BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Benzina se scumpeste din nou. Ministrul Comunicatiilor: “Sa folosim mai mult internetul”

    Astfel, cel mai ieftin sortiment de benzina (Premium fara plumb
    95) costa incepand de marti 5,16 lei/litru iar cel mai scump (OMV
    Carrera 100) 5,96 lei/litru. In cazul motorinei, cel mai mic pret
    pe litru il are sortimentul Euro Diesel 5, respectiv 5,15 lei, iar
    cel mai mare OMV Alpin Diesel, 5,63 lei. De la inceputul anului
    companiile de profil au scumpit carburantii de sase ori, scumpirea
    fiind de 3,5%. Pe site-ul oficial compania precizeaza ca preturile
    afisate sunt informative si ca pot exista variatii de plus/minus 5%
    la preturile practicate la statiile detinute la nivel national.
    Petrom sustine ca majorarea pretului se datoreaza “evolutiei
    cotatiilor internationale ale produselor petroliere (benzina si
    motorina)”. Oficialii companiei au tinut sa sublinieze ca “politica
    de preturi a Petrom este una moderata, care reflecta trendul
    cotatiilor internationale si nu varfurile”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Preturile alimentelor ar putea ramane la niveluri ridicate record pentru mai mult timp

    Veniturile in crestere din statele in curs de dezvoltare au
    incurajat cresterea cererii pentru produse din carne si lapte, ceea
    ce a dus la majorarea necesarului de cereale pentru hranirea
    animalelor si de teren pentru pasunat.
    Totodata, cresterea cererii pentru biocombustibili si conditiile
    meteo nefavorabile agriculturii au limitat oferta de
    alimente.
    “Cresterea ofertei ar putea raspunde preturilor ridicate, asa cum
    s-a intamplat in deceniile anterioare, reducand presiunile de pe
    pietele de alimente, insa pentru aceasta va fi nevoie de timp, de o
    perioada care se va masura in ani, nu luni”, noteaza analistii
    FMI.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jumatate din populatie considera cresterea preturilor si inflatia principalele lor probleme

    Studiul arata ca jumatate dintre respondenti indica drept cea
    mai importanta problema cu care se confrunta in prezent cresterea
    preturilor si inflatia. In primavara lui 2010, doar 43% considerau
    aceste doua fenomene drept cele mai importante probleme. La nivelul
    UE, media celor care considera cresterea preturilor si inflatia
    principalele lor probleme este de 38%.

    Pe de alta parte, 39% dintre romani considera ca situatia
    economica actuala este principala lor problema (fata de 35% in
    primavara lui 2010 si 25% media la nivelul UE). Totodata, 22%
    indica sistemul de ingrijire a sanatatii drept principala problema,
    fata de 19% media la nivelul UE si 25% in primavara lui 2010.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Preturile alimentelor de baza au crescut cu 20-40% in opt luni

    ZF a selectat 15 produse carora le urmareste pretul din 2008
    pana in prezent, odata la sase luni, in aceleasi hipermarketuri din
    capitala, Carrefour Orhidea si Real Afi Cotroceni.
    Aceste produse au fost alese pentru ca regasesc cel mai des in
    cosul de cumparaturi al romanilor. In calcului acestui indice ZF a
    ales pentru fiecare categorie de produse un anumit brand, bine
    pozitionat din punctul de vedere al cotei de piata, produs de unul
    din jucatorii din top cinci pe categoria respectiva.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Foamete? Care foamete?

    De la etajul al saptelea al cladirii de birouri Baneasa Business
    Center, de la marginea Capitalei, scenariul unei crize alimentare
    mondiale pare improbabil. Vazuta din sediul general al companiei
    Cargill Romania, filiala locala a unuia dintre cei mai mari
    comercianti de cereale la nivel mondial, si agricultura romaneasca
    are o imagine cat se poate de promitatoare.

    Locul 12 mondial pe care il ocupa tara noastra intr-un clasament
    mai vechi al Nomura cu tarile cele mai vulnerabile la fluctuatiile
    in pretul mondial al alimentelor este “nedrept si nemeritat;
    dimpotriva, Romania are destule calorii si are statut de
    exportator”, considera directorul general al Cargill Romania,
    Martin Schuldt. Studiul, realizat pe datele din 2008 de banca de
    investitii Nomura, insa mediatizat abia de curand la noi, avea in
    vedere ca indicatori PIB pe cap de locuitor, ponderea alimentelor
    in totalul cheltuielilor (indicand ca 70% din veniturile romanilor
    erau cheltuite pentru bunuri de larg consum) si exporturile nete de
    produse agricole. Riscant, daca e sa luam in calcul o crestere
    accelerata a preturilor la alimente, in cazul unei crize
    alimentare. Insa niciun indiciu nu confirma un astfel de
    scenariu.

    Preturile la cereale au crescut foarte mult pe parcursul
    ultimului an, graul ajungand la bursele internationale la preturi
    de aproape doua ori mai mari decat in 2009. Cu toate acestea,
    “stocurile de cereale la nivel international sunt suficiente pentru
    consum, singura problema este distributia lor”, constata evidenta
    Schuldt, care a preluat fraiele companiei in urma cu cateva luni.
    Despre preturile cerealelor din a doua jumatate a acestui an
    reprezentantii companiei nu au facut estimari, precizand ca
    recoltele depind in mare masura de vreme, iar in emisfera nordica
    nici macar n-au incoltit plantele.

    Insa, in conditii meteo normale, recolta ar trebui sa fie mai
    buna decat cea din anul trecut. Prin urmare, balanta ar inclina mai
    degraba catre o scadere – sau cel putin o stagnare – a preturilor
    cerealelor. La evolutia abrupta a preturilor, care cresteau cu doi
    dolari pe ora, au contribuit laolalta seceta de anul trecut care a
    afectat mai multe tari, speculatiile fondurilor de investitii,
    cresterea productiei de combustibili verzi si schimbarea
    obiceiurilor de consum. In China, spre exemplu, creste consumul de
    carne si, direct proportional, nevoia de furaje. Deci de
    cereale.

    In Romania, marii comercianti de cereale, ca Alfred Toepfer
    Intl, Bunge, Cargill, Nidera si Glencore, au deopotriva si ghimpi
    in coaste, dar si teren de cucerit. Pe lista de probleme se inscrie
    TVA nerambursata – in jur de 300 de milioane de euro pentru toti
    comerciantii, conform estimarilor Asociatiei Comerciantilor de
    Produse Agricole. Legat strans de TVA este si nivelul pietei negre
    a cerealelor. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai
    este numit, reprezinta intre 40 si 50% din valoarea productiei
    agricole comercializate, potrivit unor estimari. “Impozitarea
    inversa, aplicata doar la sursa, adica la fermier, va avea un efect
    drastic: piata neagra va ajunge la zero”, declara optimist
    directorul general al Cargill. Comentariul se refera la decizia
    recenta a Ministerului de Finante, care a decis impozitarea
    comertului cu grane doar la fermier. Pe acelasi palier de minusuri
    se plaseaza si faptul ca nici macar jumatate dintre fermieri nu-si
    respecta contractele prin care vand recoltele.

    Pe de alta parte insa, tara promite mult – atat pentru ca
    productivitatea la hectar este scazuta, cat si pentru ca nu sunt
    cultivate toate suprafetele de teren agricol. Desi Romania are o
    suprafata de teren agricol de 14,7 milioane de hectare, mai putin
    de jumatate din aceasta (6,91 milioane de hectare) este
    lucrata.

    Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
    mobila din lume.
    Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
    vedetele.

    Vezi toate
    noutatile >>

  • Se dezgheata piata imobiliara in 2011?

    Nu mai e demult un secret pentru nimeni ca numarul celor care
    nu-si mai pot plati ratele la banca este tot mai mare. Pentru
    aproape o treime (31,5%) din creditele in derulare la finalul
    anului trecut intarzierele de plata a ratelor erau mai mari de 30
    de zile, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei.
    Ponderea creditelor “cu probleme” a crescut spectaculos, fata de
    2009, fiind mai mare cu opt puncte procentuale. |n aceste conditii,
    este de asteptat ca executarile silite sa nu mai intarzie prea
    mult, desi o asemenea decizie echivaleaza, pentru o banca, cu un
    esec. Masura are, in plus, un dezavantaj major, de cele mai multe
    ori: din valoarea datoriei poate fi recuperata doar o parte,
    puncteaza Adrian Crivii, presedintele Darian, cea mai mare firma
    independenta de evaluare de pe piata locala. Firma detine, potrivit
    propriilor estimari, o cota de piata de 10%, inregistrand anul
    trecut o cifra de afaceri de peste 11 milioane de lei, in crestere
    fata de 2009 (10 milioane de lei). |n afara de executarea silita,
    “care este in sine o tragedie atat pentru cel imprumutat, care
    ramane fara casa, cat si pentru banca, care marcheaza pierdere”,
    institutiile financiare mai au insa o varianta.

    Bancherii pot alege sa negocieze cu creditatii si sa stabileasca
    un alt nivel al imprumutului, care sa fie suportabil pentru client.
    Crivii da un exemplu clar: daca pentru un credit, contractat in
    2007-2008, de 80.000 de euro ratele nu mai sunt platite, banca
    poate alege sa incaseze, spre exemplu, 50.000 de euro din scoaterea
    la mezat a apartamentului care sta garantie la credit. Sau
    bancherii ar putea sa reduca nivelul datoriei pana la 65.000 de
    euro, structurand rambursarile in asa fel incat sa recupereze
    acesti bani.

    Desi povestea rau platnicilor nu este de data recenta, pana in
    prezent nu a avut loc un val de executari silite, bancile preferand
    sa astepte. Crivii crede insa ca 2011 este momentul in care va
    trebui sa ia o decizie. “Bancile au evitat sa faca vanzari masive
    pentru ca nu avea cine sa cumpere proprietatile, fie apartamente
    sau terenuri”, spune Crivii. Din moment ce larghetea cu care
    institutiile financiare ofereau bani nu mai este acum decat o
    amintire, banii nu mai sunt la indemana nici pentru consum si cu
    atat mai putin pentru achizitia de proprietati.

    Din 2010 a ramas un plafon neutilizat de garantii de peste 300
    de milioane de euro, bani ce vor putea fi folositi pentru programul
    Prima Casa in 2011. Anul trecut au fost semnate 16.500 de contracte
    prin programul guvernamental, in valoare de aproximativ 646
    milioane de euro. Dintre cei care au luat credite prin Prima Casa
    au fost executate, pana in prezent, doar cinci garantii, bancile
    fiind despagubite de Fondul de Garantare cu 250.000 de euro,
    conform informatiilor Darian.

    Pe parcursul anului trecut, preturile de vanzare ale
    proprietatilor, fie apartamente vechi sau noi ori terenuri dedicate
    dezvoltarilor imobiliare, nu au putut decat sa se inscrie pe o
    panta descendenta. Ideea este sustinuta de Darian, pe baza
    tranzactiilor din piata rezidentiala din 2010 si care face
    comparatie cu valorile inregistrate in 2009 si 2008. La ce preturi
    au ajuns apartamentele la finalul anului trecut? Daca la inceputul
    anului 2008 pretentiile financiare ridicate de vanzatori pareau
    adesea ireale, “criza a avut si un efect pozitiv, prin aducerea
    preturilor la valori mai <pamantesti>, mai apropiate de
    realitate”, spune Crivii. |n cazul apartamentelor vechi, pretul
    mediu pe metru patrat a ajuns la 774 de euro, iar in cazul
    locuintelor noi media ajunge la 846 euro pe metru patrat. Aceste
    valori reprezinta insa medii la nivel national, iar pretul este
    puternic influentat de valorile mici ale tranzactiilor din
    provincie. De exemplu, in Bucuresti preturile medii ale
    apartamentelor vechi au ajuns anul trecut la 1.089 euro/mp, mai
    mari cu aproape 300 de euro/mp fata de media nationala. La Ramnicu
    Valcea insa locuintele vechi au ajuns anul trecut la valori de
    circa 700 euro/mp.

  • Preturi la H&M Romania. Cat vor costa camasile si jeansii

    Cumparatorii romani se vor bucura de aceleasi colectii
    vestimentare ca si ceilalti clienti europeni, la preturi similare,
    asigura oficialii companiei. “Politica noastra de preturi este
    unitara la nivel global, dar exista anumite elemente locale care
    influenteaza pretul final, cum ar fi de exemplu anumite taxe
    specifice fiecarei tari.(…) Colectiile H&M sunt aceleasi in
    proportie de aproximativ 80% in toate magazinele noastre, restul
    fiind adaptate la conditiile locale, cum ar fi climatul tarilor
    respective”, a declarat pentru gandul Laura Sinca, Marketing&PR
    Manager al H&M Romania.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Previziuni imobiliare: Preturile locuintelor vor scadea usor in prima parte a anului si ulterior se vor stabiliza

    ” Tendinta de scadere a preturilor se va apropia de punctul
    terminus in cursul anului curent, cand piata se va stabiliza. In
    prima jumatate a anului va continua scaderea preturilor, dar
    intr-un ritm redus, de o cifra, dupa aceea urmand o stabilizare “,
    a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, Adrian Popa
    Bochis, director-evaluare companii al firmei Darian.

    Reprezentantii Darian estimeaza pentru acest an continuarea
    executarilor silite, care, dublata de relaxarea conditiilor de
    finantare, ar putea duce la inlesnirea tranzactionarii acestor
    imobile.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Jeffrey Franks: Preturile la gaze si energie nu vor creste curand, populatia saraca trebuie protejata

    “In urma procesului de liberalizare a preturilor, gospodariile
    bogate vor plati pretul real, restul urmand sa achite mai putin. Nu
    am definit inca cand va incepe pentru ca vrem sa lucram mai intai
    la definirea categoriilor de persoane vulnerabile si vrem sa le
    asiguram protectia”, a spus Franks.

    Cele mai dificile capitole ale noului acord cu FMI, care va incepe
    in mai, vor fi reformele in companiile de stat din domeniul
    energiei si al transporturilor. In absenta unor investitii masive
    in energie in anii urmatori, Romania nu va putea creste rapid,
    astfel incat va fi nevoie de mai multa participare privata, pentru
    ca statul nu are bani, afirma oficialul Fondului.

    Companiile energetice ineficiente trebuie eficientizate prin
    restructurare si cadrul de reglementare trebuie reformat, pentru a
    asigura concurenta si preturi realiste. Aceeasi situatie este si in
    domeniul transporturilor, unde companiile de stat sunt
    subcapitalizate, netehnologizate si nu fac fata concurentei, astfel
    incat trebuie restructurare si trebuie atras capital privat in
    completarea fondurilor de la UE.

    FMI estimeaza ca anul acesta Romania va avea o crestere a PIB de
    1,5%, pentru ca in 2012 sa ajunga pana la 4-4,5%.

    Detalii pe www.stirileprotv.ro.

  • BNR majoreaza usor prognoza de inflatie, dar nu si tinta pentru 2011

    Totusi, avand in vedere evolutia preturilor in ultimul trimestru
    al anului trecut, care a incheiat anul la 7,96%, semnificativ peste
    intervalul de variatie avut in vedere de BNR (2,5-4,5%), banca
    centrala a modificat prognoza privind rata inflatiei la sfarsitul
    anului in curs, de la 3,4% la 3,6%. In acelasi timp insa,
    indicatorul la care se uita BNR pe termen lung (inflatia “core 2”
    ajustata, care elimina din calcul preturile administrate, cele
    volatile si la alcool si tutun) va cobori in perioada urmatoare
    spre 2%, fata de peste 4% in a doua jumatate a anului trecut, a
    subliniat guvernatorul, iar acesta este mai relevant pentru
    tendinta inflatiei.

    Pentru 2011, riscurile privind inflatia sunt legate de conjunctura
    internationala de preturi la petrol si la produse alimentare,
    afirma guvernatorul. “Pretul petrolului ramane intr-adevar un risc,
    dar pe baza datelor din prezent consideram ca presiunile
    inflationiste vor ramane tolerabile, compatibile cu tinta noastra
    de inflatie, cu exceptia cazului cand ar avea loc conflicte
    internationale majore, deschise”, spune Isarescu.

    Acest factor trebuie separat insa de justificarile “tendentioase”
    pe care companiile le prezinta atunci cand majoreaza preturile la
    combustibili in Romania, legand majorarile de presupuse fluctuatii
    ale cursului valutar. Dimpotriva, cursul valutar relativ stabil a
    fost un factor de temperare a inflatiei, alaturi de deficitul de
    cerere interna “persistent” si de nivelul costurilor cu forta de
    munca.

    In privinta preturilor la produsele alimentare, aici presiunile
    inflationiste in Romania vin numai din partea ofertei – spre
    deosebire de zona euro, unde presiunile vin din partea cererii,
    odata cu reluarea cresterii economice, si unde ele vor avea impact
    atat in 2011, cat si mai ales in 2012. Pentru Romania insa, “nu
    suntem de partea celor cu prognoze alarmiste, intrucat pe de o
    parte exista un declin al cererii de produse alimentare care
    plafoneaza asteptarile inflationiste ale producatorilor de profil,
    care anticipeaza mai curand o scadere de preturi”, arata
    guvernatorul, referindu-se la sondaje intreprinse de BNR in randul
    producatorilor “care nu apar mereu la televiziune sa anunte
    majorari de preturi”.

    Situatia stocurilor de materii prime agricole (grau si
    floarea-soarelui) este in media ultimilor 10 ani, chiar usor
    superioara, astfel incat ea nu justifica intentii de scumpiri la
    paine sau la ulei, asa cum au anuntat reprezentantii unor patronate
    ale producatorilor. “Nu validam sub nicio forma asteptarile de
    crestere rapida a preturilor la alimente”, a subliniat
    Isarescu.

    Ceilalti factori care influenteaza inflatia, preturile administrate
    si costurile cu forta de munca, nu vor prezenta surprize in 2011,
    anticipeaza BNR. “Exista o probabilitate extrem de scazuta de
    formare a unor presiuni inflationiste pe piata muncii, prin
    majorari de salarii. Costul unitar cu forta de munca a ramas chiar
    subunitar, reflectat in reluarea cresterii productivitatii si in
    majorari de salarii sub cresterea de productivitate. Aceasta
    inseamna ca ne mentinem competitivi si explica si evolutia pozitiva
    a exporturilor”, afirma Mugur Isarescu.

    In privinta consumului, BNR constata “o revenire incipienta” a
    increderii consumatorilor, reflectata in cifra de afaceri din
    retail si din serviciile pentru populatie, chiar daca aceasta
    revenire a increderii este “sub ceea ce vedem in Europa”, unde
    exista crestere economica. Cat priveste evolutia PIB in Romania,
    Isarescu vede ultimul trimestru din 2010 (pentru care datele
    statistice nu au fost inca publicate) cu “un optimism nu foarte
    mare”, insa pentru 2011, BNR isi mentine prognoza din toamna
    privind o crestere economica de 1,5%.