BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Kerry l-a îndemnat pe Lavrov să oprească trimiterea de armament şi tirurile din Rusia către Ucraina

     La rândul său, şeful diplomaţiei ruse i-a “cerut lui John Kerry să le ordone subordonaţilor săi să nu mai împiedice OSCE să-şi facă treaba”, a anunţat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

    Într-un rezumat al convorbirii, prezentat de un oficial american de rang înalt, Departamentul de Stat a arătat că Kerry l-a “îndemnat pe ministrul Lavrov să oprească atât trimiterea de armament greu, cât şi tirurile de rachete şi de artilerie din Rusia către Ucraina şi să înceapă să ajute la o dezescaladare a conflictului”.

    “El nu a acceptat dezminţirile ministrului Lavrov cu privire la faptul că armament greu provenind din Rusia contribuie la conflict”, a subliniat oficialul american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Efectul MH17: prea târziu pentru pace

    Kudrin a acuzat faptul că “forţe conservatoare” au profitat de criza de putere din Ucraina spre a împinge Rusia pe calea izolaţionismului, lovind astfel în interesele mediului de afaceri şi ale societăţii ruseşti. Anul trecut, economia Rusiei a crescut cu 1,3%, dar pentru 2014 este aşteptată o creştere sub 1% sau chiar intrarea în recesiune dacă SUA şi UE înăspresc programul de sancţiuni.

    Ca urmare a tragediei provocate de doborârea avionului MH17, SUA au anunţat că sunt gata să extindă lista sancţiunilor financiare deja adoptate, în timp ce UE au inclus pe lista ruşilor cu interdicţie de călătorie în spaţiul UE şi cu activele din străinătate blocate încă 15 înalţi oficiali acuzaţi că au contribuit la anexarea Crimeii şi la înarmarea separatiştilor ruşi din Ucraina, între care Boris Grîzlov, şeful partidului de guvernământ Rusia Unită, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitate, Nikolai Bortnikov, şeful Serviciului Federal de Securitate (FSB), Serghei Beseda, şeful FSB pentru operaţiuni internaţionale, Mihail Fradkov, şeful serviciilor de informaţii.

    Următorul val de sancţiuni pregătite de UE vizează, pe lângă extinderea listei de până acum, un posibil program de penalizări ale băncilor ruseşti şi de restricţii de export al anumitor tehnologii de vârf şi echipamente care pot fi folosite în industria militară a Rusiei. Intrarea în vigoare a acestor măsuri, care urmează să fie definitivate la 30 iulie, va fi decisă de o viitoare reuniune a şefilor de state şi de guverne ai Uniunii.

    Între sancţiunile planificate de UE figurează interdicţia impusă tuturor europenilor de a cumpăra obligaţiuni sau acţiuni emise de băncile unde statul rus este acţionar cu peste 50%, interdicţia impusă băncilor ruseşti de a organiza noi listări la bursele europene şi de a folosi bursa din Londra sau alte burse europene pentru a atrage finanţare de la investitori din afara UE. Planul de sancţiuni estimează că din totalul de 15,8 mld. euro reprezentând valoarea obligaţiunilor emise de instituţiile financiare ruseşti anul trecut, 7,5 mld. euro s-au realizat pe pieţele europene.

    Într-o formă sau alta, înăsprirea sancţiunilor este de aşteptat oricum, întrucât nici separatiştii ruşi din estul Ucrainei, nici guvernul de la Kiev nu au interes să înceteze ostilităţile, astfel încât regimul lui Vladimir Putin nu se mai poate extrage fără pagube din conflict nici dacă ar dori. Kievul, susţinut îndeosebi de SUA, consideră că o încetare a focului acum ar însemna ca separatiştii să scape nepedepsiţi şi să poată reîncepe oricând insurecţia, astfel încât puţinele apeluri la încetarea luptelor, venite din interiorul sau exteriorul ţării, nu mai au niciun efect.

    Continuarea conflictului militar din regiunile dominate de separatişti a dus, prin urmare, la creşterea numărului de refugiaţi din Ucraina în Rusia. Până în prezent, Moscova estimează că numărul refugiaţilor a depăşit 500.000 de persoane. Autorităţile regiunii ruseşti Rostov susţin că primesc între 500 şi 2.000 de refugiaţi zilnic, iar de la 2 iunie până la 21 iulie au acordat adăpost în localităţile din regiune pentru 35.000 de ruşi din Ucraina, dintre care unii au fost transportaţi apoi cu maşina sau cu avionul în alte regiuni din Rusia. Kremlinul a alocat de la bugetul federal cca 140 mil. dolari pentru găzduirea, ajutorarea şi transportul familiilor de refugiaţi.
     

  • Vremuri grele pentru noua guvernare interimară din Ucraina

    Groisman, 36 de ani, fost primar al oraşului Vinniţa înainte de a fi cooptat în februarie în guvernul Iaţeniuk ca vicepremier responsabil de politici regionale, s-a remarcat recent prin solicitarea ca instituţiile financiare internaţionale să convoace la toamnă o conferinţă care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina. El a spus că Kievul pregăteşte un plan de redresare a economiei pentru perioada 2014-2016, pentru care a făcut apel la creditorii internaţionali să trimită misiuni la Kiev spre a evalua necesităţile ţării.

    Până la alegeri însă, viitorul guvern interimar ce va fi format de Volodimir Groisman va avea de făcut faţă nu doar conflictului militar în curs cu separatiştii ruşi, ci şi cu o economie în plină criză. FMI estimează că economia ucraineană va scădea cu 6,5% în acest an, iar deficitul bugetar va atinge 10,1% din PIB, în timp ce alţi economişti cred că necesităţile de finanţare externă vor creşte în acest an cu 3-5 mld. dolari, pe lângă pachetul de salvare de 17 mld. dolari aprobat de FMI, atât din cauza cheltuielilor militare în creştere, cât şi a cheltuielilor cu refacerea infrastructurii distruse de conflictul cu separatiştii.

    De la încheierea acordului cu FMI, în iunie, guvernul a lăsat moneda naţională, hrivna, să se devalorizeze cu cca 30% faţă de dolar, iar viitoarea eliminare a subvenţiilor pentru petrol şi gaze, conform programului cu FMI, va însemna şi mai mari pierderi de putere de cumpărare pentru localnici, aminteşte Reuters.

    FMI a apreciat că ieşirile de capital din ultimele trei luni au fost peste aşteptările sale, estimând că reducerea rezervelor valutare ale ţării până la jumătatea lui 2015 va fi mai mare cu 3,4 mld. dolari faţă de estimările sale. Creditele neperformante se ridică la cca 40% din totalul activelor bancare, iar BERD a anunţat că îşi va creşte participaţiile în băncile ucrainene, spre a împiedica un colaps al sistemului.

  • FMI îndeamnă Ucraina să respecte planul de reforme în pofida crizei politice

     “Directoarea generală a făcut apel la o implementare fermă de către autorităţi a programului de reforme, în special a măsurilor aprobate cu echipele Fondului”, a anunţat un purtător de cuvânt al FMI, citat într-un comunicat.

    Demisia, joi, a premierului Arseni Iaţeniuk a plonjat Ucraina în incertitudine politică, în contextul în care ţara este afectată de o insurecţie prorusă în est şi trebuie să gestioneze o profundă criză economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tir cu o rachetă antitanc asupra casei primarului oraşului Liov, în estul Ucrainei

     Racheta, care a fost trasă vineri, către ora locală 23.30 (23.30, ora României), a atins casa, goală la momentul atacului, avariind acoperişul, o grindă şi spărgând mai multe ferestre, a anunţat Primăria într-un comunicat.

    Primarul Andrii Sadovîi, una dintre figurile-cheie ale mişcării proeuropene de contestare a regimului fostului preşeeinte prorus Viktor Ianukovici, destituit din funcţie în februarie, se afla în vacanţă împreună cu familia.

    “O anchetă a fost deschisă, pentru (comiterea unui) atentat terorist”, a declarat şeful poliţiei locale Serghii Ziubanenko.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE sancţionează şefii serviciilor ruseşti de informaţii pentru implicare în criza ucraineană. AMENINŢAREA Rusiei: UE a pus în pericol cooperarea în domeniul securităţii

     UE “a pus în pericol, ca să vorbim clar, cooperarea internaţională în domeniul securităţii”, reacţionează cu furie ministerul rus faţă de decizia anunţată sâmbătă de către UE.

    UE a adăugat 15 persoane şi 18 entităţi pe lista de sancţiuni, publicată sâmbătă în Jurnalul oficial, pe care se află în total 87 de persoane şi 20 de entităţi vizate de blocarea averilor/activelor şi o interdicţie de călătorie.

    Pe această listă au fost înscrise numele şefului Serviciului Federal de Securitate (FSB) Nikolai Bortnikov, al şefului serviciilor de informaţii, Mihail Fradkov, şi numele preşedintelui cecen Ramzan Kadîrov.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul prăbuşirii avionului MH17, la 10 zile de la accident

     Cea mai mare bucată a fuselajului avionului prăbuşit a fost descoperită la o săpătămână de la dezastru, într-o pădure din apropierea locului accidentului, informează CNN.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE avansează rapid către impunerea unor sancţiuni economice Rusiei privind criza ucraineană

     “Comisia va stabili rapid propunerile legislative necesare în toate domeniile identificate de către Consiliul” statelor, a anunţat CE într-un comunicat.

    Ambasadorii celor 28 de state membre UE, care s-au întâlnit prima dată joi pentru a examina propuneri de sancţiuni, s-au reunit din nou vineri dimineaţa. O nouă reuniune este programată pentru marţi, a anunţat Maja Kocijancic, o purtătoare de cuvânt. Însă, potrivit unei surse europene, ambasadorii se vor reîntâlni încă de luni.

    Întrebată despre o eventuală convocare a unui summit la nivel de şefi de stat şi de guverne în care să se decidă impunerea unor sancţiuni economice de anvergură, Kocijancic a subliniat că este necesară o decizie a statelor membre “la nivel politic”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia limitează şi importurile de produse lactate din Ucraina

    “Am avut o reuniune pe tema laptelui şi produselor lactate ucrainene şi am decis să restrângem, începând de la 28 iulie, importarea acestor produse în Rusia”, a declarat pentru agenţia publică RIA Novosti Aleksei Alekseenko, un consilier al directorului Roselhoznadzor, Agenţia veterinară rusă.

    Autorităţile ruse reproşează produselor lactate ucrainene faptul că ar conţine reziduuri de antibiotice şi bacterii.

    “Am contactat serviciul veterinar ucrainean pentru a efectua o anchetă, dar n-am primit niciun răspuns din partea lor”, a anunţat Alekseenko.

    “Decizia a fost luată. I-am informat pe colegii noştri ucraineni” în acest sens, a confirmat o sursă pentru agenţia Interfax.

    De asemenea, autorităţile ruse au decis să interzică, începând de luni, prezenţa produselor de origine vegetală provenind din Ucraina în bagaje de mână, bagaje şi colete trimise în Rusia.

    La începutul lui iulie Moscova a interzis şi importurile de cartofi din Ucraina, evocând o infestare cu dăunători.

    Moscova nu vede cu ochi buni semnarea de către Ucraina a unui acord de liber-schimb cu UE şi a avertizat că va adopta “măsuri de protecţie” în cazul în care se va adeveri că Acordul dăunează economiei ruseşti.

    Rusia a recurs la aceeaşi retorică şi împotriva Republicii Moldova, limitându-şi importurile de carne, fructe şi vinuri, după ce fosta republică sovietică a semnat un acord similar cu UE.

    Moscova este acuzată adesea că utilizează “arma comercială”, invocând motive sanitare, ca mijloc de presiune diplomatică asupra vecinilor săi.

     

  • Petro Poroşenko cere Parlamentului ucrainean să respingă demisia Guvernului

     “Insist ca Parlamentul să se pronunţe la 25 iulie” cu privire la această demisie surpriză anunţată cu o zi înainte în urma dezintegrării coaliţiei guvernamentale în Parlament, “votând o moţiune de încredere”, a subliniat Poroşenko, citat de serviciul său de presă, într-o scrisoare adresată preşedintelui Parlamentului, Oleksandr Turcinov.

    “Dizolvarea coaliţiei nu este un motiv pentru demisia Guvernului (…) Sper că emoţiile se vor calma şi că sângele rece şi simţul responsabilităţii vor prevala şi că întregul Guvern va continua să lucreze”, a subliniat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro