BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Acţiunile Gabriel Resources au închis luni în scădere cu 54%, la cel mai redus nivel din ultimii 14

     Gabriel Resources deţine aproximativ 80% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania care dezvoltă proiectul minier. Restul titlurilor sunt deţinute de stat, prin Minvest Deva.

    Titlurile Gabriel Resources s-au prăbuşit cu până la 70% în cursul şedinţei bursiere de luni, atingând un minim de 41 cenţi canadieni (39 cenţi SUA).

    Volumul de acţiuni Gabriel Resources tranzacţionat luni a fost de peste 12,5 milioane, faţă de câteva sute de mii într-o sesiune obişnuită.

    Principalul indice al bursei din Canada a închis luni în urcare cu 0,3%.

    La închiderea şedinţei de luni, Gabriel Resources avea o capitalizare de piaţă de 261,19 milioane dolari canadieni (252 milioane dolari SUA).

    Acţiunile au deschis şedinţa de luni la 1,11 dolari canadieni, compania recomandând prudenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pragul de 30% la referendum, ADOPTAT. Camera Deputaţilor a respins cererea de reexaminare a preşedintelui

     Deputaţii au adoptat proiectul cu 223 de voturi “pentru”, 72 de voturi “împotrivă” şi 23 de abţineri, PDL anunţând că a votat împotrivă.

    Proiectul de lege prevede că referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.

    Gheorghe Tinel (PDL) a precizat de la tribunal Parlamentului, după votarea acestui proiect de lege, că deputaţii PDL au votat împotrivă, deoarece consideră că “în acest moment tânăra democraţie are nevoie de un vot majoritar”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reprezentant ASPA: Numărul hingherilor a fost suplimentat. Unsprezece echipe adună câini de pe străzi

     Răzvan Băncescu a venit, marţi, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a aduce documente în dosarul în care se fac cercetări privind împrejurările în care a murit Ionuţ Anghel, după ce a fost muşcat de câini, în 2 septembrie, lângă Parcul Tei din Sectorul 2 al Capitalei.

    Întrebat dacă din 2 septembrie a fost suplimentat numărul hingherilor, Răzvan Băncescu a spus că de la trei echipaje, cât au fost până acum, s-a ajuns la 11 echipaje. Aceste echipaje au primit mandat de capturare a câinilor de pe străzi şi transportare a acestora în adăposturi.

    Băncescu a precizat că marţi ar trebui să fie pe teren toate cele 11 echipaje, care vor ridica de pe străzi câinii, în principal pe cei găsiţi în haite. În teren sunt grupate câte două maşini, însoţite de inspectori de la Direcţia de Control, aceştia având liste cu zonele în care au fost sesizate haite de câini.

    Băncescu a mai spus că luni au fost ridicaţi aproximativ 30-35 de câini, unii dintre aceştia din zonele grădiniţelor şi altor instituţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Culmea picturii: să le faci portrete tuturor locuitorilor din oraşul tău

    Artistul Grahame Hurd-Wood, care locuieşte în orăşelul St. David’s din Ţara Galilor, cel mai mic din Marea Britanie, a început în urmă cu paisprezece ani să picteze portretele membrilor familiei sale şi ale prietenilor, după care s-a gândit că ar fi interesant să le facă portretul tuturor celor 1.800 de locuitori din oraş.

    Iniţiativa sa a fost bine primită de mulţi localnici care au acceptat să-i pozeze, scrie The Telegraph. Pictorul speră ca la sfârşitul proiectului său, denumit “Oraşul portretelor”, să poată să prezinte într-o expoziţie lucrările care-l compun.

    Până acum, Grahame Hurd-Wood a pictat 112 portrete ale concetăţenilor săi şi crede că le poate realiza şi pe celelalte 1.688 într-un deceniu, dacă pictează câte unul la fiecare două zile.

  • Bilet spre Marte. Proiectul de 6 mld. dolari, gandit de un om de afaceri, la care s-au inscris si 12 romani

    ‘Marte. De acum inainte nu ne vom multumi sa vizitam planete. Vom ramane acolo. Tu vei ramane acolo”. Ideea de a merge pe Marte si de a nu se mai intoarce niciodata a atras peste 165.000 de pamanteni din 140 de tari. 12 sunt romani.

    Toti au acelasi tel: sa ajunga sa traiasca intr-o buna zi pe Marte. Vor trece prin interviuri si teste medicale si, daca vor avea norocul sa fie selectati, romanii ar putea incepe antrenamentul in 2015 in simulatoare speciale ce recreaza conditiile de pe Marte. Acolo vor invata sa repare echipamentul, sa-si cultive si sa-si prepare propria hrana si sa suporte izolarea.

    Baza umana de pe Planeta Rosie ar trebui sa fie gata in 2021, iar primul echipaj va pleca in 2022, urmand sa ajunga pe Marte dupa o calatorie de 7 sau 8 luni.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • PROTEST ÎN CAPITALĂ: Aproximativ 2.000 de persoane au manifestat împotriva proiectului de la Roşia Montană

     Sute de manifestanţi s-au strâns duminică seară la fântâna de la Universitate de unde au pornit în marş spre Guvern, cerând stoparea proiectului minier de la Roşia Montană. După o manifestaţie de peste o oră în Piaţa Victoriei, unde numărul protestatarilor a ajuns la aproximativ 2.000, aceştia s-au întors la Universitate, unde s-au aşezat pe bulevard, ocupându-l pe un sens, de la fântână până după intersecţia cu strada Ion Câmpineannu.

    Înarmaţi cu PET-uri pe care le izbeau ritmic de asfalt sau unele de altele, sute de tineri au rămas în zona ocupată, înconjurată de forţele de ordine, câteva ore şi au scandat “Uniţi, salvăm Roşia Montană”, agitând steaguri şi pancarte cu mesaje de protest faţă de proiectul minier şi decizia Guvernului de a-l promova într-un proiect de lege.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reforma Constituţiei se întoarce, la pachet cu un nou plan de regionalizare

    În acelaşi timp, conducerea PSD a discutat şi varianta regionalizării prin împărţirea teritoriului în zece regiuni, urmând să repornească procesul de reformă administrativă prin noi discuţii cu UDMR, PPDD şi PDL. Ponta a precizat că din toamnă ar trebui să se modifice legea din 1998 privind regiunile de dezvoltare, în aşa fel încât regiunile să fie deja formate înainte de revizuirea Constituţiei.

    Conform noului plan, regiunea Sud-Est ar urma să fie împărţită în două (Dobrogea cu judeţele Constanţa şi Tulcea şi Sud-Est cu Brăila, Buzău, Galaţi şi Vrancea), în timp ce regiunea nou-înfiinţată se va numi Sibiu (Sibiu, Alba, Hunedoara), distinctă de regiunea Braşov (Braşov, Mureş, Harghita şi Covasna).

    Liberalii, prin vocea fruntaşului Klaus Iohannis, au precizat că varianta PSD nu a fost discutată încă în PNL. Cât despre reacţia maghiarilor, rămâne valabilă iniţiativa Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) de a organiza în 27 octombrie un marş de protest faţă de proiectul de regionalizare şi pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, prin formarea unui lanţ viu de 45 de kilometri în Covasna, pe DN 11, între comunele Breţcu şi Chichiş.

  • PNL: Proiectul Roşia Montană va fi reanalizat în Parlament, cu posibila modificare a redevenţei

     Ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, a evocat majorarea redevenţelor pentru exploatările miniere în perspectiva anului viitor.

    El a admis că în proiectul de lege transmis Parlamentului în ceea ce priveşte exploatarea de aur de la Roşia Montană nivelul redevenţei este de 6%, însă a precizat că un articol în proiectul de lege prevede că, în cazul în care legea cadru privind redevenţele este modificată, nivelul acesteia se va alinia din legea cadru.

    La rândul său, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a menţionat că, în ceea ce priveşte proiectul Roşia Montană, liberalii şi-au păstrat abordarea din perioada opoziţiei. “Am spus întotdeauna că exploatarea resurselor este binevenită atâta vreme cât este rentabilă sub aspect economic pe perioadă semnificativă, pe perioadă lungă şi câtă vreme se menţine în respectarea condiţiilor de mediu într-o Europă civilizată a secolului în care trăim şi cu exigenţele pe care le avem cu toţii deja ca standard”, a susţinut Antonescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce au închis autorităţile cea mai frumoasă pârtie din România

    Se pare că nici eu, nici alţi turişti nu vor mai avea ocazia să experimenteze pârtiile de la Transalpina şi în 2013, din cauza deciziei Ministerului Turismului de sistare a investiţiilor în proiect.Un mesaj pe care l-am primit pe reţeaua de socializare Facebook, adresat şi celorlalţi turişti care au avut ocazia să ajungă la pârtia Vidra Transalpina, ne-a anunţat că  nu ne vom mai bucura de  “cea mai nouă pârtie din România”.

    “Din păcate, în această iarnă nu o sa mai puteţi face acest lucru din cauza dezinteresului manifestat de Ministerul Turismului şi Guvernul României pentru turismul montan din Romania, investiţiile în Domeniul Schiabil Transalpina sunt blocate si partia nu va putea fi redeschisa in iarna”. Mesajul a fost trimis de administratorii paginilor de Facebook ale staţiunii şi domeniului schiabil, în încercarea de a organiza un protest virtual împotriva deciziei, dar şi unul organizat pe pârtia domeniului schiabil Transaplina sâmbătă, 31 august.

    Lacul de acumulare, instalaţiile electrice de la 2.000 de metri altitudine şi pârtiile cu diferite grade de dificultate ar fi putut ransforma domeniul schiabil din Vidra într-unul dintre cele mai importante din Europa de Est, aspect condiţionat de investiţiile necesare. „Investiţia statului în Transalpina Ski Resort ar putea să genereze o mulţime de afaceri pe orizontală. În lipsa lor, strălucirea soarelui de la cota 2000 ar putea să pălească”, scriam atunci. Se pare că a fost nevoie de doar şase luni pentru ca temerile mele  în legătură cu sistarea investiţiilor să se adeverească.

    Proiectul de la Vidra a beneficiat (de la demararea din 2010 până la inaugurarea din această iarnă) de  investiţii ale Ministerului Turismului de peste 20 de milioane de euro, potrivit informaţiilor oficiale. Toate acestea ar fi trebuit să se continue cu finalizarea construcţiei unei parcări exterioare, a unui garaj multietajat, o instalaţie de nocturnă, dar şi cu racordul la şosea. Întoarcerea de la pârtie se făcea în beznă, pe lângă coloanele de maşini parcate pe şoseaua îngustă care leagă Brezoiul de Petroşani, iar cea mai apropiată vilă se afla la zece kilometri, aproape de ruinele hotelului din Vidra: camere friguroase, sobă de teracotă cu rol pur decorativ, robinete care scârţâie, mochetă din anii ’80 şi vase din restaurant inscripţionate “Hotel Parâng Olăneşti, restaurant Dietetic” fac parte din coloratura staţiunii. Loc de investiţii ar mai fi fost, valoarea totală a acestora ar fi trebuit să ajungă la 30 de milioane de euro, potrivit unor surse din Quasar, dezvoltatorul proiectului.
    Circa 2.000 de turişti au ajuns în medie zilnic la Vidra după inaugurarea domeniului schiabil, gradul de ocupare a zonei Voineasa-Vidra-Obârşia Lotrului fiind aproape total în iarna 2012, în creştere cu 70% faţă de anul anterior, după cum declara Horia Brănescu, administratorul paginii de Facebook a staţiunii Voineasa. “Ne dorim să dezvoltăm în continuare, proiectul conţine peste 80 de kilometri de pârtie, iar zona are un potenţial imens”, a concluzionat atunci şi Marius Fodor, directorul tehnic al proiectului.
    Ei bine, optimismul celor care au susţinut proiectul s-a transformat în proteste la adresa deciziei Ministerului, odată cu anunţarea sistării proiectului. Dacă investiţiile nu vor veni, turiştii români vor continua să contribuie la cei un miliard de euro care pleacă dinspre România către staţiunile din Germania, Italia, Elveţia, Austria şi Bulgaria, potrivit datelor oficiale.

    Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Turism au fost contactaţi de Business Magazin în legătură cu decizia de sistare a investiţiilor în proiectul Transalpina Ski Resort şi urmează să ofere un răspuns în cursul săptămânii viitoare(2- 8 septembrie). 

  • Mega Mall din Bucureşti: Tranzacţia privind preluarea a 70% din proiect a fost finalizată. Investiţia totală, estimată la 150 milioane de euro

     “Contractul a fost supus unei serii de condiţii precedente ce trebuiau îndeplinite sau denunţate până la sfârşitul lunii august. Toate condiţiile precedente au fost îndeplinite şi achiziţia a fost realizată”, se arată într-un comunicat al NEPI.

    Tranzacţia a fost anunţată la începutul lunii august.

    Dezvoltatorii vor să construiască un mall cu o suprafaţă utilă de 70.000 metri pătraţi, care ar urma să fie deschis până la jumătatea anului 2015, iar lucrările de construcţie vor începe în acest an. Investiţia alocată dezvolării este estimată la 150 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro