Tag: actiuni

  • Dezastru pentru un gigant german: Acţiunile grupului ating cel mai scăzut nivel din 2016, pierzând 23% într-o singură zi

    Puma a avertizat că incertitudinea cu privire la comerţul mondial precum şi tensiunile geopolitice vor afecta vânzările din acest an, acţiunile grupului german scăzând până la cel mai redus nivel din 2016, scrie FT.

    Acţiunile companiei au scăzut cu 23% miercuri dimineaţă, după ce aceasta a prognozat o scădere a profitului operaţional în acest an şi a declarat că vânzările, ajustate pentru fluctuaţiile valutare, sunt aşteptate să crească într-un ritm „redus până la mediu, exprimat în cifre unice”. 

    Puma a declarat că „tensiunile comerciale” afectează cererea pe pieţele sale cheie, precum America de Nord şi China, şi a estimat un profit înainte de dobânzi şi impozite între 445 milioane şi 525 milioane de euro pentru 2025. 

    Acţiunile Puma au pierdut aproximativ 50% din valoare de la începutul anului, suferind o scădere de peste 20% într-o singură zi în ianuarie, când compania nu a atins ţinta de profit pentru 2024. 

    Acţiunile rivalului Adidas au scăzut, de asemenea, luna aceasta, după ce directorul executiv Bjørn Gulden, recrutat de la Puma acum doi ani, a declarat că ritmul de creştere a vânzărilor va încetini în acest an şi a prognozat un profit operaţional sub aşteptări. Acţiunile companiei au scăzut cu 6% de la începutul anului. 

    Miercuri, CEO-ul Puma, Arne Freundt, a declarat că nu este „mulţumit” de „stagnarea profitabilităţii” companiei şi a promis „acţiuni îndrăzneţe” într-un program de reducere a costurilor.

  • BYD zguduie din temelii industria auto: Gigantul chinez strânge 5,6 miliarde de dolari pentru cucerirea pieţelor globale şi îşi uneşte forţele cu Tesla împotriva maşinilor pe benzină

    BYD, principalul producător de vehicule electrice din China, îşi consolidează prezenţa globală printr-o expansiune agresivă şi o serie de colaborări strategice. Compania, susţinută de investitori de renume precum Warren Buffett, şi-a intensificat competiţia cu Tesla, deşi afirmă că obiectivul său comun cu rivalul american este eliminarea maşinilor cu combustie internă, raportează Financial Times.

    „Inamicul nostru comun este motorul cu combustie internă. Trebuie să lucrăm împreună pentru a schimba industria”, a declarat Stella Li, vicepreşedinte executiv al BYD, într-un interviu pentru Financial Times. În pofida acestei declaraţii, cele două companii concurează acerb pentru supremaţia globală în domeniul vehiculelor electrice. BYD îşi extinde rapid oferta de produse în Europa, în timp ce Tesla se confruntă cu o scădere a vânzărilor în regiune, influenţată de activismul politic al lui Elon Musk.

    Într-un showroom BYD din Londra, Li a subliniat deschiderea Chinei către colaborările internaţionale în tehnologia vehiculelor electrice şi a condusului autonom, în pofida tensiunilor comerciale cu SUA şi UE. Li a încurajat companiile străine să intre pe piaţa chineză, asigurându-le că vor beneficia de sprijin guvernamental.

    Recent, BYD a anunţat că sistemul său de autoconducere „God’s Eye” va fi disponibil gratuit pe majoritatea modelelor sale, ceea ce ar putea forţa întreaga industrie să adopte funcţii avansate de conducere inteligentă ca standard. Această strategie ar putea reduce veniturile generate de astfel de tehnologii, punând presiune pe competitori.

    Pentru a-şi finanţa expansiunea internaţională, BYD a realizat cea mai mare vânzare de acţiuni din Hong Kong din ultimii patru ani, obţinând 5,6 miliarde de dolari. Aceasta a fost şi cea mai mare ofertă de acţiuni din sectorul auto global din ultimul deceniu. Compania a vândut 129,8 milioane de acţiuni la preţul unitar de 335,20 dolari HK, ceea ce reprezintă o reducere de 8% faţă de preţul anterior de închidere. În ciuda unei scăderi temporare de 7% a acţiunilor, valoarea acestora a crescut cu peste 30% de la începutul anului.

    Potrivit analiştilor Citi, BYD dispune de resurse financiare ample în China, dar întâmpină dificultăţi în transferul renminbi în monede internaţionale pentru cheltuielile externe de capital. Plasarea acţiunilor va sprijini dezvoltarea tehnologică şi extinderea internaţională a companiei, facilitând investiţiile în pieţele majore precum Ungaria, Turcia şi Brazilia. Goldman Sachs, UBS şi Citic au fost coordonatorii generali ai tranzacţiei, care a atras fonduri suverane şi investitori strategici, inclusiv biroul familiei Al-Futtaim din Emiratele Arabe Unite.

    Extinderea BYD pe pieţele occidentale se confruntă cu o serie de provocări generate de protecţionismul crescut al UE şi SUA. Bruxelles-ul solicită companiilor chineze să transfere proprietate intelectuală către firme europene în schimbul subvenţiilor, în timp ce Beijingul încearcă să limiteze activităţile de producţie avansată în străinătate. În plus, China a intensificat restricţiile la export pentru materiale esenţiale în fabricarea vehiculelor electrice.

    În faţa acestor presiuni, BYD îşi diversifică strategia pentru Europa, oferind modele hibride plug-in, precum Seal U, care nu sunt supuse tarifelor antisubvenţii impuse de UE. De asemenea, compania pregăteşte lansarea mărcii sale premium, Denza, în cursul acestui an.

    BYD continuă să îşi consolideze poziţia globală, având o cotă de 2% pe piaţa vehiculelor electrice din Europa de Vest, potrivit Schmidt Automotive Research. În China, compania reprezintă aproximativ o treime din totalul vânzărilor de vehicule electrice noi, inclusiv automobile cu baterii pure şi hibride plug-in. Anul trecut, BYD a vândut 433.000 de vehicule pe pieţele externe, depăşind 10% din volumul total al vânzărilor sale.

    Expansiunea rapidă a BYD, sprijinul guvernamental şi strategiile financiare inteligente o transformă într-un rival tot mai puternic pentru Tesla, având potenţialul de a remodela industria globală a vehiculelor electrice.

  • Impact devastator al crizelor guvernamentale din Europa: Franţa îşi „ucide” industria cu taxele uriaşe pe care le impune, avertizează directorul general al Michelin

    Bugetul Franţei pentru acest an prevede venituri suplimentare de peste 8 miliarde de euro (aproximativ 8,3 miliarde de dolari), generate printr-o creştere temporară a impozitului pe profit şi printr-o taxă mai mare aplicată răscumpărărilor de acţiuni. Aceste măsuri fac parte dintr-un pachet mai amplu de reduceri de cheltuieli şi majorări fiscale, relatează Bloomberg.

    Florent Menegaux, unul dintre liderii corporaţiilor franceze, avertizează că actuala criză guvernamentală, dacă se prelungeşte, va avea un impact negativ asupra angajărilor şi investiţiilor. Taxele ridicate, alături de scăderea cererii în industria auto europeană, au determinat Michelin să închidă mai multe fabrici: trei în Germania, două în Franţa şi una în Polonia. Potrivit directorului companiei, costurile de producţie în Europa sunt de două ori mai mari decât în Asia, iar acest decalaj s-a accentuat considerabil din 2019.

    „Trebuie să ne adaptăm din nou strategia industrială în Europa şi să reducem exporturile, deoarece, din punct de vedere economic, nu mai este viabil”, a explicat Menegaux. Michelin are în prezent 50.000 de angajaţi în Europa, dintre care aproape 18.000 în Franţa.

    La fel ca şi alte mari grupuri industriale europene, Michelin se confruntă cu multiple provocări în regiune, inclusiv costuri ridicate pentru energie şi forţă de muncă, dar şi cu o birocraţie excesivă. Aceste probleme sunt agravate de riscul tot mai mare al unui război comercial, în contextul în care preşedintele american Donald Trump îşi înmulţeşte ameninţările privind impunerea unor noi tarife.

  • Călin Georgescu a fost acuzat de „acţiuni împotriva ordinii constituţionale” şi pus sub control judiciar

    ♦ Georgescu a fost ridicat de procurori în trafic în Capitală şi dus la Parchetul General pentru audieri ♦ Procurorii l-au pus sub acuzare pentru şase infracţiuni, printre care fals în declaraţii.

    Călin Georgescu, care a câştigat turul 1 la alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2024, ulterior anulate, a fost pus sub acuzare miercuri pentru acţiuni împotriva ordinii constituţio­nale sau fals în declaraţii.

    „Noi mergem înainte. Îmi amintesc de mentalitatea şi sistemul comunist din anii 50. Noi suntem puterea. Nu vom sta în genunchi în faţa nimănui. Era de aşteptat. Toată omenirea ştie ce se întâmplă acum în România. E disperarea de aici combinată cu Bruxelles-ul. Nu m-a surprins și vom continua pentru libertate”, a declarat Georgescu după ce a ieşit de la Parchetul General.

    Călin Georgescu este inculpat pentru instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţile de avere, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, sau sprijinirea unui astfel de grup, conform unui comunicate al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Georgescu, un candidat creditat în sondaje cu mai puţin de 10% înainte de primul tur de scrutin din 24 noiembrie 2024, a câştigat surprinzător turul 1 al alegerilor prezidenţiale. Con­form rapoartelor ulterioare ale instanţelor şi serviciilor de informaţii, Georgescu şi-ar fi realizat campania electorală online şi cu ajutorul unor reţele de zeci de mi de conturi a câştigat popularitate în ultimul moment. El a declarat zero costuri de campanie electorală.

    La acuzarea lui Georgescu, favorit în acest moment pentru cursa prezidenţială din mai, au reacţionat politiceni din România, din SUA sau presa internaţională. „Subliniez că nu voi comenta niciodată o decizie a justiţiei sau o anchetă a procurorilor. România este o democraţie în care separarea puterilor în stat funcţionează pe deplin. Justiţia este indepen­dentă şi legea trebuie aplicată indiferent de persoane, respec­tând în acelaşi timp toate drepturile şi libertăţile funda­mentale ale cetăţenilor”, a scris, în limba engleză, premierul Marcel Ciolacu pe reţeaua X.

     

     

  • Se adună norii unei noi crize? De ce a strâns legendarul Warren Buffett un munte de cash şi pentru ce se pregăteşte

    În lumea financiară, niciun investitor nu atrage mai mult atenţia decât o face Warren Buffet. Atunci când face o mişcare, investitorii mai mici încep să calculeze ce ar putea însemna pentru portofoliile lor. Recent Buffet a redus participaţia Berkshire Hathaway, congomeratul de business pe care îl conduce, la Apple şi a început să îşi facă rezerve de cash, motiv pentru care tot mai mulţi se întreabă dacă nu cumva o nouă criză financiară este pe drum, scrie The Economist.

    Rezervele de cash ale Berkshire Hathaway au crescut de la 189 de mld. dolari în primul trimestru al anului la 277 de mld. de dolari la sfârşitul lunii iunie. Anunţul privind vânzarea acţiunilor Apple a venit într-un context sumbru. Bursele din întreaga lume scădeau vertiginos după ce datele privind economia SUA au provocat îngrijorări cu privire la o eventuală recesiune a celei mai puternice economii din lume.

    În lumea investitorilor numele lui Warren Buffet a căpătat dimensiuni aproape mistice, el având porecla de „Oracolul din Omaha”, pe fondul strategiilor şi succesului de care se bucură pe termen lung.

     Zecile de mii de investitori care se adună la reuniunea acţionarilor Berkshire Hathaway sunt mai degrabă discipoli decât vânători de acţiuni. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că unii  observatori văd acumularea de numerar ca pe un semn rău.

    Investitorii au remarcat că Warren Buffett a început să strângă cash şi la mijlocul anilor 2000, înainte de criza financiară globală, ceea ce i-a permis să se afle într-o poziţie superioară pentru a cumpăra acţiuni, într-o perioadă în care companiile vindeau acţiuni la preţuri reduse pentru a face rost de bani.

    În ciuda misticismului care îl încojoară pe Buffet, cei care i-au studiat deciziile au reuşit să facă lumină în privinţa strategiilor sale.  Într-o cercetare publicată în 2018, Andrea Frazzini, David Kabiller şi Lasse Pedersen, toţi de la AQR Capital Management, o firmă de investiţii, au descoperit că performanţele superioare pe termen lung ale Buffett pot fi explicate simplu. El a cumpărat acţiuni de la companii stabile la preţuri ieftine şi a aplicat în mod continuu efectul de levier. Pe scurt, el s-a folosit de banii Berkshire sau de împrumuturi pentru a cumpăra acţiuni ieftine şi de calitate care să genereze profit solid şi garantat.

    La fel cum explicaţia pentru performanţa sa extraordinară este mai degrabă perspicacitatea decât magia, la fel este şi motivul pentru acumularea de lichidităţi a  Warren Buffett.

     În mai, oracolul din Omaha a declarat că investitorii săi ar trebui să se aştepte ca el să vândă acţiuni şi să acumuleze rezerve din două motive. Unul este că se aşteaptă la o creştere a impozitelor pe câştigurile de capital şi doreşte să îşi realizeze profiturile înainte ca acest lucru să se întâmple. Celălalt motiv este că vede puţine companii ieftine, de înaltă calitate, în care să investească.

    Noul teanc de cash al dlui Buffett este, fără îndoială, enorm. Berkshire Hathaway ar putea, dacă ar dori, să cumpere McDonald’s la preţul actual al acţiunilor lanţului de fastfood şi să rămână cu 80 de miliarde de dolari, sau să achiziţioneze mai multe acţiuni Meta decât are Mark Zuckerberg, şeful firmei. Dacă pieţele vor intra într-o recesiune severă, miliardarul american se va afla din nou într-o poziţie de invidiat, putând să achiziţioneze firme care se tranzacţionează la reducere şi să-şi joace în continuare cărţile care l-au făcut celebru.

  • Şoc pe piaţa producătorilor de maşini electrice. Un gigant care acum câţiva ani era evaluat la peste 30 de miliarde de dolari acum îşi cere falimentul şi este evaluat la doar 30 de milioane

    Nikola, producătorul de camioane alimentate cu hidrogen şi baterii al cărui fondator Trevor Milton a fost condamnat pentru fraudă în domeniul valorilor mobiliare, a solicitat intrarea în faliment conform capitolului 11 şi intenţionează să îşi scoată la licitaţie proprietatea intelectuală şi alte active, scrie Financial Times.

    Compania cu sediul în Arizona a declarat miercuri că a ajuns la 47 de milioane de dolari în numerar şi că eforturile de a menţine afacerea în funcţiune au eşuat.

    Nikola a atins o capitalizare de piaţă de aproape 30 de miliarde de dolari în 2020, după listarea acţiunilor sale printr-o fuziune cu o societate de achiziţii cu scop special. Cu toate acestea, compania a produs cumulat doar câteva sute de camioane emblematice alimentate cu hidrogen.

    Înainte de solicitarea de intrare în faliment Nikola avea o capitalizare de 64 mil. lei. Acum, la deschiderea şedinţei de pe Wall Street, acţiunile scad cu 50% iar compania ajunge la o evaluare de 30 mil. dolari.

    Reuters notează că decizia pune capăt unei călătorii dificile, care a inclus numeroase schimbări de conducere, vânzări nesigure şi scăderea valorii acţiunilor.

    Societăţile de vehicule electrice care au intrat pe bursă în timpul pandemiei, promiţând să revoluţioneze sectorul, cum ar fi Fisker, Proterra şi Lordstown Motors, au intrat în faliment în ultimii ani, pe măsură ce finanţarea pentru operaţiunile cu capital intensiv s-a epuizat din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor şi a scăderii cererii.

    Conform unui document depus în instanţă, compania avea active cuprinse între 500 de milioane de dolari şi 1 miliard de dolari, iar pasivele sale erau estimate între 1 miliard şi 10 miliarde de dolari.

    Compania Nikola, cu sediul în Phoenix, Arizona, a fost înfiinţată în urmă cu mai bine de un deceniu. A devenit publică în iunie 2020 şi a livrat primul său vehicul în luna decembrie a anului următor.

    Stephen Girsky, un veteran al industriei, care a fost analist la Morgan Stanley şi executiv la General Motors (GM.N), a preluat funcţia de director executiv al companiei în august 2023. El a fost atunci al patrulea CEO al companiei în tot atâţia ani.

  • Atenţie, şoferi: Detaliul pe care conducătorii auto îl ignoră, în această perioadă, şi le poate aduce o amendă de până la 1.620 de lei

    Conform unei schimbări, din anul 2022, a Codului rutier, şoferii care  nu respectă obligaţia de a “menţine permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului, tractorului agricol sau forestier, dacă prin aceasta se restrânge sau se estompează vizibilitatea în timpul mersului” riscă o amendă prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni.

    Concret, având în vedere perioada actuală cu ninsori, şoferii care nu-şi curăţă parbrizul, luneta şi geamurile laterale de zăpadă pot risca să fie opriţi de poliţişti şi să fie sancţionaţi.

    În România există cinci clase de amendă, primele patru li se aplică persoanelor fizice, în timp ce a cincea se aplică doar persoanelor juridice.

    Clasele de sancţiuni sunt:

    clasa I: 2/3 puncte-amendă;

    clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;

    clasa a III-a: 6-8 puncte-amendă;

    clasa a IV-a: 9- 20 de puncte-amendă;

    clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

  • Avertismentul lui Warren Buffett este greu de ignorat. Ce s-ar putea întâmpla anul acesta

    Ultimii doi ani au fost excepţionali pentru piaţa de capital din SUA. De la sfârşitul anului 2022 până la finalul anului 2024, indicele de referinţă S&P 500 (^GSPC) a crescut cu 53%.

    Entuziasmul legat de inteligenţa artificială şi reducerea dobânzilor cu un punct procentual au impulsionat indicii bursieri majori spre noi maxime istorice. Conform cercetărilor efectuate de JPMorgan Chase, investiţiile în S&P 500 în zilele când acesta atinge noi maxime tind să genereze randamente uşor peste medie în următoarele 12 luni, scrie platforma The Motley Fool.

    Totuşi, ascensiunea spectaculoasă a S&P 500 a lăsat multe acţiuni la evaluări extrem de ridicate. Cel mai faimos investitor în valoare din America, Warren Buffett, nu a declarat explicit că se aşteaptă la o corecţie a pieţei, dar acţiunile sale sugerează această posibilitate. Compania pe care o gestionează, Berkshire Hathaway (BRK.A, BRK.B), a vândut un volum semnificativ de acţiuni, fapt ce ar putea determina investitorii să reevalueze deciziile de a investi în fonduri tranzacţionate la bursă (ETF-uri) care urmăresc indicele S&P 500.

    În primele nouă luni ale anului 2024, valoarea totală a acţiunilor deţinute de Berkshire Hathaway a scăzut cu 23%, ajungând la 271,7 miliarde USD. Buffett a vândut peste 605 milioane de acţiuni Apple, reducând astfel participaţia sa la gigantul tehnologic cu mai mult de două treimi. De asemenea, a renunţat la participaţii semnificative în companii precum Snowflake, Paramount Global şi HP. Aceste vânzări indică faptul că Buffett nu găseşte în prezent acţiuni la preţuri atractive, pe măsură ce actuala tendinţă ascendentă a pieţei intră în al treilea an. La preţurile recente, acţiunile din indicele S&P 500 se tranzacţionează în medie la 24,7 ori câştigurile realizate, un nivel istoric ridicat.

    Indicatorul Buffett: Semnal de avertizare

    Un alt semnal de alarmă este aşa-numitul Indicator Buffett, un raport între capitalizarea totală a pieţei de acţiuni din SUA şi produsul intern brut (PIB) al ţării. Decenii în urmă, Buffett descria acest raport drept „probabil cea mai bună măsură a evaluărilor la un moment dat.” În prezent, indicatorul se află într-o zonă de pericol, ceea ce sugerează că piaţa este supraevaluată. Într-o perioadă în care investitorii se lasă dominaţi de entuziasmul pieţei, citatul faimos al lui Buffett rămâne relevant: „Fii temător când ceilalţi sunt lacomi şi lacom când ceilalţi sunt temători.” Vânzările recente de acţiuni de către Berkshire Hathaway ar putea fi interpretate ca un semnal că Buffett anticipează o corecţie a pieţei în viitorul apropiat.

     

     

  • Bursa încheie o săptămână de vis, la capătul căreia a crescut cu 3,6% prin BET: Capitalizarea companiilor, plus 16 mld. lei. Vineri, cea mai mare lichiditate pe acţiuni din ultimele două luni

    Indicele BET – de referinţă pentru Bursa de Valori Bucureşti şi întreaga piaţă locală de capital – a crescut vineri, 14 februarie cu 0,87% şi a dus dinamica săptămânală la 3,6%, una dintre cele mai bune din ultimele luni.

    În cinci zile, valoarea de piaţă cumulată a societăţilor româneşti listate la BVB a urcat cu 15,7 miliarde de lei la 389,8 miliarde, în contextul în care acţiuni precum Transelectrica şi Transgaz au crescut cu 9%, respectiv 12%, iar lichiditatea a fost în continuare susţinută de blue chip-uri precum Banca Transilvania, OMV Petrom şi Hidroelectrica.

    „Cred că investitorii s-au mai relaxat puţin după agitaţia politică din ultimele luni. În absenţa unor ştiri noi, bursa îşi reia creşterea, cel puţin deocamdată. Până la urmă, BET a pierdut mult din creştere în a doua parte a anului trecut, poate e normal să recupereze o parte din această pierdere în absenţa altor ştiri negative”, spune Răzvan Paşol, CEO al administratorului de active Patria Asset Management, pentru ZF.

    Vineri, cele mai ridicate randamente din structura BET au fost consemnate de Romgaz (3,7%), Aquila Part Prod (2%), Antibiotice Iaşi (1,6%), Transelectrica (1,4%), TeraPlast Bistriţa (1,3%), Fondul Proprietatea (1,3%), Nuclearelectrica (1,2%), BRD SocGen (1,1%) şi Banca Transilvania (1,1%).

    „Recomand, totuşi, prudenţă, adică investiţii pe termen lung, de preferat realizate recurent, şi o bună alocare pe clase de active (acţiuni, instrumente cu venit fix) în funcţie de profilul de risc al fiecărei persoane”, continuă Răzvan Paşol.

    Randamentele indicilor au ajuns la 1% pentru BET-EF, care acoperă sectoarele energetic şi financiar, şi 0,77% pe BET-BK, de referinţă pentru investitorii instituţionali. De la începutul anului, cea mai ridicată dinamică este afişată de BET-NG, unde sunt incluse companii din energie şi utilităţi, respectiv 7,4%.

    Lichiditatea pieţei principale de acţiuni a însumat 81,5 milioane de lei, cel mai ridicat nivel din data de 23 decembrie, când rulajul a atins 111 milioane. Valoarea tranzacţiilor realizate cu toate instrumentele financiare a ajuns în ultima sesiune de săptămâna trecută la 93,5 milioane de lei, dintre care Banca Transilvania a asigurat peste 20 de milioane.

    „Evoluţia indicelui BET de la începutul anului a fost susţinută de creşterile companiilor din sectorul energetic, precum Transelectrica, Transgaz şi Romgaz. Cu toate acestea, volatilitatea din finalul anului 2024 ar putea persista şi în 2025 pe fondul măsurilor fiscale şi al incertitudinilor politice. Factori precum liberalizarea pieţei de energie şi reintroducerea unor taxe ar putea influenţa semnificativ traiectoria indicelui”, adaugă Adrian Sîrbu, manager de fond, Certinvest.

     

  • Acţiunile Tesla au scăzut marţi cu 6% după ce rivalul chinez BYD a anunţat integrarea sistemelor de condus autonom în aproape toate modelele sale. În ultimele cinci zile, Tesla a pierdut peste 15% din valoare, ştergând aproape 200 de miliarde de dolari din capitalizare

    Acţiunile Tesla au scăzut marţi cu 6%, după ce rivalul chinez BYD a anunţat un parteneriat cu DeepSeek precum şi lansarea sistemului de conducere autonomă pe aproape toate modele companiei, intensificând temerile că Tesla ar putea rămâne în urmă, scrie CNBC.

    Preţul acţiunilor Tesla a scăzut timp de cinci zile consecutive, înregistrând o scădere de peste 15%, ştergând peste 200 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă.

    BYD, producătorul auto chinez profilat drept cel mai puternic competitor al Tesla, a anunţat luni că aproape toate modele companiei vor dispune de sisteme de condus autonom.

    Pe lângă conducerea Tesla, Musk este CEO al SpaceX, deţine compania de social media X şi este şeful startup-ului de inteligenţă artificială xAI. De asemenea, el petrece mult timp în aceste zile la Washington, D.C., conducând „Departamentul Eficienţei Guvernamentale” (DOGE) ca angajat guvernamental special, având ca scop reducerea cheltuielilor federale.

    Investitorii devin tot mai îngrijoraţi de capacitatea acestuia de a conduce eficient Tesla, dat fiind că este implicat în atât de multe proiecte.