BusinessMagazin

Tag: achizitie

  • Statele Unite au achiziţionat în avans 100 de milioane de doze de vaccin anticoronavirus pentru 2 miliarde de dolari

    Alex Azar, secretarul Statelor Unite pentru sănătate şi servicii umane a declarat că guvernul federal a încheiat un contract cu gigantul farma Pfizer pentru 100 de milioane de doze de vaccin anticoronavirus, odată ce tratamentul va fi aprobat, scrie Reuters.

    „Tocmai am semnat un contract cu liderul global al industriei farmaceutice Pfizer pentru 100 de milioane de doze de vaccin începând cu luna decembrie a acestui an cu opţiunea de achiziţionare a încă 500 de milioane de doze”, a declarat Azar.

    Pfizer va furniza dozele dacă produsul va primi aprobare pentru folosire în caz de urgenţă sau licenţă din partea Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente din Statele Unite.

    Luni, guvernul britanic a achiziţionat 90 de milioane de doze de vaccin pentru COVID-19 printr-o serie de parteneriate cu mai multe companii farmaceutice.

    „Însă nu ar trebui să fim neglijenţi sau mult prea optimişti. Vaccinul poate să nu apară niciodată şi, în caz contrar, acesta nu va opri răspândirea virusului, ci mai degrabă va reduce simptomele”, a declarat Kate Bingham, preşedintele grupului operativ pentru dezvoltarea unui vaccin pentru COVID-19 în Regatul Unit.

     

  • Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului, anunţă schimbări radicale la programul ”Prima Casă”

    În noua formulă propusă de Ministerul Finanţelor programul ”Prima Casă” se va numi ”Noua Casă” şi s-au adus o serie de modificări pentru a veni în sprijinul celor care doresc să achiziţioneze în perioada următoare o locuinţă nouă, a declarat şeful cancelarului prim-ministrului, Ionel Dancă, în briefingul după şedinţa de guvern. 

    ”S-a majorat plafonul pentru creditele pentru achiziţia de locuinţe noi de la 70.000 euro la cel puţin 140.000 euro, cu o valoare a garanţiei de 80% din valoarea creditului. Este o modificare substanţială radicală, care are în vedere dezvoltarea sectorului imobiliar, inclusiv pentru locuinţele de până la 120 de metri pătraţi, astfel încât cei care au posibilitatea şi doresc să acceseze o astfel de facilitate să aibă posibilitatea să achiziţioneze apartamente mai mari decât cele care sunt în prezent prin programul Prima Casă”, a spus Dancă.

    Această OUG a fost adoptată în primă lectură, urmând ca după primirea avizului de la Consiliul Legislativ să fie adoptată în formă finală de către guvern. 

    Pentru locuinţele vechi se va garanta numai 50% din valoarea creditului, până la un plafon maxim de 70.000 de euro.

    Condiţiile pentru acordarea garanţiei, pentru persoanele fizice, sunt:

    a) la data solicitării creditului garantat, declară pe propria răspundere fie că nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia nicio locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp;

    b) achiziţionează o singură locuinţă, printr-un credit acordat şi garantat în condiţiile Programului;

    c) are calitatea de împrumutat în raport cu finanţatorul.

     

  • ​Hidroelectrica are undă verde de la statul român pentru a depune oferta de achiziţie a CEZ România

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică şi cea mai profitabilă companie de stat din România, a primit joi aprobarea statului român, în calitate de acţionar majoritar, pentru a depune oferta angajanta de achiziţie a activelor CEZ din România, în ceea ce ar putea fi una dintre cele mai mari tranzacţii din energie din ultimii ani şi în urma căreia Hidroelectrica şi-ar putea diversifica sursele folosite pentru producţia de energie. 

    “Cu majoritatea voturilor deţinute de acţionari, aprobă întocmirea şi depunerea unei oferte angajante a Hidroelectrica, singura pentru perimetrul tranzacţiei sau în consorţiu, la termenul solicitat de CEZ, în cadrul procesului de vânzare a grupului CEZ România, condiţionată de aprobarea ulterioară a acesteia de către Adunarea Generală a Acţionarilor”, este decizia luată joi la AGA Hidroelectrica. Fondul Proprietatea nu s-a prezentat astăzi la AGA, arată documentul din convocator.

    De asemenea, Hidroelectrica a primit aprobare şi pentru a se împrumuta în scopul achiziţiei de participaţii, în vederea diversificării portofoliului.  

    Săptămâna aceasta, Fondul Proprietatea, acţionar cu 20% al Hidroelectrica, spunea că achiziţia CEZ nu ar fi una oportună, întrucât ar putea afecta procesul de listare al Hidroelectrica şi evaluarea potenţială a companiei.

    La începutul lunii iunie, Electrica (EL), companie la care statul are 48,8% a anunţat că intenţionează ca în consorţiu cu Hidroelectrica şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) să achiziţioneze active ale CEZ România.
     
    CEZ vrea să iasă din România pentru a se concentra pe dezvoltarea în Cehia a unor centrale nucleare.
     
    Grupul din energie CEZ, controlat în proporţie de 70% de statul ceh, îşi va vinde operaţiunile din România, Turcia şi Polonia. Cehii sunt prezenţi pe piaţa românească din 2005, când au preluat distribuţia de energie electrică Electrica Oltenia SA.
     
    CEZ deţine în România şi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, în zona Dobrogea, la Fântanele, Cogealac şi Gradina, o investiţie de 1,1 miliarde de euro. Cele 240 de turbine eoliene deţinute de grupul CEZ au fost puse în funcţiune la sfârşitul anului 2012, la patru ani de la debutul lucrărilor.
     
    La jumătatea lunii iunie, Hidroelectrica a primit aprobarea acţionarilor pentru proiectul de investiţii cerut de Ministerul Energiei pentru relansarea economiei după Covid-19. Cei doi acţionari au aprobat ieri un proiect de investiţii de 26 de miliarde de lei pentru următorii cinci ani care prevede de asemenea şi diversificarea obiectului de activitate al Hidroelectrica, respectiv pe lângă producţia de energie hidroelectrică şi producţia eoliană.
     
    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a încheiat T1/2020 cu afaceri de 848 milioane de lei, în scădere cu 14,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, şi cu un profit net de 430 milioane de lei, minus 13,6%, potrivit raportului trimestrial al Fondului Proprietatea, acţionar minoritar.

     

     

  • Presa internaţională: Nemţii de la FlixBus se pregătesc să arunce subsidiara Eurolines în faliment, la mai puţin de un an după achiziţie

    Nemţii de la FlixBus vor să iniţieze procedura de intrare în faliment pentru subsidiara Eurolines, ceea ce ar pune în pericol peste 100 de locuri de muncă, au avertizat la unison mai multe sindicate ale transportatorului, citate de presa internaţională.

    „FlixBus, unicul acţionar al Eurolines, ar vrea să plaseze compania în lichidare judiciară la doar câteva luni după ce a finalizat procesul de achiziţie de la Transdev, ceea ce ar duce pe termen scurt la concedierea tuturor angajaţilor, lăsând în acelaşi timp toţi furnizorii în aer”, au explicat sindicatele CFTC, CGT şi FO ale angajaţilor Eurolines, potrivit publicaţiei Capital.fr.

    Achiziţionată în 2019 de către FlixBus, compania Eurolines cu sediul central în Nanterre, Franţa, are circa 115 angajaţi, a declarat Mohaed Bessaoud, reprezentantul sindicatului CGT Eurolines, citat de AFP.

    Dintre cei 115 angajaţi, 70 sunt înscrişi deja într-o schemă de şomaj, iar dacă lichidarea judiciară va fi aprobată de Curtea Comercială din Nanterre, restul de 45 de angajaţi vor părăsi compania cu „un nivel minim” de compensaţii, a adăugat Bessaoud.

    „Nu vom comenta o procedură care nu este oficială”, a declarat Yvan Lefranc-Morin, managing director al FlixBus Franţa, întrebat de potenţiala lichidiare judiciară a Eurolines într-un interviu cu AFP.

    Sindicatele susţin că grupul german „a refuzat să caute un cumpărător” şi că „vrea să scape de o carcasă pe care tot ei au golit-o, înlocuind puţinele curse Eurolines pe care le păstrase, cu alte curse FlixBus.”, potrivit BrusselsTimes.

  • Cum ar trebui românii să cheltuie banii în perioada aceasta de criză şi care este de fapt MOTIVUL pentru care nu au ECONOMISIT SUFICIENT până acum

    Nevoia de economisire devine mai clară în contextul unei crize, precum cea prin care trecem acum. Înainte de pandemie însă, doar 40% dintre români aveau bani puşi deoparte, potrivit unui studiu derulat de ING Bank. Care sunt motivele şi cum poate fi îmbunătăţită această situaţie a povestit pentru Business MAGAZIN Serge Offers, CFO-ul ING Bank România. 

    „Într-o notă personală aş putea să spun că oamenii sunt încrezători în ceea ce priveşte viitorul lor şi merg mai departe cu planurile lor antreprenoriale, ceea ce este un lucru foarte bun”, a spus Serge Offers, CFO-ul ING Bank România, în cel mai recent interviu acordat Business MAGAZIN. El menţiona că până în urmă cu aproximativ două săptămâni, când a avut loc acest interviu, circa 35.000 de persoane au solicitat sprijinul ING Bank, atât prin solicitări de amânare a plăţii ratelor, cât şi prin solicitări de finanţare prin creditele garantate de stat IMM Invest.

    Din acest număr, majoritatea sunt persoane fizice, dar în ceea ce priveşte companiile, procentul celor care au aplicat pentru programul IMM Invest îl depăşeşte pe al celor care au solicitat amânări de plată, de unde şi perspectiva sa optimistă. Iar când vine vorba despre principalele lucruri care s-au schimbat pentru ING Bank în contextul pandemic, el se referă la mutarea unui procent semnificativ dintre colegii săi la munca de acasă. „Unul dintre principalele lucruri pe care le-am realizat este că lucrăm acum în regim de telemuncă în procent de 95%”, menţionează el.

    În ceea ce priveşte comportamentul de economisire al românilor – a cărui necesitate a devenit poate mai evidentă în acest context neaşteptat – Serge Offers oferă ca reper un studiu al ING Bank derulat înainte de această pandemie, în care au analizat modul în care stau lucrurile când vine vorba de sănătatea financiară a românilor. „Eu cred că ar trebui să existe un soi de tampon care să cuprindă economii ale veniturilor cuprinse între trei şi şase luni astfel încât să nu intri în dificultăţi financiare în perioada unor crize precum aceasta cauzată de COVID-19”, crede Offers.

    Din studiul ING reiese însă că 40% dintre respondenţi nu aveau economii de acest tip. „Dacă 40% dintre oamenii îşi pierd locul de muncă sau se confruntă cu crize neaşteptate precum aceasta, vor avea imediat dificultăţi”, spune Offers. Din rândul celor 60% care aveau economii, acestea cuprindeau mai puţin de trei luni din veniturile lor pentru  mai mult de jumătate dintre ei, or acest lucru îi face şi pe ei vulnerabili la situaţii neaşteptate precum pandemia de COVID-19.

    „Observăm că România are cel mai ridicat număr de oameni care nu au economii, dar pentru aceasta nu cred că trebuie să îi învinovăţim pe oameni, în contextul în care motivele pentru care ei nu economisesc se leagă de veniturile lor.”
    Potrivit aceluiaşi studiu citat de el,  7 din 10 români spun că motivele pentru care nu economisesc se leagă de un cost al vieţii mai ridicat decât salariile pe care le obţin, iar 2 din 10 spun că nu au economii pentru că s-au confruntat cu cheltuieli neaşteptate precum plata unor facturi medicale sau nevoia de a repara o maşină. „Astfel,  90% dintre români au motive bune din cauza cărora nu economisesc, iar acest lucru este foarte important, nu cred că este vorba despre un comportament iresponsabil, este o provocare pentru mulţi oameni să îşi plătească cheltuielile zilnice.”
    Astfel, datele legate de gradul mic de economisire în rândul românilor trebuie pus în contextul dificultăţilor lor de a-şi gestiona cheltuielile lunare din cauza remuneraţiei scăzute.

    Pe de altă parte, Serge Offers consideră că oamenii trebuie încurajaţi să facă paşi în direcţia economisirii şi menţionează o aplicaţie mobilă lansată de ING Bank care permite oamenilor să economisească sume mici de bani când fac achiziţii, prin care se rotunjeşte suma plătită pentru diferite produse, iar surplusul de bani până la suma rotunjită este direcţionat într-un cont de economii. „Aşadar este aproape un obicei zilnic ca atunci când plăteşti ceva, o sumă mică de bani să fie direcţionată în acel cont.”
    Pentru cei care au posibilitatea să economisească mai mult, Serge Offers indică stabilirea unui obicei lunar de a pune deoparte o parte din veniturile obţinute. „Nu aş indica o sumă fixă, dacă ne uităm la faptul că 7 din 10 oamenii spun că motivul pentru care nu economisesc este că nu au suficiente venituri comparativ cu cheltuielile lor, cred că ar trebui să pui deoparte oricât de puţini bani în fiecare lună.”

    Pentru un eveniment neprevăzut, cum este acesta al pandemiei, ideal ar fi să existe un fond de urgenţă care să cuprindă veniturile cuprinse între 3 şi 6 luni.

    În ceea ce priveşte una dintre preocupările principale ale românilor – după cum reiese din statisticile care ne plasează în fruntea europenilor când vine vorba despre gradul de proprietate a românilor în materie de imobiliare – Serge Offers este de părere că achiziţia unei locuinţe nu ar trebui condiţionată de contextul actual.

    „Când mă uit la numărul de proprietari din România şi observ că acesta este foarte ridicat, aceasta indică faptul că oamenii au o stabilitate, deţin un mai bun control asupra vieţii lor, prin urmare este important ca ei să continue să se gândească dacă vor să îşi cumpere o casă chiar şi în aceste circumstanţe. Dacă ai găsit o casă pe care ţi-o poţi permite, din punctul meu de vedere nu există un motiv pentru care să nu cumperi acea locuinţă.”

    Chiar dacă în prezent nu poate oferi previziuni referitoare la evoluţia pieţei imobiliare sau asupra evoluţiei preţurilor, este de părere că nu preţul trebuie să fie elementul care să cântărească cel mai mult atunci când vorbim despre decizia de achiziţie a unui locuinţe. „Sunt multe motive pentru care preţurile caselor pot urca sau scădea, elementul cheie în a lua această decizie este dacă îţi permiţi sau nu achiziţia.”

    Când vine vorba despre predicţii ale evoluţiei economiei în următoarea perioadă, CFO-ul ING Bank menţionează studiile economistului-şef al ING Bank, care vorbea despre o contracţie a PIB-ului cuprinsă între 6,5%  şi 7%. Corelând aceste previziuni cu cele ale Comisiei Europene, Serge Offers spune: „Cred că ne putem aştepta la o contracţie economică ce va fi cuprinsă între 5 şi 7%; depinde de modul în care evoluează economia în starea de alertă, odată cu deschiderea treptată a activităţii economice”. 

  • Ministerul Educaţiei anulează achiziţia de măşti pentru elevi şi profesori cu o săptămână înainte de începerea şcolii. Vor ajunge măştile la timp la copii?

    Ministerul Educaţiei vrea să achiziţioneze între 15 milioane şi 17 milioane de măşti de protecţie. Achiziţia măştilor a fost întreruptă deşi ele ar trebui să ajungă în şcoli pe 2 iunie. S-a demarat o altă procedură de achiziţie azi

    Ministerul Educaţiei a demarat o procedura de achiziţie a măştilor de protecţie în contextul epidemiei de COVID-19 şi în care sute de mii de elevi se vor întoarce la pregătire pentru examenele de admitere şi de bacalaureat, la şcoală, pe 2 iunie.

    Achiziţia de măşti pentru elevi şi profesori a fost anulată vineri pe 22 mai, cu 10 zile înainte ca elevii de clasa a VIII-a, a XII-a şi a XIII-a să se întoarcă la şcoală pentru pregătirea pentru examene, informează Edupedu.ro.

    Potrivit site-ului, ministerul a demarat o altă achiziţie azi, prin care încearcă să asigure măştile elevilor şi profesorilor care se întprc pe 2 iunie la şcoală.

    Luminiţa Barcari, secretarul de stat pe învătăţamântul preuniveristar şi responsabil de achiziţie, a declarat pentru. Eudpedu.ro că ministerul se străduieşte ca măştile să ajungă la beneficiari până pe 2 iunie. Ar fi nevoie de minimum 15 milioane de măşti şi maximum 17 milioane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dancă: 250.000 de elevi din medii defavorizate vor primi tablete

    Un număr de 250.000 de elevi ce provin din medii defavorizate vor primi, în curând, tablete cu ajutorul cărora vor învăţa de la distanţă. Ministerul Educaţiei a alocat 150 de milioane de lei pentru achiziţia de tablete, a anunţat, vineri, şeful Cancelariei Premierului, Ionel Dancă.

    „Un număr de aproximativ 250.000 de copii, la primă evaluare, în funcţie de evaluările care vor fi făcute pe parcurs acest număr poate să crească, astfel încât toţi cei care în acest moment nu pot participa la sistemul de învăţământ online, la lecţiile online, să poată avea această facilitate în cursul acestui an”, a spus Dancă.

    Într-o intervenţie la Realitatea TV, ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a anunţat că elevii vor primi şi internet gratuit, timp de doi ani.

    Deşi banii au fost alocaţi, achiziţia încă nu a fost făcută.

    Aşadar pentru sute de mii de elevi accesul la educaţie continuă să fie îngrădit.

    Şcolile rămân închise până la finalul anului, din cauza noului coronavirus.

  • Colecţionari de caritate

    Aşa se face că în ultima vreme au avut mare succes la vânzare afişele, desenele, gravurile şi copiile printate după lucrări digitale, scrie The Telegraph.
    Licitaţiile, organizate online, au ca scop strângerea de fonduri pentru sistemele de sănătate din diverse ţări, mai ales în scopul cumpărării de echipamente de protecţie pentru personalul medical, pentru OMS, pentru refugiaţi ori pentru a susţine artiştii fără posibilităţi materiale.
    S-au vândut bine afişe cu „Thank God for Immigrants” realizate de artistul Jeremy Deller, banii mergând la o organizaţie de refugiaţi şi la una care se ocupă de bănci de alimente, sau 250 de copii după un tablou al scriitorului şi artistului Harland Miller care reprezintă o copertă imaginară a unei cărţi de la Editura Penguin intitulată „Who Cares Wins” la 5.000 de lire sterline bucata, banii ajungând la organizaţii care ajută sistemul de sănătate din Marea Britanie, New York şi Hong Kong.
    Colecţionarul atent cu banii lui se poate îndrepta şi spre ceva disponibil pe platforma online Artsy, care găzduieşte numeroase galerii, târguri de artă şi case de licitaţii. Spre exemplu, se poate achiziţiona o versiune printată a unui peisaj de primăvară realizat de artistul David Hockney pe o tabletă iPad, pentru suma de 55.000 de dolari.

  • Două ventilatoare achiziţionate din donaţiile făcute pe platforma creată de eMAG, Banca Transilvania, Mobexpert şi Bitdefender au ajuns în spitalele aflate în linia întâi în lupta cu coronavirusul

    Două ventilatoare necesare pentru bolnavii de Covid-19 aflaţi în stare gravă au ajuns la spitale din Suceava şi Bucuresti, după ce au fost achiziţionate prin intermediul platformei „Donează pentru linia întâi”, creată de eMAG, Banca Transilvania, Mobexpert şi Bitdefender.

    Lipsa ventilatoarelor a fost încă de la începutul crizei una dintre problemele sistemului medical în toată lumea, iar cele două ventilatoare de tip Mindray SV600 au ajuns la Spitalul Judeţean Suceava, respectiv Spitalul Clinic Victor Babeş din Bucureşti. Acestea dispun de tehnologii avansate de asistenţă clinică şi îi ajută pe medici să salveze vieţile celor aflaţi în stare gravă.

    Citeşte continuarea articolului pe www.zf.ro

  • Ce putem vedea pe Netflix: Studenţii Profesorului s-au întors în bancă

    Cu toate că Álex Pina nu lansase iniţial decât un sezon din „La casa de papel”, pe care Netflix a decis să îl difuzeze în două părţi, succesul formidabil pe care l-a avut a atras după sine încă două sezoane, dintre care ultimul a fost lansat luna aceasta, pe 3 aprilie.
    „La casa de papel” nu m-a „prins” nici din prima, nici din a doua încercare de a-l viziona. A treia oară însă, când m-am ambiţionat să urmăresc până la capăt episodul pilot, am sfârşit prin a nu mă mai ridica preţ de multe ore (şi episoade) din faţa ecranului.
    Primele două sezoane ale producţiei „La casa de papel” prezintă, prin ochii unuia dintre personajele principale, Tokio (Úrsula Corberó), etapele unui jaf dat de un grup de opt infractori, foarte diferiţi ca abilităţi şi personalitate, costumaţi în salopete roşii, cu feţele acoperite de măşti înfăţişându-l pe Dalí şi care folosesc drept porecle nume de capitale, cu toţii recrutaţi de un personaj deosebit de inteligent şi misterios căruia îi spun Profesorul (Álvaro Morte). Aceştia intră în Monetăria Regală a Spaniei cu un plan pus la punct până în cele mai mici detalii: să imprime fabuloasa sumă de 2,4 miliarde de euro şi să evadeze. Deşi o armată de jurnalişti şi cortul comisiei de poliţie desemnate să se ocupe de caz se află la o aruncătură de băţ de clădire, ei îşi continuă nestingheriţi treaba, transformându-se, după o serie de evenimente, dintr-o gaşcă de bandiţi, în nişte eroi adulaţi şi susţinuţi de publicul revoltat împotriva autorităţilor, un fel de haiduci ai timpurilor actuale care declanşează o adevărată isterie naţională.
    În sezonul 3, celebrul grup se întoarce pe micul ecran, însă cu o nouă poveste – tot un jaf – dat această dată în Banca Spaniei – şi cu alte scopuri: eliberarea lui Rio, cel mai tânăr membru al grupului, capturat de poliţie după evadarea din Monetăria Regală, dar şi topirea într-un timp record a unei cantităţi uriaşe de aur pentru a putea fi scoasă mai uşor din clădire. Sfârşitul sezonului 3 se încheie cu capturarea Lisabonei, un membru special al bandei, aceasta fiind nu doar fosta inspectoare de poliţie Raquel Murillo (interpretată de Itziar Ituño), care se ocupase iniţial de negocierile cu Profesorul şi care se alătură în final grupului, după ce se îndrăgosteşte de misteriosul cap al bandei, ci şi iubita sa, dezvăluind publicului latura sentimentală, bine ascunsă a acestui personaj.
    Ca şi în primele sezoane, în paralel cu firul narativ principal se conturează, prin tehnica flashback-ului, alte două planuri – unul mai apropiat de prezent, în care Profesorul le explică protejaţilor săi detaliile jafului şi rolul pe care îl are fiecare, învăţându-i, de asemenea, nenumărate tehnici de supravieţuire care implică inclusiv lecţii complexe de anatomie şi chirurgie, cu ajutorul cărora îşi pot salva camarazii, la nevoie, dar şi unul petrecut cu cinci ani în urmă, când, alături de fratele său, un personaj carismatic cunoscut din primul sezon sub pseudonimul Berlin, el punea la cale tot ce se materializează astăzi, putând fi, asfel, de cele mai multe ori, cu mai mulţi paşi în faţa poliţiei.
    Raquel însă nu este singura care se află în pericol. Nairobi, una dintre cele mai îndrăgite membre ale găştii, se află la un pas de moarte, forţându-şi colegii să ia în mână bisturiul şi să se transforme în medici pentru a o salva. În sezonul 4 vedem, din nou, că atât inamicii, cât şi aliaţii grupului nu sunt doar afară, în cortul poliţiei sau în interior, în rândul ostaticilor, ci chiar în gaşca lor. Conflictele născute între membrii bandei, care se pierd cu firea în cele mai nepotrivite momente, i-au adus, nu de puţine ori, la un pas de a eşua în îndeplinirea planului, obligându-l pe Profesor să găsească rapid rezolvări la probleme nepremeditate, însă, nu o dată, s-au sfârşit tragic, chiar cu pierderea unui membru al bandei.
    În sezonul 4 m-am reîndrăgostit de eroii cu mască, cu temperamente şi istorii atât de diferite, am „urât” personajele antagoniste ca Arturo Román sau Gandia şi m-a intrigat spiritul manipulator al Aliciei Sierra, noua inspectoare de poliţie care conduce acum negocierile în locul lui Raquel, având un rol decisiv în soarta grupului.
    Dacă ultimele secvenţe ale sezonului 3 îi permit privitorului să anticipeze acţiunea din următorul, sfârşitul ultimului episod din cel de-al patrulea sezon aduce cu sine, în acordurile pătrunzătoare ale melodiei „Bella, ciao”, un mare semn de întrebare şi o mulţime de finaluri posibile. Sau, mai degrabă, începuturi. Vom avea însă de aşteptat cel puţin încă un an pentru a-l descoperi pe cel real.
    Pe actriţele Alba Flores, interpreta personajului Nairobi, şi pe Naiwa Nimri, care o joacă pe inspectoarea Alicia Sierra, am avut ocazia să le urmăresc şi în alt serial spaniol, „Vis a vis”, regizat tot de Alex Pina, unde au fost la fel de dinamice şi au reuşit să interpreteze caractere şi să stârnească sentimente la fel de puternice ca şi în „La casa de papel”. Dacă e să compar „La casa de papel” cu un alt serial spaniol foarte în vogă la momentul actual, „Elite”, pot să remarc că, deşi ambele au un ritm aproape la fel de alert şi ţin în suspans privitorul, implicând investigaţii ale poliţiei şi având totodată integrate în acţiune diverse poveşti de dragoste construite între personaje, acţiunea celui din urmă tinde însă mai mult spre genul telenovelă, lucru explicabil de altfel dat fiind faptul că protagoniştii sunt un grup de adolescenţi, în timp ce primul se concentrează pe detalii impecabile pentru a construi o poveste cât mai plauzibilă.
    Ca să închei cu o curiozitate, ştiaţi că Darko Perić, actorul sârb care îl interpretează pe Helsinki în serial, vorbeşte limba română? Şi încă foarte bine.

     Álex pina (pamplona) este un producator, regizor şi scenarist spaniol, cunoscut mai ales pentru producţia „la casa de papel”, care se bucură de succes la nivel global. Din portofoliul său fac parte şi „vis a vis” („locked up”), „el embarcadero” („the pier”), „los hombres de paco” („paco’s men) şi „el barco” („the ship”).  El şi-a început cariera ca jurnalist, scriind pentru cotidianele „diario vasco” şi „diario de mallorca”, dar şi pentru o agenţie europeană de presă. Între 1993 şi 1996 a lucrat ca scenarist şi editor pentru videomedia, înainte de a se alătura echipei globomedia în 1996. La sfârşitul anului 2016, după lansarea „vis a vis” în cadrul postului de televiziune spaniolantena 3, pina şi-a fondat propria companie de producţie, vancouver media. Prima serie produsă sub noul brand a fost „la casa de papel”, lansată pe 2 mai 2017, fiind urmărită de 4 milioane de persoane.

    La casa de papel
    Regie: Álex Pina 
    Distribuţie: Álvaro Morte, Itziar Ituño, Pedro Alonso, Alba Flores, Naiwa Nimri
    Nr. sezoane: 4
    Nr. episoade: 31