BusinessMagazin

Tag: cumparare

  • Listarea deceniului: Romgaz

    PÂNĂ LA 415 MILIOANE DE EURO VREA STATUL SĂ OBŢINĂ PENTRU 15% DIN ACŢIUNILE ROMGAZ, companie care deţine jumătate din rezervele de gaze naturale ale României, de 120 miliarde de metri cubi. Astfel românii pot cumpăra în cadrul ofertei publice de vânzare de acţiuni echivalentul a 7,5% din rezervele naţionale de gaze. Preţul unei acţiuni Romgaz este cuprins între un minim de 24 lei şi un maxim de 32 de lei, iar analiştii se aşteaptă la un interes ridicat şi la subscrieri importante din partea investitorilor locali şi străini.

    Concurenţa ar trebui să fie ridicată, având în vedere că până la două treimi din acţiunile scoase la vânzare pot fi cumpărate şi pe bursa de la Londra, prin intermediul instrumentelor financiare numite GDR-uri. Mai exact, un GDR are în spate o acţiune Romgaz şi poate fi cumpărat de investitorii de la Londra, atât persoane fizice, cât şi fonduri de investiţii. Statul a ales să vândă indirect acţiuni Romgaz şi la bursa londoneză, de teamă că pe plan local nu sunt suficienţi bani.

    „Ideea de bază este că prin listarea Romgaz la Londra putem accesa clienţi care altfel nu ar veni în România şi lărgim baza de investitori. Aceştia îşi vor deschide cont şi la bursa din Bucureşti pentru a putea face arbitraj între cele două burse. S-au făcut nişte studii şi la un anumit timp după ofertă instrumentele GDR au tendinţa să fie transformate în acţiuni care să vină înapoi pe piaţa locală, pentru că GDR-urile presupun nişte costuri suplimentare faţă de acţiuni, chiar dacă în ofertă nu au costuri suplimentare„, spune Dana Mirela Ionescu, preşedintele CA şi directorul general al Raiffeisen Capital & Investment, firmă parte a consorţiului care intermediază oferta.

    OFERTA DE VÂNZARE A 15% DIN ACŢIUNILE ROMGAZ A ÎNCEPUT MARŢI, 22 OCTOMBRIE, şi mai durează până joi, 31 octombrie. Dacă oferta se încheie cu succes, adică investitorii cumpără cel puţin 70% din acţiunile scoase la vânzare, Romgaz va fi listată la bursă.

    Pentru investitorii mici, care achiziţionează mai puţin de 10.000 de acţiuni, statul a alocat 15% din acţiuni din totalul de 57,8 milioane de acţiuni scoase la vânzare, tranşă ce ar putea ajunge la 20% dacă există interes. Însă şi acest 20% din acţiuni este considerat a fi prea puţin. Tranşa investitorilor mici ar trebui să atragă până la 80 milioane de euro.

    ÎN PRIMELE TREI ZILE DE OFERTĂ, MICII INVESTITORII AU CUMPĂRAT MAI BINE DE JUMĂTATE DIN ACŢIUNILE PUSE LA DISPOZIŢIE. Un număr de peste 1.300 de persoane au cumpărat peste 4,5 milioane de acţiuni Romgaz pentru 144 milioane de lei (32,7 milioane de euro). Omul de afaceri Gheorghe Iaciu, proprietarul centrului comercial Doraly din Afumaţi şi printre cei mai mari investitori pe bursă, a spus că va participa la oferta Romgaz.

    “VOI SUBSCRIE LA OFERTA ROMGAZ CU O SUMĂ DE PÂNĂ LA UN MILION DE EURO. Motivul pentru care particip este legat de faptul că dobânda la bancă este prea mică şi merită să îmi asum un risc, investind într-o companie cu o poziţie forte în economia românescă. Cred că oferta Romgaz are toate ingredientele pentru a se subscrie integral.„Atractivitatea ofertei stă şi în faptul că Romgaz a recompensat acţionarii în ultimii trei ani cu dividende în valoare cumulată de 2,7 miliarde de lei (circa 627 mil. euro), adică de două ori suma minimă pe care vrea să o strângă de la investitori.

    POTENŢIALUL ACŢIUNILOR ROMGAZ VINE ÎN SPECIAL DIN LIBERALIZAREA PREŢULUI LA GAZELE NATURALE DIN PRODUCŢIA INTERNĂ ŞI ALINIEREA LA PREŢURILE DE PE PIAŢA EUROPEANĂ. Anul trecut, Romgaz a vândut gaze la preţul de 495 de lei pe mia de metri cubi, însă conform calendarului de liberalizare preţul ar trebui să ajungă la 1.000 de lei pe mia de metri cubi până în octombrie anul viitor. Asta va urca afacerile şi profitul Romgaz, chiar dacă statul va taxa cu 60% profiturile obţinute de producătorii locali (Romgaz şi Petrom) din creşterea preţului gazelor. Riscurile asociate investiţiei în acţiunile Romgaz sunt legate de faptul că rezervele de gaze sunt estimate să dureze circa 15 ani şi compania trebuie să facă investiţii pentru a descoperi noi resurse, dar şi de faptul că, având în continuare ca acţionar majoritar statul, compania este sensibilă la mediul politic şi la schimbările de guvern.

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Care sunt cele mai căutate locuinţe în marile oraşe din ţară

     “Diferenţa dintre aşteptările cumpărătorilor şi cele ale vânzătorilor de locuinţe rămâne una semnificativă la nivelul marilor oraşe, chiar şi după cinci ani de criză. Astfel, o cincime dintre bucureşteni şi în jur de o treime din locuitorii celorlalte centre regionale ale ţării sunt interesaţi de apartamente cu preţuri de până la 20.000 de euro, însă oferta pe acest segment rămâne infimă. Pe de altă parte, locuinţele mai scumpe de 60.000-80.000 de euro reprezintă o pondere importantă din totalul unităţilor locative scoase la vânzare, chiar dacă cererea pentru acestea este chiar şi de patru ori mai mică”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar imobiliare.ro.

    În Capitală, o pondere importantă din totalul cererii de apartamente (20%) vizează locuinţe mai ieftine de 20.000 de euro, oferta pe acest segment reprezentând însă doar 1% din total.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fabrica Elmiplant din România se închide. Sarantis transferă producţia în Grecia

     “Producţia cremelor de faţă şi corp Elmiplant, Bioten, Kolastyna va fi transferată la fabrica Sarantis din Oinofoita, Grecia. Transferul se va încheia la sfârşitul primului trimestru din 2014”, se arată într-un comunicat al grupului.

    Pentru transferul producţiei, Sarantis va investi un milion de euro şi va crea 20 de noi locuri de muncă. De asemenea, compania estimează reduceri de costuri de 500.000 euro pe an.

    Elmiplant este un brand românesc de cosmetice creat în 1992 de Elena şi Ion Cremenescu. În 2003, proprietarii au investit 1,5 milioane de dolari într-o unitate de producţie şi un nou sediu, în Bucureşti, iar patru ani mai târziu au vândut compania către Sarantis, pentru 6,5 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România ocupă ultimul loc în UE după procentajul utilizatorilor de internet care cumpără online

     România, Bulgaria (cu 17% dintre utilizatorii de internet), Estonia şi Italia (ambele 29%) ocupă ultimele locuri în rândul celor 28 de state membre UE.

    Cele mai ridicate procentaje de cumpărători online sunt înregistrate în Marea Britanie (82%), Danemarca şi Suedia (ambele 79%), Germania (77%), Luxemburg ( 73%) şi Finlanda (72%).

    Croaţia, stat care a aderat la UE în acest an, înregistrează o rată de 36%.

    Comenzile pentru îmbrăcăminte şi articole sportive, precum şi rezervările pentru călătorii şi vacanţe sunt cele mai frecvente cumpărături online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările magazinului IKEA din România au crescut cu 10% în anul de catalog 2013

     Magazinul, situat în zona comercială Bneasa, a fost vizitat de 3,2 milioane de persoane, în creştere cu aproximativ 200.000, care au cumpărat 12 milioane de produse, se arată într-un comunicat transmis de IKEA România.

    Din valoarea totală a produselor vândute, 56% a fost generată de obiecte de mobilier, iar 44% de accesorii şi decoraţiuni.

    Numărul total al produselor IKEA vândute în România de la intrarea pe piaţă, în martie 2007, a trecut de 65 de milioane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tichete de reducere pentru cumpărarea unui automobil electric. Ce valoare au acestea

     Ordinul ministrului Mediului pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de promovare a vehiculelor de transport nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic a fost publicat joi în Monitorul Oficial.

    Potrivit ghidului, ecotichetul de 12.000 de lei se acordă la achiziţionarea unui autovehicul nou (autoturism, autoutilitară uşoară sau autospecială uşoară) propulsat de un motor electric, cu alimentare de la o sursă electrică.

    Se pot înscrie la AFM pentru obţinerea ecotichetului persoane fizice şi juridice, unităţi administrativ-teritoriale şi instituţii publice, care, după ce le sunt aprobate dosarele, trebuie să se înscrie la un producător validat de AFM în termen de 20 de zile (persoanele fizice) şi respectiv de 45 de zile (persoanele juridice).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Mediului acordă tichete de reducere de 12.000 de lei pentru achiziţionarea de automobile electrice

    Cei interesaţi de achiziţionarea unui automobil electric pot aplica la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) pentru obţinerea unei reduceri de 12.000 de lei, fiind disponibile 100 de tichete de reducere, în cadrul unui nou program al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC).

    Ordinul ministrului Mediului pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de promovare a vehiculelor de transport nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic a fost publicat joi în Monitorul Oficial.

    Potrivit ghidului, ecotichetul de 12.000 de lei se acordă la achiziţionarea unui autovehicul nou (autoturism, autoutilitară uşoară sau autospecială uşoară) propulsat de un motor electric, cu alimentare de la o sursă electrică.

    Se pot înscrie la AFM pentru obţinerea ecotichetului persoane fizice şi juridice, unităţi administrativ-teritoriale şi instituţii publice, care, după ce le sunt aprobate dosarele, trebuie să se înscrie la un producător validat de AFM în termen de 20 de zile (persoanele fizice) şi respectiv de 45 de zile (persoanele juridice).

    După primirea confirmării de alocare a ecotichetului, producătorul validat are obligaţia să demareze şi să finalizeze procedura de achiziţionare a autovehiculului nou în termen de 30 de zile, fără a se depăşi data de 15 decembrie a anului în curs.

    În total, AFM va distribui anul acesta 100 de ecotichete prin Programul de promovare a vehiculelor de transport nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic.

    Ecotichetul nu este transferabil, dar un solicitant poate aplica pentru mai multe tichete, în funcţie de numărul de autovehicule electrice noi pe care doreşte să le achiziţioneze. Diferenţa de preţ poate fi acoperită de beneficiarii ecotichetelor prin surse proprii şi/sau surse financiare complementare – credite bancare sau leasing.

    Totodată, pot aplica pentru ecotichetul de 12.000 de lei şi beneficiarii Programului Rabla care optează pentru achiziţionarea unui autovehicul electric, obţinând astfel încă o reducere pe lângă prima de casare de 6.500 de lei.

    În prezent, numai persoanele juridice şi operatorii economici fără personalitate juridică se mai pot înscrie în Programul Rabla pe 2013, sesiunea pentru persoanele fizice, în care au fost alocate 17.000 de tichete, fiind încheiată.

    Până în prezent, au fost acceptate în Programul Rabla pentru persoane juridice 281 de dosare pentru 975 de autovehicule, rămânând disponibile 2.028 de tichete.

    Prin Programul Rabla, pentru casarea fiecărui autovehicul (automobil sau autoutilitară uşoară) mai vechi de 10 ani din dotare, beneficiarii primesc un tichet în valoare de 6.500 de lei, pentru achiziţionarea unui autovehicul nou.

    Tot prin Rabla, pentru stimularea achiziţionării autovehiculelor cât mai prietenoase cu mediul, se poate obţine, pe lângă prima de casare, un eco-bonus în valoare de 500 lei pentru: achiziţionarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6, achiziţionarea unui autovehicul nou, al cărui motor generează o cantitate de emisii ce dioxid de carbon mai mică de 100g/km şi achiziţionarea unui atuovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid, fără a putea fi însă cumulate mai mult de două eco-bonusuri.

    Acordarea unei reduceri la achiziţia unui automobil electric, sub forma unui “ecotichet” în valoare de 12.000 de lei, a fost prevăzută de Guvern prin Ordonanţa de urgenţă privind timbrul de mediu pentru înmatricularea maşinilor, adoptată în februarie.

    “În vederea stimulării vehiculelor noi, nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, persoanele fizice, unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice care achiziţionează autovehicule electrice noi beneficiază de un tichet cu valoare nominală, pentru fiecare autovehicul nou achiziţionat, denumit în continuare ecotichet. Ecotichetul are o valoarea nominală de 12.000 lei şi se suportă din bugetul Fondului pentru mediu”, potrivit articolului 15 din OUG nr. 9/2013.

    Guvernul a mai aprobat, şi în aprilie 2011, o ordonanţă de urgenţă prin care persoanele fizice sau juridice primesc o subvenţie de 20% din preţ la cumpărarea unui automobil electric, dar nu mai mult de 3.700 euro, respectiv de 10% din preţ, dar nu mai mult de 1.800 euro pentru un automobil hibrid.

  • Ce produse sub marcă proprie a magazinelor preferă românii

    Dacă faţă de 2010, pentru categoriile de produse care nu au un impact ridicat asupra consumatorilor (şerveţele, hârtie igienică) tendinţele, în ceea ce priveşte vânzările de mărci private, se păstrează similare, în prezent, în topul celor mai cumpărate produse apar şi categorii cu importanţă mai mare în coşul de cumpărături, cum ar fi cele alimentare. Cea mai notabilă prezenţă este uleiul, care se situează în fruntea clasamentului, în condiţiile în care 54% dintre români au cumpărat astfel de produse disponibile în magazine sub marcă proprie, se arată într-un comunicat al firmei de cercetare de piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au devenit milionari doi medici români, soţ şi soţie

    Un rezident la spitalul de oftalmologie din Bucureşti şi un medic de aceeaşi specialitate care profesa la Giurgiu au decis în 1993 să renunţe la slujba prost plătită la stat şi să muncească pe cont propriu. „Câştigam la acea vreme 40 de dolari şi aşteptam în fiecare lună salariul ca să cumpăr o ciocolată Snickers împreună cu o colegă de serviciu, să o împărţim în două.

    De la asta am plecat„, spune Ozana Moraru. Au închiriat două cabinete şi o sală de operaţii într-o policlinică din cartierul bucureştean Pantelimon şi au început să ofere intervenţii oftalmologice în regim ambulator. La acea vreme, pentru o operaţie de cataractă la un spital public pacientul stătea internat chiar şi o săptămână. Rapiditatea intervenţiilor – „Pacientul pleca acasă în câteva ore„ -, amenajările interioare – „Deşi spaţiul era închiriat, am amenajat etajul din policlinică aşa cum am crezut noi„ – şi aparatura adusă din import i-au făcut pe cei doi să îşi creeze repede piaţă şi să investească cea mai mare parte a profitului în dezvoltarea businessului.

    Primele aparate au fost cumpărate la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, însă au făcut rapid diferenţa dat fiind că spitalele publice nu aveau astfel de sisteme în dotare. „Adevăratul boom a fost în 1997, când am introdus o nouă tehnică de operare a cataractei, cu tăietură mică şi fară sutură„, spune otfalmologul. De ajutor au fost deschiderile de clinici în alte specialităţi medicale, care au determinat pacienţii să înţeleagă că un serviciu medical poate fi furnizat şi altfel decât gratuit. „Gratuitatea la stat constă în pachetul de consumabile oferit de către stat. În rest, se procedează ca acum 20 de ani.

    Pacientul dă bani, nu s-a schimbat nimic„, spune Moraru. În sectorul oftalmologic, concurenţa a apărut abia după anul 2000. Avantajul de peste şapte ani faţă de celelalte clinici oftalmologice se explică prin confortul medicilor rămaşi să lucreze la stat, nefiind dispuşi să-şi asume vreun risc: „Oftalmologii n-au avut curajul să renunţe la ciubucurile pe care le făceau la stat, deşi au văzut că privatul începea să funcţioneze. În ultimii ani au mai apărut clinici şi cabinete, dar aproape niciunul dintre fondatori nu a renunţat la vaca de muls de la stat„.

    Văzând că afacerea soţilor Moraru începe să prindă contur, policlinica le-a mărit constant chiria lunară, iar cei doi au decis să cumpere o clădire în Floreasca pentru a putea continua proiectul: „Atunci nu era părerea că Floreasca şi Dorobanţi sunt zone de lux. Am vrut ca toate cele trei centre să fie grupate în acelaşi loc ca să ne fie mai uşor. Dacă nu eşti la faţa locului, nu ai cum să controlezi ce se întâmplă„.

    Soţii Moraru spun că au câştigat bani încă de la început, dar abia după 1999 au început să obţină profit, investind din nou într-un aparat de operare a miopiei, de 600.000 de dolari, primul de pe piaţa locală. Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri, iar primul milion de euro profit avea să vină patru ani mai târziu. „Au fost mulţi străini interesaţi de lumea medicală şi au vrut să facem joint-venture-uri cu ei. Prin intuiţia noastră, deşi era cât pe ce să semnăm cu nişte americani, am refuzat„, spune Cristian Moraru. „A fost intuiţie feminină”, adaugă Ozana Moraru, dat fiind că ea a fost cea care a spus „pas„, contractele ajungând la faza finală de semnare.
     

  • Povestea românului care a vândut compania pe care voia să o ducă la un miliard de dolari

     “Avangate este confirmarea unui track record personal şi românesc. Se poate să ai succes şi să nu fie ceva întâmplător. Se poate să creezi companii, să le dezvolţi şi să finalizezi proiectele. Această tranzacţie arată că se pot începe, construi şi finaliza proiecte care vin din România”, a spus Radu Georgescu. Cu vânzarea Avangate, fondatorul Gecad este la al treilea exit internaţional dintr-o companie pornită de la zero în România, după vânzarea antivirusului RAV către Microsoft şi a integratorului de soluţii de plăţi electronice gecad ePayment către Naspers. Cititi mai multe pe despre tranzactie pe www.zf.ro

    Iată povestea completă a lui Radu Georgescu, redată în iunie 2012 în Business Magazin: 

    Antreprenorul, cu A mare. A creat produse pe care le-a vândut, a creat afaceri pe care le-a vândut, a creat echipe de specialişti, a angajat expaţi şi a mutat o afacere românească, una din puţinele afaceri româneşti cu anvergură internaţională, peste ocean. Vrea, doar pentru a-şi dovedi că poate, să creeze şi să fie implicat într-o companie de software care să valoreze un miliard de dolari la bursa americană.

    Radu Georgescu a venit la Meet the CEO în blugi, dar cu sacou, un antreprenor lipsit de stresul corporatist, cu voce clară, cu idei bine conturate şi uneori surprinzătoare. Este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Cel mai recent pariu depăşeşte nu numai graniţele, ci şi oceanul: vrea să listeze compania Avangate, copilul prodigios al momentului, pe piaţa americană NASDAQ. Eventual înainte ca viitoarea bulă tehnologică, prefigurată de evoluţia nefericită a acţiunilor Facebook la recenta listare, să explodeze.

    Să nu pui ouăle într-un singur coş
    Cum a ajuns inginerul să se implice în software? A terminat TCM, dar spune că s-a îndrăgostit de calculatoare în ultimul an de facultate, a făcut proiect pe calculatoare, iar profesorul i l-a cumpărat. “De fapt nu l-am vândut, l-am licenţiat, am păstrat eu dreptul de proprietate intelectuală. Am înţeles atunci că businessul cu software este o chestie senzaţională, pentru că este unul dintre puţinele businessuri din lume în care faci o dată, dar vinzi de mai multe ori, şi asta a fost ceva ce mi-a sucit mintea cu faţa în spate şi aşa a rămas”, glumeşte Georgescu.

    Radu Georgescu a venit la Meet the CEO în blugi, dar cu sacou, un antreprenor lipsit de stresul corporatist, cu voce clară, cu idei bine conturate şi uneori surprinzătoare. Este cunoscut pentru că a făcut afaceri cu Bill Gates într-o perioadă în care România nu prea făcea afaceri în general. Cel mai recent pariu depăşeşte nu numai graniţele, ci şi oceanul: vrea să listeze compania Avangate, copilul prodigios al momentului, pe piaţa americană NASDAQ. Eventual înainte ca viitoarea bulă tehnologică, prefigurată de evoluţia nefericită a acţiunilor Facebook la recenta listare, să explodeze.

    Să nu pui ouăle într-un singur coş
    Cum a ajuns inginerul să se implice în software? A terminat TCM, dar spune că
    s-a îndrăgostit de calculatoare în ultimul an de facultate, a făcut proiect pe calculatoare, iar profesorul i l-a cumpărat. “De fapt nu l-am vândut, l-am licenţiat, am păstrat eu dreptul de proprietate intelectuală. Am înţeles atunci că businessul cu software este o chestie senzaţională, pentru că este unul dintre puţinele businessuri din lume în care faci o dată, dar vinzi de mai multe ori, şi asta a fost ceva ce mi-a sucit mintea cu faţa în spate şi aşa a rămas”, glumeşte Georgescu.

    În ’94 a început patru produse software, antivirusul care a ajuns la Microsoft şi încă trei care au eşuat. Primul a fost o clonă de Norton Commander, care a suferit pentru că apărea într-o zonă pentru care piaţa îşi pierduse interesul. Al doilea, RACS, era un arhivator cu o tehnologie “senzaţională”, dar conceput de un singur programator, de excepţie, care a plecat în SUA, iar produsul a murit (“morala, să nu pui toate ouăle într-un singur coş”). Al treilea a fost un sistem de management al documentelor, venit pe o piaţă bună, dar care a eşuat pentru că a fost conceput de programatori; de aceea nu s-a mulat pe cerinţele pieţei, “făcea chestii extraordinare de care nu avea nimeni nevoie”.

    “RAV a ieşit în schimb pe piaţa internaţională, Microsoft l-a vrut pentru a-l integra în produsele sale, şi în ziua de astăzi toţi colegii mei care s-au dus la Redmond sunt tot acolo, ei conduc tot ce înseamnă “security” în Microsoft. A fost un deal foarte reuşit”, spune Georgescu.

    Tehnologia antivirus RAV a apărut în 1994. Georgescu spune că s-a gândit la un produs antivirus împreună cu Claudiu Oprea, director general al companiei într-o perioadă în care făceau software pentru CAD, dar asamblau şi calculatoare. Au scris, pe hârtie, pentru că nu exista mail, celor de la McAfee, care nu au răspuns. “Am găsit pe BBS-uri (un computer logat într-un sistem prin intermediul unui program de terminal – o formă de comunicare şi transfer de date ce precede e-mail-ul şi internetul – n.r.) un tânăr de 17 ani ce făcea un antivirus, Costin Raiu; ne-am întâlnit şi a venit să dezvolte produsul pentru noi.” RAV a fost continuat de un coleg al lui Raiu, Adrian Marinescu, după plecarea acestuia la Kaspersky, compania rusă de securitate informatică. Raiu lucrează şi acum la Kaspersky, unde face cercetare în domeniu.

    Georgescu şi-a finanţat activitatea din vânzarea primului produs conceput, de proiectare asistată de calculator şi care a fost, de fapt, primul său exit. Vânzarea nu a fost de milioane de dolari, dar “adusese nişte bănuţi, suficienţi cât să mergem mai departe. Între timp asamblam calculatoare sau alergam cu mauşii prin consignaţii”.