine Dollme, sub formă de pandantive sau broşă. Apoi, la scurt timp, Simona a creat prima colecţie de figurine Dollme pe cană, care au fost apreciate. Astăzi, produsele Dollme şi borcănelele decorate cu dulciuri şi biscuiţi sunt cele mai căutate. În portofoliul Lionbox şi-au făcut loc şi câteva accesorii, introduse mai recent în stoc.

    „Aloc foarte mult timp şi resurse în crearea unor detalii pe care poate nu toată lumea le observă. Am ales să mă exprim într-un anumit mod prin creaţiile mele şi încerc să nu mă abat prea tare. Majoritatea clienţilor sunt din România, însă produsele au ajuns deja pe toate continentele lumii, purtate de clienţii fideli sau dăruite celor dragi. Ce ne bucură foarte tare este că avem deja un portofoliu mare de clienţi fideli, care ne susţin afacerea şi ne promovează produsele lună de lună. De asemenea, am avut anul acesta şi colaborări cu companii pe partea de cadouri corporate.”

    Şi Simona are deja noi proiecte în derulare pentru cadourile de mărţişor, care trebuie discutate cu câteva luni în avans. Preţul unei căni Lionbox este cuprins între 220 şi 250 lei, broşele şi pandantivele costă 150 lei, iar accesoriile mici şi cerceii au preţuri între 30 şi 120 lei. Contează complexitatea modelului, cantitatea de material şi uneltele folosite, resursele şi procesul prin care a fost obţinut acel model, precum şi timpul pe care îl alocă efectiv în procesul de creaţie.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Neovision – dezvoltare de site-uri şi servicii tech pentru companii (Bucureşti)

    Fondator: Adrian Niculescu

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 200.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Max von Bier – magazine cu produse de origine germană (jud. Cluj)

    Fondator: Attila David

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca, Floreşti

    Cifra de afaceri în primele zece luni din 2021: 184.000 de euro

    Shillex – atelier de biciclete cargo (Fălticeni)

    Fondator: Ioan Şiloche

    Investiţii: peste 10.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Abund Berry – vin din fructe (jud. Gorj)

    Fondator: Ionel Burtea

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, HoReCa, mediul corporate

    Endea – brand de săpunuri şi cosmetice (Oradea)

    Fondatori: Andrea Revesz şi Răzvan Paută

    Investiţie iniţială: 37.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 25.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Un an al oportunităţilor pentru micile afaceri

    Îndemnul anului: #BuyLocal.

    De la mâncare la orice altceva, comunităţile se îndeamnă să cumpere cât mai des posibil de la antreprenori mici, afaceri de la zero, născute din visuri şi construite cu trudă.

     

    Cinci tendinţe din 2021

    1. Pariul pe nişe, având clar în minte publicul-ţintă. Aşa s-au dezvoltat, în ultimii ani, şi continuă să crească nişe precum cea a mâncărurilor vegane, a laboratoarelor de deserturi cu un singur produs-vedetă – de la clătite la croissante, de la cozonac la cheesecake, de la brioşe la batoane cu seminţe şi miere, nişa hainelor pentru copii, a accesoriilor pentru bebeluşi.

    2. Un trend nou prinde contur în ultima vreme, cel al băcăniilor şi al prăvăliilor, multe din ele chiar cu această catalogare în denumire. Băcăniile actuale sunt însă diferite de cele din trecut. Noul concept adună produse artizanale, de la producători şi fermieri mici, preparate tradiţionale, toate – în producţie limitată, nu de serie, ci sezoniere. Sunt afaceri de familie.

    3. În vremuri de transformare pe piaţa muncii, mai mulţi corporatişti au dat tastele computerelor pe uneltele de grădinărit, notificările e-mailurilor intrate în inbox pe zumzetul albinelor şi dimineţile petrecute în metrou sau la semafor pe cântecul cocoşului.

    4. Calea Victoriei a devenit loc de „joacă” pentru afaceri pornite de la zero, de antreprenori care vor să fie prezenţi în unul dintre locurile în care se simte cel mai bine pulsul Capitalei. Restaurante, cafenele, gelaterii, berării, cofetării – multe astfel de afaceri şi-au găsit locul pe cea mai iconică arteră a Bucureştiului.

    5. Magazine şi servicii noi, altele decât clasicul Mega Image, încep să populeze parterul ansamblurilor rezidenţiale care se construiesc în ultima perioadă în Bucureşti. Ferma Gruiu, ANA Pan, Imacoolat, Mai mult decât un dulce, Zoomserie sunt numai câteva nume care schimbă faţa retailului de la parterul blocurilor.

     

    PERSONAJUL-CHEIE DIN 2021: Antreprenorul sustenabil

    În vremuri în care nevoile planetei pare că au început să se regăsească pe listele de priorităţi ale companiilor, au continuat să urce pe scena locală a businessului antreprenorii care încearcă să reutilizeze materie primă care altfel s-ar transforma în deş€euri ori caută alternative prietenoase cu mediul pentru a-€i pune pe piaţă propriile branduri. De la antreprenori care produc ambalaje, terarii, obiecte din lemn sau cosmetice, gama este variata ş€i dă naş€tere unei noi generaţii de mici întreprinzători.

  • Decizia care i-a schimbat viaţa unei tinere care a lucrat mai mulţi ani în domeniul bancar şi în marile corporaţii

    O pasiune a stat la baza afacerii pe care Simona Ilieş a întemeiat-o, oricât de clişeistic ar suna asta. Pasiunea ei era – şi este – pentru accesorii, dar mai ales pentru genţi şi borsete. Căuta peste tot un model care să fie fix ca cel pe care îl avea în minte, iar în lipsa unuia, s-a întrebat de ce nu ar face chiar ea o geantă aşa cum ar vrea să poarte. Iar dintr-un joc cu forme, culori şi texturi, a ajuns la Shimo Store.

    “Primul model nu a ieşit perfect, dar tot a captat o atenţie neaşteptat de mare, astfel că oamenii mă întrebau de unde am luat modelul respectiv. Momentul acela a făcut un click în mintea mea şi mi-a dat încrederea că pot să fac asta şi că nu sunt singura care îşi doreşte un accesoriu cu o poveste.”

    Aşa că astăzi, în atelierul din Braşov în care deţine toate rolurile necesare, Simona Ilieş este designer şi croitor, livrator şi vânzător, omul din faţa şi din spatele atelierului. Fiecărui model creat îi ştie parcursul de la idee la aţă şi tăietură.

    „Am un background atipic în acest domeniu – am lucrat mulţi ani în bancă şi în corporaţii, dar, ca fiecare om, am căutat să găsesc locul cu care mă identific şi unde mă simt împlinită. Se pare că mereu am alergat după un rol creativ şi plin de dinamică şi iată că, într-un final, l-am găsit”, spune Simona Ilieş.

    Investiţiile au fost progresive, nu a pornit cu un buget mare, ci a construit afacerea cu paşi mici, în timp, alocând bani constant pentru materiale, maşini şi produse noi. Abia acum, după patru ani, spune că se află pe un făgaş stabil din punct de vedere financiar. Şi speră la cel puţin un angajat în 2022, care s-o completeze în procesul de producţie. Momentan, are doar colaboratori pe diferite paliere – designeri, croitori, pielari. Împreună produc accesorii din piele – precum portmonee, curele, genţi, borsete, dar şi fuste sau încălţăminte. Recent, Simona s-a aventurat şi în zona pieselor vestimentare, cu o colecţie din materiale precum lâna sau bumbacul, din care face bluze şi paltoane. Preţurile pornesc de la
    120 de lei şi ajung la 700 de lei.

    „Mă adresez unui public feminin, cu vârste între 20 şi 60 de ani, femei pasionate de modă, design şi artizanat. Planul meu este să dezvolt brandul Shimo, să-i creez o identitate mai puternică în rândul celor care apreciază artizanii şi produsele handmade, dar care să fie mai vocal şi către audienţa care e obişnuită să cumpere produse de serie. Obiectele handmade au o poveste aparte, cu o valoare intrinsecă, datorită faptului că procesul de fabricare înseamnă manufactură 100%.”

    Ca orice business mic, Shimo Store a fost afectat de pandemie, însă în tot acest timp Simona Ilieş spune că a învăţat să nu renunţe, oricât de greu i s-ar părea drumul în antreprenoriat.

    „Cred că pandemia m-a făcut să caut în mine forţe noi, să pot să găsesc puterea de adaptare şi resursele suficiente pentru a fi creativă într-o situaţie de stres. Din nou, pasiunea a fost cea care m-a salvat şi cea fără de care nimic nu se poate realiza.”

     

    Investiţiile au fost progresive, nu a pornit cu un buget mare, ci a construit afacerea cu paşi mici, în timp, alocând bani constant pentru materiale, maşini şi produse noi.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    FunFox – magazin online de cadouri (Bucureşti)

    Fondatori: Ionela şi Bogdan Ştefan

    Cifră de afaceri în primul an de activitate: 100.000 de lei (circa 20.000 de euro)

    Prezenţă: online


     

    Artisan Coffee – distribuţie de echipamente pentru cafeaua de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Afshin şi Laura Roshanian

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 1,8 mil. euro

    Prezenţă: naţională, în HoReCa

    Roomzia – platformă pentru cei care au nevoie de servicii de amenajare a casei (Bucureşti)

    Fondator: Răzvan Cherţ

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri: 120.000 de euro

    Prezenţă: online

    Atelierul Colorat – pictură pe haine

    Fondatori: Diana şi Iulian Tînjală

    Investiţie iniţială: 8.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    V7 Studio – spaţiu de coworking (Bucureşti)

    Fondatoare: Andreea Budai şi Miriam Constantin

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 200.000 de euro

    Prezenţă: zona Pieţei Romane din Bucureşti

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

     

  • Care este motivul pentru care unii oameni renunţă la unul dintre cele mai râvnite locuri de muncă din ţara noastră, unde salariile sunt uriaşe

    Termenul de bancă nu duce invariabil cu gândul la un angajat cu foarte, foarte mulţi bani, pentru a avea grijă de nimic pe lume nu este prea scump. Chiar şi să lucrezi la bancă te face să pari, în ochii celor din jur, un privilegiat al sorţii, deşi nu toţi banii care trec prin faţă sunt ai tăi. Şi atunci, de ce ar părăsi cineva vreodată un astfel de corn al abundenţei? Ca să devină antreprenor, ar răspunde unii.

    1. Corina Dima avea o experienţă de zece ani în domeniul bancar când a decis să renunţe la job şi să facă o afacere din două mari pasiuni ale ei – gastronomie şi cultură. Astfel, în 2018 şi-a dat demisia de la serviciul stabil pe care îl avea într-o multinaţională şi a lansat un blog, De-Corina, unde scrie despre experienţele ei în restaurantul din Bucureşti şi din ţară, dar şi despre evenimentele la care. participă.

    „Blogul este momentan în creştere. Au trecut trei ani de când am început proiectul şi se cristalizează nişte colaborări. Sunt între 30.000 şi 40.000 de oameni care intra lunar pe blog sau în social media să citească articolele şi postările mele. Încerc să ofer informaţii pe care şi eu le caut, pun informaţii legate de preţuri, de meniuri, pun poze”, povestea Corina Dima în septembrie la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Pe site-ul De-Corina se găsesc şi recenzii de spectacol, de teatru, de dans contemporan, Corina Dima fiind acreditată la evenimente precum Festivalul George Enescu sau Festivalul de Teatru de la Sibiu.

    2. Florin Tat  a acumulat peste 20 de ani experienţă în domeniul bancar înainte de a decide să devină antreprenor. A intrat în banking încă din vremea studenţiei, a avansat treptat în carieră, iar la un moment dat, când a decis să plece din acest sector, a dezvoltat un butic de consultanţă financiară şi de business, prin care interacţionează cu diverse antreprenori. Aşa sa gândit că trebuie să vadă şi el ce înseamnă businessul real, pentru a putea oferi sfaturi, şi aşa a născut ideea de a porni o afacere de la zero.

    Se întâmplă în urmă cu doi-trei ani, când a gândit să deschidă sau curăţătorie-spălătorie, sub numele Imacoolat, aşa că a creionat un plan de business care a fost ulterior aprobat în cadrul programului StartUp Nation.

    Imacoolat a pornit la sfârşitul anului 2019, nu cu mult timp înainte de debutul pandemiei. În business lui Florin îi este alături soţia, Roxana Tat. Primul spaţiu Imacoolat a fost deschis în zona Giuleşti din Bucureşti, unde se află sediul principal al companiei şi unde se derulează activităţile propriu-zise de curăţare şi spălare. Familia Tat a deschis apoi şi un punct de colectare-livrare în zona Militari, în cadrul ansamblului rezidenţial Rotar Park Residence, unde deserveşte cu preponderenţă locuitorii complexului. Clienţii persoane fizice ai Imacoolat sunt, în general, antreprenori, corporatişti şi freelanceri, oameni activi, care nu au timp să se ocupe de spălarea, curăţarea şi călcarea hainelor din garderobă în mod curent.

    3. Cofetăria Lulu’s Cake din Bucureşti a apărut după ce antreprenoarea Adriana Olaru nu s-a mai regăsit în lumea bankingului în care a lucrat anterior şi a vrut să îşi construiască propriul drum în antreprenoriat. Astfel, în 2018, cu o investiţie de 100.000 euro, a început povestea cofetăriei care foloseşte reţete prăjiturilor tradiţionale pentru cei nostalgici după gustul de altă dată.

    Ideea businessului s-a „copt” vreme de circa doi-trei ani, iar în momentul în care a deschis Lulu’s Cake, antreprenoarea a renunţat la cariera în private banking pentru a se dedica afacerii. Astăzi, experienţa din bancă o ajută la dezvoltarea propriului business. „Îmi place antreprenoriatul, nu regret schimbarea făcută, toată experienţa din banking îmi este foarte utilă. Echipa este foarte frumoasă, alături de colegele mele. Clienţii sunt mulţumiţi, revin, ne recomandă, e mulţumitor pentru mine că businessul pe care l-am pus pe picioare creşte frumos, organic”, povestea Adriana Olaru.

     

    4. Alina Rachieru, fostă corporatistă în domeniul bancar, a creat brandul de cămăşi Pineberry pornind de la dress code-ul specific sistemului bancar, care recomandă cămaşa şi pentru femei, şi pentru bărbaţi. În 2012, după finalizarea concediului de creştere a copilului, a hotărât să se întoarcă la jobul pe care-l avea, însă în paralel s-a ocupat şi de producţia de cămăşi în fabrica pe care socrul ei o avea în Olteniţa.

    După câteva luni, a renunţat la serviciul din domeniul bancar şi s-a dedicat 100% businessului, dezvoltând brandul Pineberry. Astăzi, printre planurile familiei Rachieru se numără extinderea peste graniţe, cu brandul propriu, unul dintre primii paşi făcuţi fiind prezenţa într-un magazin online în Marea Britanie, deschis de un român stabilit acolo.

     

    5. Două decenii de muncă asiduă în domeniul bancar au continuat, pentru Raul Balea, cu o experienţă în antreprenoriat pornită în 2017. Aveau nevoie – atât el, cât şi soţia lui – de mai mult timp pentru ei şi l-au găsit prin Rabal su misura, un atelier de ţinute croite după standardele de eleganţă şi măsurile exacte ale purtătorilor. Raul Balea avea 40 de ani când s-a văzut în postura de a alege între funcţia de bancher şi o nouă viaţă.

    i-a dat seama că, din experienţa în bancă, cel mai mult i-a plăcut să ajute clienţii să facă business, consiliind mulţi antreprenori cu privire la cum să demareze o afacere, cum s-o crească sau cum s-o conducă cel mai bine. Dar a realizat că el însuşi nu a pus niciodată în aplicare aceste sfaturi pentru o afacere proprie.

    A început să înveţe tot ce se poate despre producţia de costume, despre felul în care se poate ajusta o linie de fabricaţie, despre materiale. În 2017 şi-a deschis uşa Rabal su misura (unde italienescul „su misura” înseamnă „pe măsură, personalizat”), un atelier ca un etalon pentru eleganţă, care vine cu suficientă versatilitate pentru stilul urban al bărbatului modern, pe parcursul zilei sau al serii, indiferent de situaţie.

    6. Un botez la care s-a îndrăgostit de prăjiturile din candy bar a fost, pentru Ana Ţigău, declicul care a stat la baza descoperirii pasiunii pentru cofetărie. Doi ani şi jumătate după acel moment a petrecut noapte de noapte în bucătărie pentru a-şi perfecţiona abilităţile, în timpul zilei lucrând în domeniul bancar. Apoi a decis să renunţe la tot ce făcuse până atunci – joburi în banking, în marketing, în telecomunicaţii, chiar şi un post de educatoare – pentru a-şi îndeplini visul, astfel că a deschis, în Ploieşti, laboratorul Simply delicious by Anna, împreună cu partenerul ei, Eugen Nan.

    7. Pentru Verlinne, afacerea întemeiată de Andreea Trandafir în Alba Iulia, câteva articole vestimentare din in şi lână au fost punctul de plecare. Cu studii economice şi juridice la bază, lucrase aproape zece ani în sectorul bancar. După ce a participat la câteva târguri meşteşugăreşti în Transilvania însă, s-a simţit inspirată să pornească un brand propriu de modă sustenabilă şi aşa a început totul, în 2015.

    În producţia pieselor vestimentare Verlinne se folosesc materiale naturale, precum in, lână, bumbac organic, cânepă, mătase naturală, ţesături rezistente în timp, care pot fi purtate ani la rând. La început, ţesăturile dorite erau dificil de găsit în România, însă acum Andreea Trandafir are furnizori locali, deşi continuă să şi importe mare parte din materialele folosite.

     

    fiecare citi poveştile integrale ale tuturor acestor afaceri pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero .

     

  • Afaceri de la zero. Adina Fîntână a recondiţionat o casă veche şi a transformat-o în La Fontaine, o unitate de cazare din Hunedoara, care primeşte turişti din toate colţurile lumii

    ♦ Ideea businessului a pornit în urmă cu 12 ani, când antreprenoarea şi soţul ei au găsit clădirea şi au dorit să o valorifice, însă lucrările au început câţiva ani mai târziu, iar din luna iulie a acestui an La Fontaine a găzduit primii turişti.

    Adina Fîntână a recondiţionat o casă veche în stare avansată de degradare şi a transformat-o într-un loc în care turiştii se pot caza atunci când ajung în Hunedoara. La Fontaine a fost deschisă la sfârşitul lunii iulie, iar de atunci şi până în prezent, mulţi turişti străini  din aproape toate colţurile lumii i-au trecut pragul.

    Ideea businessului a început în urmă cu 12 ani, când Adina Fîntână şi soţul său au găsit clădirea în care acum funcţionează unitatea de cazare şi au vrut să salveze vechea clădirea.

    „Am cumpărat acea clădire şi nu am avut banii suficienţi pentru a face investiţia ca să putem merge mai departe. Ne-am gândit că singura şansă ar fi să accesăm fonduri europene. Am plecat de la această idee, am făcut proiectul, dar, din păcate, provocarea cea mai mare pe care am întâlnit-o a fost firma de consultanţă. Am ratat prima finanţare din această cauză, am reluat noi proiectul, am muncit eu şi soţul meu ca să putem depune proiectul. Între timp soţul meu a murit, a fost visul lui şi am fost pusă în situaţia de a merge mai departe cu acest proiect. Am reuşit să depun proiectul şi am primit şi finanţarea“, spune Adina Fîntână.

    Investiţia totală în business a fost de 600.000 euro, dintre care 200.000 euro au repre­zentat fondurile europene. Pensiunea are 10 camere care pot acomoda circa 24 de turişti.

    La momentul achiziţionării, clădirea se afla într-o stare avansată de degradare, iar tot ce s-a putut păstra au fost unii pereţi şi fundaţia, restul fiind recontruit, păstrând totuşi structura iniţială a construcţiei. Adina Fîntână a apelat la mai mulţi specialişti pentru a recondiţiona vechea casă astfel încât să fie păstrat stilul arhitectural pe care îl avea clădirea înainte.

    La Fontaine a fost deschisă anul acesta, într-o perioadă marcată de pandemie, însă succesul nu s-a  lăsat aşteptat, iar de atunci şi până în prezent, gradul mediu de ocupare a fost de 80%, însă în lunile de vară, cele mai aglomerate pentru turism, unitatea de cazare a fost ocupată în proporţie de 100%, astfel că deşi exista cerere, aceasta nu putea fi onorată.  Miruna Diaconu

    „În luna noiembrie ne aşteptam la o scădere a numărului de turişti, însă am avut un grad de ocupare de 80%, numărul turiştilor care au venit în vacanţă a scăzut, dar a fost compensat de numărul vizitatorilor veniţi în scopuri de business“, explică antreprenoarea.

    Pentru perioada sărbătorilor, unitatea de cazare va pregăti pachete, prin care le vor oferi turiştilor, pe lângă cazare şi mâncare, să ofere şi diverse activităţi pe care le pot face oaspeţii în zonă.

    „Pentru perioada care urmează avem cereri, ne-au sunat, ne-au căutat turiştii, dar le vom oferi pachete care vor fi finalizate în curând şi le pot cumpăra pentru perioada de Crăciun sau de Revelion. Un astfel de pachet va include şi serile festive, dar şi activităţi“, precizează ea.

    Pentru anul viitor, Adina Fîntână are în plan să consolideze businessul şi să facă pensiunea mai cunoscută. Dezvoltarea businessului nu se opreşte aici, iar antreprenoarea are în plan să investească în recondiţionarea unei mori vechi care se află pe acelaşi teren cu pensiunea, pentru a oferi un obiectiv turistic, având în vedere că este moara cea veche a oraşului. Investiţiile se ridică la 150.000 euro.

    Pentru primul an de activitatea, Adina Fîntână estimează venituri de 1 mil. lei. După consolidarea businessului, următoarele investiţii vor fi făcute în crama care se află la subsolul pensiunii.

    „Am avut câteva discuţii cu un mare producător de vinuri din România, ne-am dori să facem degustări şi toşi turiştii care vin la noi să aibă o poveste a vinului“, mai spune Adina Fîntână.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Povestea tinerilor care în momentul în care li s-a născut primul copil au decis să lase complet viaţa de la oraş şi să se mute într-un sat la ţară. Cum au ajuns să trăiască acum

    Adela Viişan-Brebeanu şi Filip Viişan sunt doi părinţi care, în urmă cu mai bine de patru ani, au ales să-şi ia băieţelul – de trei săptămâni pe atunci – şi să se mute la ţară, în Ialomiţa, pentru că mereu îşi doriseră să-l poată creşte mai aproape de natură. Voiau, totodată, să-şi producă propria hrană şi să lucreze pământul. Dorinţa lor avea să se transforme, în timp, într-un proiect cu pachete cu activităţi pentru copii, care prind contur la Ferma terapeutică şi educaţională Happy by nature.

    Cu doi ani înainte de mutarea la ţară am accesat un proiect european în agricultură, care ne-a fost aprobat cu puţin timp înainte de venirea noastră aici (în comuna Reviga din judeţul Ialomiţa, la 120 de kilometri de Bucureşti – n. red.). Acesta a fost baza de la care am pornit şi este, în continuare, activitatea noastră principală.”

    Proiectul pe care l-au accesat pentru fermă este o măsură pentru tinerii fermieri, iar prima tranşă, de 30.000 euro, au investit-o într-un tractor. După patru ani, au investit şi restul banilor în alte câteva utilaje şi materia primă necesară, precum combustibil, seminţe şi altele. După ce s-au stabilizat şi s-au obişnuit cu viaţa la ţară, au făcut paşii către dezvoltarea unui business. Aşa, că lună de lună, cei doi părinţi pregătesc „cutii ale naturii” cu materiale inspirate din ritmul anotimpurilor, prin care îi încurajează pe copii să petreacă mai mult timp afară, angajându-se în activităţi care-i conectează cu natura.

    „Locuim la aproximativ doi kilometri de cel mai apropiat sat. Suntem complet «off-grid», adică avem electricitate de la propriile noastre panouri solare şi de la turbina eoliană, avem o fântănă de mare adâncime – din care apa izvorăşte singură, iar iarna ne încălzim cu centrală pe lemne. Când te muţi la ţară, îţi reorganizezi priorităţile, în sensul că nu te poţi aştepta să ai acelaşi stil de viaţă ca la oraş.

    Oricum, noi nici nu ne-am dorit asta, de aceea am şi făcut schimbarea.” Fiecare dintre ei are sarcinile împărţite. Unul se ocupă de culturile mari, altul de cele mai mici, ce ţin mai mult de proiectarea grădinii, alegerea culturilor, contractele de vânzare. Au trecut şi prin momente dificile, precum cel în care o furtună le-a distrus solarul sau eoliana abia instalate sau când întreaga cultură le-a fost distrusă de secetă. Proiectul „Cutia Naturii” s-a născut în urmă cu un an, cu scopul de a-i conecta pe copii la natură. Este o cutie care apare lunar, conţinând activităţi de grădinărit şi lucru cu elementele naturii specifice anotimpului respectiv. Fiecare cutie conţine tot ce este necesar pentru cinci activităţi însoţite de materiale şi instrucţiuni de lucru, dar şi descoperiri din natură, care îi învaţă pe copii despre ritmul natural al anotimpurilor, despre plante, insecte, păsări, pământ şi apa de ploaie.

    ¬ Costul unei cutii este de 59 lei, la care se adaugă costul de 19 lei pentru transportul prin curier rapid.

    „Cutiile au fost create pentru copii cu vârsta între 3-10 ani şi susţin curriculumul naţional cu influenţe din educaţiile Forest School, Steiner-Waldorf şi Montessori. Au fost dezvoltate gândindu-ne la părinţii ocupaţi, astfel că fiecare cutie conţine aproape tot ce ai nevoie pentru a începe. Ocazional, vor avea nevoie de obiecte reciclate, precum borcane vechi din sticlă. Pentru activităţile de grădinărit, vor avea nevoie de un recipient în care să planteze, precum un cofraj mic de ouă, cutii de iaurt sau mici ghivece.”

    Aşa că, pe lângă familiarizarea cu natura, Adela Viişan-Brebeanu şi Filip Viişan mizează şi pe insuflarea ideii de grijă pentru mediu, folosind materiale şi ambalaje fără plastic şi reciclabile. Costul unei cutii este de 59 lei, la care se adaugă costul de 19 lei pentru transportul prin curier rapid.

    „Pe lângă faptul că aceste cutii sunt preferate de părinţii care încearcă să aducă natura mai aproape de familiile lor, am descoperit că activităţile pe care le propunem le sunt de folos şi cadrelor didactice – fie din grădiniţe cu specific alternativ, fie din grădiniţe care urmează programa şcolară naţională. Astfel că, ori de câte ori putem, trimitem cutiile fără costuri în şcoli şi grădiniţe”, spun cei doi antreprenori.

    Ei se ocupă singuri momentan de întregul proiect, de la concept şi crearea activităţilor, la lipirea etichetelor şi ambalare. În primele luni s-au ocupat şi de livrări, până au reuşit să găsească o alternativă. Pregătirea lor profesională se îmbină cumva şi în business, Adela absolvind un MBA şi cursurile USAMVB (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară) cu specializare în inginerie economică în agricultură, iar Filip având cunoştinţe tehnice specifice lucrului în televiziune, pe care le completează acum cu studii la USAMVB.

    Pentru dezvoltarea proiectului „Cutia Naturii” au finalizat cursuri de specialitate şi au participat la workshopuri specifice educaţiei Forest-School, Montesoori şi Waldorf. Sfaturile tatălui Adelei, inginer agronom de profesie, se adaugă la cunoştinţele necesare pentru a susţine existenţa la ţară. „Pentru anii care vor urma, ne dorim să menţinem Cutia Naturii în formatul său fizic, deoarece aşa poate ajunge la cât mai mulţi copii din ţară şi din afară. Pentru a putea creşte numărul de cutii pe care le realizăm lunar ar trebui să ne mărim echipa, iar pentru asta ar fi necesar să accesăm câteva fonduri. În plus, sperăm ca după ce lucrurile la nivel naţional se liniştesc, să putem ţine şi câteva ateliere de lucru chiar aici, în fermă.”

    ¬ Adela Viişan-Brebeanu şi Filip Viişan se ocupă singuri momentan de întregul proiect, de la concept şi crearea activităţilor, la lipirea etichetelor şi ambalare. În primele luni s-au ocupat şi de livrări, până au reuşit să găsească o alternativă.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Leadder – traininguri pentru antreprenori (Bucureşti)

    Fondatori: Denisa şi Dan Cantaragiu

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 800.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Bridge Language Study House – centru de limbi străine (Cluj-Napoca)

    Fondatori: familia Pillich

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Washescu – spălătorie de haine self-service (Bucureşti)

    Fondatori: Vlad Dinescu şi Lucian Dobrotă

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în cel mai bun an al afacerii (2019): 600.000 lei (125.000 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti

    Infinitum – produse cosmetice (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Anca Juncan şi Cristina Lupu

    Investiţii: 165.000 de euro

    Prezenţă: România şi Europa

    Grădiniţa Ama (Craiova)

    Fondatori: familia Coman

    Investiţie iniţială: 90.000 de euro

    Prezenţă: Craiova

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • La vârsta la care alţii habar nu au ce sa facă în viaţă, doi tineri români au deja propria lor afacere şi fac mii de euro

    Pe la 20 de ani, cei mai mulţi au făcut cunoştinţă cu facultatea sau au intrat deja în câmpul muncii. Sau le-au făcut pe ambele, dar într-un mod cu totul personal. Este şi cazul lui Dinu-Cristian Roşca şi Iustin Marian Mitrea care, la 18, respectiv 20 de ani, au decis să devină propriii lor profesori de afaceri luând calea antreprenoriatului. Au început cu Mr. Smuti, un concept conturat în jurul ideii de smoothie bowl, pentru aceia care au nevoie de gustări la îndemână şi gata în doi timpi şi trei mişcări.

    Mr. Smuti a fost fondat încă de la început pe ideea de a oferi produse sănătoase şi gustoase în regim «fast food», adică foarte rapid şi foarte uşor de preparat. Produsul-vedetă şi cel cu care am început totul a fost smoothie bowlul, un preparat din fructe congelate şi proaspete, combinat cu granola, un mix de seminţe şi nuci”, povesteşte Dinu Roşca.

    Poate părea ceva sofisticat, dar cei doi tineri din Bucureşti au vrut să-şi transforme ideea într-un concept simplificat, pe înţelesul tuturor, aşa că folosesc ingrediente cu care aproape oricine este familiar – căpşuni, zmeură, mango, caju, alune de pădure. Reţetele au fost concepute chiar de ei, de la zero, după numeroase încercări, unele reuşite, altele… nu.

    „Pe lângă conceptul de «healthy lifestyle», pentru noi a fost şi o dorinţă de a încerca, în primul rând, să fim antreprenori de la o vârstă fragedă. Ne dorim să inspirăm şi alţi tineri să se informeze mai mult cu privire la antreprenoriat şi apoi chiar să aibă curajul să-şi pună ideile şi visurile în practică.”

    Dinu este elev în clasa a douăsprezecea la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti şi a urmat până acum câteva cursuri de business. Spune că are în vizor mulţi antreprenori pe care îi urmăreşte şi de la care se inspiră. Iustin, la rândul său, este student la Universitatea din Bucureşti, unde învaţă despre administrarea afacerilor. Cu atât de mult entuziasm la purtător, obiectivele celor doi tineri sunt mari.

    Preţurile sunt cuprinse între 19 lei – budinca de chia, şi 30 de lei – smoothie bowlul cu proteină vegană.

    „Planurile noastre pentru anul viitor sunt pentru dezvoltarea afacerii în noi direcţii. Vrem ca brandul Mr. Smuti să fie prezent în cât mai multe locuri. De asemenea, ne orientăm astfel încât să creăm noi legături şi colaborări.”

    Brandul Mr. Smuti stă în prezent pe un spaţiu aflat pe bulevardul Ficusului din Bucureşti, în clădirea INAV din zona Băneasa. Acolo sunt produse şi vândute smoothie-urile cu care Dinu-Cristian Roşca şi Iustin Marian Mitrea şi-au propus să atingă o cifră de afaceri de 40.000 de euro până la finalul acestui an.

    „Produsele pe care le avem acum sunt smoothie bowls, budinca de chia şi recent am introdus şi pachete detox, care conţin, la rândul lor, smoothie-uri. Preţurile sunt cuprinse între 19 lei – budinca de chia, şi 30 de lei – smoothie bowlul cu proteină vegană.”

    Pe la Mr. Smuti trec în general oamenii care apreciază mâncarea sănătoasă şi care vor să alterneze gustările clasice cu unele ceva mai altfel. Din gama de bowls, au de ales între choco bowl (cu alune, cacao, banană), sunrise bowl (mango, banană, miere), green bowl (spanac, ananas, avocado), acai bowl (căpşuni, zmeură, banană, pudră de acai), avo bowl (avocado, ananas, banană), dream bowl (ananas, mango, banană) sau kiss bowl (căpşuni, zmeură, banană).

    Dinu este elev în clasa a douăsprezecea la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti şi a urmat până acum câteva cursuri de business. Iustin, la rândul său, este student la Universitatea din Bucureşti, unde învaţă despre administrarea afacerilor.

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Crearium – brand de terarii (jud. Cluj)

    Fondatoare: Alexandra Damian

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Prezenţă: online

    Mara and Tom – site de jucării (Bucureşti)

    Fondatoare: Iulia Mizgan

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    Develo Consult – companie de consultanţă (jud. Harghita)

    Fondatori: Simó Csaba, Haider Csaba, Fleisz Zoltán, Ilyés Ferenc şi Orbán Árpád

    Cloud Nine Factory – fabrică de extracte pentru prăjituri (Bucureşti)

    Fondatori: Cristian şi Mihaela Andronie

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 250.000 de lei (51.000 de euro)

    Prezenţă: online, cafeneaua Grain Trip din Bucureşti, Dacia Plant

    Wizz for Kids – şcoală şi grădiniţă private (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andra Ciorbă şi Cristina Bajdechi

    Prezenţă: Cluj-Napoca

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • La 25 de ani, probabil că mulţi sunt încă la primul loc de muncă. Ei au decis însă să fie propriii lor şefi, unii chiar înainte de a-şi termina studiile

    La 25 de ani, probabil că mulţi sunt încă la primul loc de muncă. Încă încearcă să facă cunoştinţă cu piaţa muncii, să-şi găsească drumul în carieră, să-şi caute jobul visurilor. Alţii poate că încă nici nu au lucrat vreodată până atunci şi se pregătesc psihologic pentru această etapă. Dar mai sunt şi aceia pentru care vârsta de 25 de ani vine deja cu un pic de experienţă antreprenorială în spate. Poate cu bani de la părinţi – sau nu –, poate cu sfaturi şi ajutor de la oameni cu ştate mai vechi, există şi acei tineri care nu se văd vreodată angajaţi şi care preferă să-şi construiască propriul job ideal. Despre ei veţi citi în continuare.

     

    1. Paul Creţu a pus bazele plantaţiei sale de cătină din Târgu-Neamţ pe vremea când era încă student la Automatică şi Calculatoare, în Iaşi. Se întâmpla acum şase ani, pe când avea 22 de ani, şi a pornit la drum cu dragostea pentru agricultură pe care i-au insuflat-o bunicii şi cu o bucată de pământ pe care a primit-o de la părinţi.

    Iniţial, nu voia plantaţie de cătină, ci de nuci, dar cu fonduri europene. În anul acela însă nu s-au mai dat fonduri europene pentru nucă, aşa că s-a reorientat. Îşi petrecuse copilăria la bunici, aşa că ştia ce înseamnă agricultura, iar în plus s-a documentat despre ce înseamnă cătina şi cum se cultivă.

    A investit în îngrădirea terenului, în cumpărarea şi plantarea puietului, şi-a cooptat colegii de facultate care au venit să-l ajute şi astfel a ajuns să aibă 10.000 de copăcei de cătină pe o suprafaţă de cinci hectare. După prima recoltă, s-a gândit că ar putea valorifica producţia de cătină şi altfel decât vânzând-o ca atare, aşa că a dezvoltat o reţetă de sirop de cătină pe care a pus-o pe piaţă sub brandul Orange Valley. Reţeta cuprinde cătină presată la rece, combinată fie doar cu miere de albine, fie cu miere de albine şi ghimbir. Procesul de producţie are loc lângă Târgu-Neamţ.

     

    2. Marius Ardelean avea 22 de ani când a pornit businessul Rockha, în care a pornit cu sprijinul tatălui său. Absolvent de Informatică, Marius Ardelean produce, într-un atelier din Târgu-Mureş, agende de lux cu hârtie fabricată din piatră.

    „Rockha a luat naştere pe 1 martie 2018, când, din întâmplare, am văzut în mediul online că există hârtie rezistentă la apă. Mi-a luat mai puţin de 30 de secunde să mă hotărăsc că vreau să văd această minune cu ochii mei şi am achiziţionat un caiet cu hârtie din piatră”, a povestit Marius Ardelean în cadrul emisiunii ZF Afaceri de la zero.

    Fascinat de proprietăţile hârtiei din piatră, s-a gândit că ar putea produce chiar el agende şi caiete din acest material, însă a pus ideea pe lista de proiecte de făcut pentru „când va fi mare”. Proiectul a revenit însă la scurtă vreme, când, ca temă pentru facultate, şi-a prezentat ideea în faţa unui profesor. Reacţia pozitivă a acestuia a fost imboldul de care Marius Ardelean a avut nevoie pentru a se gândi mai serios la ceea ce avea să devină, doar câteva luni mai târziu, Rockha.

    Materia primă – hârtia brută, făcută din piatră – vine de la furnizori din Uniunea Europeană, iar pielea folosită pentru realizarea coperţilor este adusă din Italia. În România, până când agendele sunt gata, trec prin trei locuri diferite din ţară.

    Înainte de a fonda Rockha, Marius Ardelean a avut mai multe joburi de vară, iar pentru o scurtă perioadă a lucrat în domeniul IT, în care, de altfel, are şi studii, fiind absolvent de Informatică economică.

     

    3. David Marius are 22 de ani,  s-a născut în Republica Moldova, a făcut şcoala în Italia şi a adus în România un business pentru care materia primă vine din Italia. El spune povestea spirulinei Spacefood, o microalgă pe care o poţi adăuga în smoothie-uri, mâncare, deserturi, pentru a da gust zilelor grăbite.

    „Ideea mea a fost susţinută doar de tatăl meu, care a crezut în mine din ziua 1. Antreprenoriatul îmi aminteşte de desenele cu multe puncte pentru copii, care trebuie unite pentru a crea într-un final forma dorită, iar noi mergem pe acest drum cu speranţa că aceste puncte se vor uni”, spunea David Marius la sfârşitul anului 2020.

    Pentru el, totul a început cu importul de spirulină vie congelată din Ucraina în Republica Moldova. Era o alternativă la spirulina praf, însă nu s-a oprit aici, ci a făcut cercetări pe cont propriu la ferme din Italia, iar în 2019 a încheiat un parteneriat cu o fermă care îşi are rădăcinile într-o lungă tradiţie de familie, întinsă de-a lungul a trei generaţii. Acolo cultivă spirulina pe care o vinde astăzi sub numele Spacefood.

     

    4. Ionel Timiş şi Bene Laszlo, în vârstă de 21 de ani, s-au cunoscut în cadrul unui accelerator de start-up-uri dedicat liceenilor, în 2017. După absolvirea programului, au hotărât să-şi lanseze o afacere proprie, care a luat numele Zamir şi care era, iniţial, un magazin online de tricouri personalizate. Mai târziu, businessul s-a reorientat către revânzarea de îmbăcăminte printată, iar astăzi este un brand de şosete colorate. Cele mai populare sunt cele cu desene care ilustrează halbe de bere, dar şi cele cu personaje precum Salvador Dali, Pablo Picasso sau Albert Einstein.

    Cum publicul-ţintă pentru şosetele Zamir sunt studenţii, businessul celor doi tineri a fost afectat anul trecut de faptul că aceştia au plecat din Cluj-Napoca spre oraşele lor natale, din cauza pandemiei. Investiţia celor doi în Zamir a fost de 600 de lei.

    „Părinţii noştrii ne-au susţinut extrem de mult in iniţiativa noastră şi ne-au ajutat şi din punct de vedere financiar. Probabil ar fi fost mai greu să aducem magazinul la stadiul actual fără ajutorul şi susţinerea lor”, spun ei.

    Pe lângă antreprenoriat, cei doi tineri sunt studenţi – Ionel Timiş la Informatică economică, iar Bene Laszlo la Construcţii de maşini. Spun însă că domeniile pentru care se pregătesc nu exclud antreprenoriatul, aşa că, în viitor, vor să le facă pe amândouă în paralel.

     

    5. Leonardo Mărincean (26 de ani), Ovidiu Damian (24 de ani), Sergiu Tritean (20 ani) şi Horia Roman-Crişan (20 ani) sunt patru studenţi din Turda care, în urmă cu un an, au dat viaţă visului lor de a fi antreprenori, dezvoltând StarMaps.

    Practic, ei surprind, folosindu-se de un soft care preia datele din satelit, toate constelaţiile de pe cer preluate dintr-un anumit loc, la un anumit moment, şi le ilustrează sub forma unui tablou.

    „Suntem o echipă destul de variată, toţi studenţi în prezent, la Contabilitate, Informatică economică, politehnică şi strategii şi politici de marketing. Ne cunoaştem de mai mult timp, am lucrat împreună pe mai multe proiecte, în special în ONG-uri, iar în decembrie 2019 ne-am întâlnit la o cafea şi am decis să deschidem un SRL şi să testăm tot felul de idei trăznite, până găsim una care să aibă succes pe piaţă”, povestea Leonardo Mărincean la emisiunea online ZF Afaceri de la zero, la începutul acestui an.

    Iniţial, tinerii credeau că tablourile StarMaps vor fi un produs doar pe placul cuplurilor, însă au avut, de-a lungul primului an, comenzi şi pentru aniversarea căsătoriei părinţilor, pentru celebrarea primei întâlniri între prieteni, printre clienţi numărându-se şi invitaţi şi apropiaţi ai familiei participanţi la un botez şi părinţi care îşi amintesc momentul în care le-au venit copiii pe lume.

    Toţi cei patru tineri se visează antreprenori pe termen lung, dar, spune Leonardo, asta depinde mult de capitalul pe care reuşesc să-l adune până când îşi vor termina studiile. Dincolo de StarMaps, ei vor să fie antreprenori în domeniile pentru care se pregătesc. Cunoştinţele fiecăruia în domeniul în care studiază au fost utile şi pentru StarMaps.

     

    6. O vacanţă în Islanda era ceea ce avea să-i dea Mădălinei Olteanu primul imbold de a-şi deschide o afacere. A intrat într-un magazin de bijuterii din capitala Reykjavik şi a rămas fascinată, aşa că, la întoarcerea în ţară, s-a uitat la câteva tutoriale pe internet şi a început să meşterească bijuterii similare. În două luni, îşi dăduse deja demisia de la multinaţionala la care lucra şi îşi deschisese propria firmă. Se întâmpla acum aproape opt ani, când avea 23 de ani şi „un curaj nebun”, după cum spune ea astăzi.

    Businessul ei poartă numele Lemn în Dar, un brand care însoţeşte o gamă mare de produse, de la agende – produsul-emblemă al afacerii – la invitaţii de nuntă şi de botez, cutii, semne de carte personalizate, papioane, mărţişoare şi multe altele. Mădălina şi colegii ei fac asamblarea în Sibiu, iar de tăierea laser se ocupă colaboratorii lor, la indicaţiile stricte ale tinerei. În total, pe site – unde vinde de jumătate de an – sunt peste 200 de modele disponibile, iar multe alte comenzi sunt personalizate.

    Investiţia iniţială în Lemn în Dar a fost de 10-20.000 de euro, din economii şi sprijin de la părinţi, iar înainte de a accesa canalul de vânzare online, produsele erau comercializate la standuri amplasate în centrul Sibiului.

    Experienţa profesională a Mădălinei Olteanu acoperă mai multe domenii, precum fiscalitate, contabilitate, vânzări, un cumul care, spune ea, a ajutat-o pentru a-şi gestiona propriul business. A studiat finanţe, asigurări, bănci şi burse de valori la Academia de Studii Economice din Bucureşti, apoi a făcut un master la SNSPA, de Project management în limba engleză.

     

    7. Povestea Bobar începea în urmă cu 12 ani, când Diana Bobar, studentă la pictură la Universitatea de Vest din Timişoara pe atunci, ţinea în viaţă un blog de modă ca un adevărat jurnal, unde îşi expunea tentativele creative, de la şedinţe de styling cu piese second-hand, la idei de transformare a hainelor vechi. La postările ei online a început să primească reacţii, iar curând a venit şi prima colecţie de haine.

    A fost făcută în joacă, la începutul anului 2008, ca o autoprovocare. Colecţia a fost croită şi cusută de Diana, fără să ştie ce înseamnă croitorie, cu ajutorul tutorialelor de pe YouTube şi al tiparelor gratuite din Burda, la o maşină casnică, veche, împrumutată. Piesele au fost probate şi ajustate, una câte una, pe Diana, apoi fotografiate tot de ea, cu ajutorul unui trepied. La scurt timp după publicarea colecţiei pe blog, au venit primele comenzi, iar Diana a profitat de scutirile de care beneficia ca student pentru înfiinţarea unei firme şi a pornit o mică afacere. „Această primă colecţie a fost produsă din ţesături textile cu diferite defecte, dintr-un depozit local, ţesături pe care am ales să le achiziţionez din banii de buzunar din studenţie.”

    Astăzi, Diana Bobar este administratorul Bobar, un brand de haine şi un business unde împarte munca administrativă cu sora ei, Florina Bobar, absolventă de ştiinţe economice. Spun că se echilibrează şi se completează, astfel încât să poată împleti partea creativă cu realitatea funcţionării unei afaceri. Atelierul funcţionează în centrul oraşului Timişoara.

    Pe lângă timp, Diana a investit în materiale şi banii de buzunar primiţi pe vremea studenţiei, încă din ultimul an de facultate. Erau destinaţi pentru a-şi cumpăra de mâncare, însă a preferat să vâneze reducerile şi aşa şi-a cumpărat, într-o zi, o foarfecă profesională pentru croit, în alta – propria maşină casnică de cusut, în alta – o masă potrivită ca înălţime, ajungând astfel să nu mai croiască pe covor.