BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Corporaţie vs. start-up: cursa pentru inteligenţa artificială

    ROSS Intelligence, spre exemplu, a reuşit să semneze contracte cu mai multe firme de avocatură după ce a dezvoltat un program cu inteligenţă artificială care poate uşura mult munca avocaţilor: Ross rezolvă aproape instantaneu partea de cercetare dintr‑un dosar, nemaifiind nevoie ca membrii baroului să caute prin cărţile de drept. Dezvoltat pe un sistem produs de IBM, ROSS devine o celebritate în lumea avocaţilor, rezolvând sarcini care în mod normal ar fi luat zile bune.

    Aplicaţia de mesagerie Slack, un alt start-up devenit tot mai popular în ultima vreme, lucrează la încorporarea inteligenţei artificiale pentru a servi ca un asistent personal care să răspundă la întrebări şi chiar să vorbească cu utilizatorii. Geoffrey Hinton, un expert în inteligenţa artificială care îşi împarte timpul între slujba de la Google şi cea de profesor la Universitatea din Toronto, crede că maşinile ar putea ajunge, în doar cinci ani, să posede mai multe abilităţi specifice omului. Cele mai puternice calculatoare sunt încă de un milion de ori mai puţin deştepte decât creierul uman, spune Hinton, cunoscut drept „bunicul învăţăturii profunde“. În prezent, cele mai dezvoltate computere au echivalentul unui miliard de sinapse (legăturile dintre neuronii din creier), în vreme ce creierul uman are peste 1.000 de trilioane. Dar acest lucru se schimbă de la an la an.

    „În cazul unei noi tehnologii, oricare ar fi aceasta, dacă ea cade pe mâinile cui nu trebuie, atunci cu siguranţă că se pot întâmpla lucruri rele“, consideră Hinton. „Dar asta e mai mult o întrebare despre natura omului decât despre tehnologie. Ideea nu este să oprim progresul pentru a ne asigura că astfel de accidente nu vor avea loc; trebuie să ne asigurăm că oamenii nepotriviţi nu au acces la cele mai noi invenţii.“

    Chiar şi servicii sau aplicaţii care astăzi ne par banale, aşa cum este spre exemplu suita Office, au de profitat de pe urma noului val. Microsoft, producătorul programului în cauză, a cumpărat un start-up din California numit Genee, care a dezvoltat o aplicaţie bazată pe tehnologia inteligenţiei artificiale, cu scopul de a-şi îmbunătăţi varianta cloud a suitei de aplicaţii Office; valoarea tranzacţiei nu a fost făcută publică. „Continuăm să dezvoltăm o serie de funcţii de productivitate şi servicii pentru Office 365, astfel încât să aducem mai multă valoare adăugată pentru clienţii noştri. În acest context, sunt încrezător că echipa Genee ne va ajuta în atingerea obiectivului nostru de a face orice experienţă digitală «inteligent㻓, a scris Rajesh Jha, vicepreşedinte în cadrul Microsoft pentru diviziile Outlook şi Office 365, într-o postare pe blogul companiei.

    Este evident, aşadar, că sistemele de inteligenţă artificială (IA) şi-au găsit loc în viaţa de zi cu zi. Dar cum s-a ajuns aici? Factorul decisiv în acest sens este dezvoltarea tehnologică la o viteză fără precedent: dacă în trecut puterea limitată a calculatoarelor era cea care limita progresul în ceea ce priveşte IA, infrastructura şi ecosistemele actuale pot suporta procesele necesare „gândirii artificiale“. Puterea de procesare şi capacitatea de memorie, cloud computing, fibra optică de mare viteză, accesul la Wi-Fi şi mai ales conectivitatea tot mai mare (ceea ce numim Internet of Things) s-au combinat pentru a crea mediul perfect pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale.

    În urmă cu douăzeci de ani, doar companiile cu un departament puternic de cercetare şi dezvoltare îşi permiteau să lucreze în acest domeniu; chiar şi în acele cazuri, majoritatea activităţii se rezuma la lucruri teoretice. Astăzi, orice antreprenor are acces la o conexiune rapidă, dispozitive performante şi la infrastructura pusă la punct de acele corporaţii.

    Creşterea Facebook şi a altor platforme de social media a jucat, de asemenea, un rol important. Până recent nu exista posibilitatea de a stoca informaţii despre modul în care oamenii interacţionează; la începutul anilor 2000, ideea de acces la astfel de informaţii părea o utopie.

    Dar tocmai faptul că datele reprezintă astăzi o resursă atât de accesibilă arată că un ecosistem de inteligenţă artificială poate fi dezvoltat de oricine.

    Companii precum Microsoft, IBM sau Alphabet se numără printre cele care au investit masiv în cercetarea inteligenţei artificiale. Aplicaţiile care „învaţă“, dezvoltate de aceste companii şi ajunse în faţa publicului au avut diverse grade de succes. Abilitatea sistemului Watson (produs de IBM) de a răspunde întrebărilor puse într‑un limbaj comun îl transformă într-o resursă ideală pentru profesionişti din industrii precum cea medicală sau cea financiară. Motorul de căutare Google foloseşte de ani de zile algoritmi similari unui sistem de inteligenţă artificială, în vreme ce Facebook a investit sute de milioane de dolari pentru a cumpăra diverse companii de cercetare în domeniu.

    În vreme ce aceşti giganţi ocupă primele pagini ale ziarelor cu proiectele pe care le realizează, companiile independente sunt cele care fac progrese mai însemnate. Organizaţii precum ROSS Intelligence sau Slack sunt cele care aduc, de fapt, adevărata inovaţie.

    Potrivit celor de la Bloomberg, fondurile de investiţii au finanţat start-up-urile din zona inteligenţei artificiale cu peste 300 de milioane de dolari doar în 2014; până în 2020, inteligenţa artificială ar urma să devină o piaţă de peste 20 de miliarde de dolari. Gartner, pe de altă parte, anunţă că peste 85% din interacţiunile cu clienţi vor fi preluate de maşini tot mai inteligente.

    Până atunci, probabil că o generaţie mai tânără care nu a cunoscut lumea de dinainte de internet va fi creat deja un nou Google, Facebook sau Amazon. Companiile din tehnologie cu greutate vor deveni, în timp, fundaţii pentru start-up-uri pornite de nicăieri – aşa cum au început şi ele, cu multă vreme în urmă.

    Asta nu înseamnă, desigur, că organizaţiile enumerate mai sus nu vor juca un rol extrem de important în dezvoltarea maşinilor inteligente. Ele vor avea în primul rând rolul de a crea infrastructura – similar, dacă vreţi, modului în care companiile de cablu au devenit un soi de fundaţie pentru start-up-urile apărute după explozia internetului. Cei mai câştigaţi vor fi însă jucătorii mici care vor opera în zone specifice, precum agricultura sau manufactura.

    O altă industrie care ar trebui să beneficieze din plin de avantajele inteligenţei artificiale este cea a asigurărilor: imaginaţi-vă o maşină inteligentă care poate calcula până la zecime riscurile asociate unei poliţe de asigurare, care poate estima mult mai bine şansele de a exista un accident sau un dezastru natural.

    Fie că serveşte ca un asistent de cercetare în cadrul unui birou sau ca un asistent activat prin voce în cadrul unei operaţii medicale complicate, inteligenţa artificială se transformă rapid în realitate. La fel ca alte momente definitorii din istoria modernă, revoluţia inteligenţei artificiale va răsplăti jucătorii care vor reuşi să beneficieze de ea. Sistemele de inteligenţă artificială vor juca un rol extrem de important în rezolvarea unor probleme ce păreau fără rezolvare, iar start-up-urile sunt cele care ar trebui să contribuie decisiv la acest nou val tehnologic.

  • Un antreprenor din America: ”Decizia de a veni în Bucureşti a fost cea mai bună pentru compania noastră”

    ”Unde se duc antreprenorii pricepuţi care au nevoie de talente în domeniul tehnologiei? Aţi presupune că cei din Silicon Valley nu ar trebui să meargă prea departe; dar acesta nu este cazul lui Akash Nigam, confondatorul aplicaţiei Blend, care şi-a concentrat eforturile într-un alt hub tehnologic global” – descrie publicaţia internaţională Forbes scena tehnologică din România. Articolul este despre un grup de trei antreprenori, care au pus bazele aplicaţiei Blend –  o reţea socială dedicată studenţilor.

    Publicaţia internaţională vorbeşte despre cum trecutul dificil al ţării şi dificultăţile economice fac parte din istorie, iar Bucureştiul este casa unui sector al start-up-urilor vibrant, unde se află  numeroşi ingineri talentaţi.  

    Fondatorii Blend şi-au petrecut vara în Bucureşti, unde au lucrat cu o echipă de români, şi au fost plăcut surprinşi de munca lor de aici. Ei compara oraşul cu Silicon Valley-ul, remarcând plusurile comunităţii tehnologice de aici. ”Baza de talente din San Francisco este o sabie cu două tăişuri”, spuneAkash Nigam. ”Există cu siguranţă ingineri talentaţi acolo, dar un procent din ce în ce mai mare dintre ei se compară cu Ferrari-urile şi, în realitate, sunt doar Honda-uri. Este riscant să construieşti o întreagă echipă de ”stele” care nu se cunosc între ele. Acest tip de talente este de asemenea puţin probabil să facă faţă diversităţii, în condiţiile în care Facebook, Google, Twitter caută în mod constant noi talente. Lucrurile sunt total diferite pentru echipa noastră din Bucureşti, unde am văzut o rată de plecare  mai mică şi o dedicare puternică faţă de Blend.”

    Nigam, fiul lui Pavan Nigam, cofondatorul WebMD, a început să lucreze pentru Blend în facultate, alături de alţi doi colegi. S-au înscris în incubatorul de afaceri BBDO, iar prezenţa în acesta le impunea să deţină o echipă de ingineri în Bucureşti pentru a-şi transforma ideea în business. Cei trei au decis să se mute la Bucureşti pe perioada verii pentru a verifica cum merci lucrurile aici ei înşişi şi au fost surprinşi în mod plăcut de ceea ce au găsit. ”Diferenţa dintre noi trei încercând să construim ceva mediocru versus construirea unei companii legitime cu un grup de indivizi experimentaţi a fost monumentală”, spune Nigam. ”Am ajuns ca în cele din urmă să lansăm o afacere şi să avem suficientă tracţiune pentru a atrage o rundă de investiţii. Inspirându-ne din WhatsApp şi operaţiunile lor din Rusia, am contractat echipa ca angajaţi full-time ai Blend. Până acum – aceasta a fost cea mai bună decizie pe care compania noastră a făcut-o.” Potrivit BusinessofApps, Blend a atras investiţii de 6,3 milioane de euro din mai multe surse. Runta de investiţii a fost condusă de New Enterprise Associates şi de alte nume precum Great Oaks Capital, Waha Capital, Red Sea Venture, CAA Ventures.

     

  • Un antreprenor din America: ”Decizia de a veni în Bucureşti a fost cea mai bună pentru compania noastră”

    ”Unde se duc antreprenorii pricepuţi care au nevoie de talente în domeniul tehnologiei? Aţi presupune că cei din Silicon Valley nu ar trebui să meargă prea departe; dar acesta nu este cazul lui Akash Nigam, confondatorul aplicaţiei Blend, care şi-a concentrat eforturile într-un alt hub tehnologic global” – descrie publicaţia internaţională Forbes scena tehnologică din România. Articolul este despre un grup de trei antreprenori, care au pus bazele aplicaţiei Blend –  o reţea socială dedicată studenţilor.

    Publicaţia internaţională vorbeşte despre cum trecutul dificil al ţării şi dificultăţile economice fac parte din istorie, iar Bucureştiul este casa unui sector al start-up-urilor vibrant, unde se află  numeroşi ingineri talentaţi.  

    Fondatorii Blend şi-au petrecut vara în Bucureşti, unde au lucrat cu o echipă de români, şi au fost plăcut surprinşi de munca lor de aici. Ei compara oraşul cu Silicon Valley-ul, remarcând plusurile comunităţii tehnologice de aici. ”Baza de talente din San Francisco este o sabie cu două tăişuri”, spuneAkash Nigam. ”Există cu siguranţă ingineri talentaţi acolo, dar un procent din ce în ce mai mare dintre ei se compară cu Ferrari-urile şi, în realitate, sunt doar Honda-uri. Este riscant să construieşti o întreagă echipă de ”stele” care nu se cunosc între ele. Acest tip de talente este de asemenea puţin probabil să facă faţă diversităţii, în condiţiile în care Facebook, Google, Twitter caută în mod constant noi talente. Lucrurile sunt total diferite pentru echipa noastră din Bucureşti, unde am văzut o rată de plecare  mai mică şi o dedicare puternică faţă de Blend.”

    Nigam, fiul lui Pavan Nigam, cofondatorul WebMD, a început să lucreze pentru Blend în facultate, alături de alţi doi colegi. S-au înscris în incubatorul de afaceri BBDO, iar prezenţa în acesta le impunea să deţină o echipă de ingineri în Bucureşti pentru a-şi transforma ideea în business. Cei trei au decis să se mute la Bucureşti pe perioada verii pentru a verifica cum merci lucrurile aici ei înşişi şi au fost surprinşi în mod plăcut de ceea ce au găsit. ”Diferenţa dintre noi trei încercând să construim ceva mediocru versus construirea unei companii legitime cu un grup de indivizi experimentaţi a fost monumentală”, spune Nigam. ”Am ajuns ca în cele din urmă să lansăm o afacere şi să avem suficientă tracţiune pentru a atrage o rundă de investiţii. Inspirându-ne din WhatsApp şi operaţiunile lor din Rusia, am contractat echipa ca angajaţi full-time ai Blend. Până acum – aceasta a fost cea mai bună decizie pe care compania noastră a făcut-o.” Potrivit BusinessofApps, Blend a atras investiţii de 6,3 milioane de euro din mai multe surse. Runta de investiţii a fost condusă de New Enterprise Associates şi de alte nume precum Great Oaks Capital, Waha Capital, Red Sea Venture, CAA Ventures.

     

  • Cât te costă să pui pe picioare un start-up în România. De cele mai multe ori antreprenorii plătesc totul din buzunarul propriu

    În Germania, costul mediu pentru începerea unei afaceri este de 22.200 de dolari, în timp ce în Polonia este de aproximativ 11.500 de dolari.

    Comparativ, în Bulgaria un locuitor investeşte în medie 5.700 de dolari într-o afacere, iar în Croaţia 11.000 de dolari, conform raportului citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorii debutanţi au înfiinţat peste 32.000 de SRL-D până la finele lunii iulie. Cele mai multe firme s-au înregistrat în Bucureşti

    Soldul firmelor de tip SRL-Debutant, tip de afacere lansată pe piaţa locală în 2011 ca urmare a unui program naţional de finanţare a start-up-urilor, a ajuns în luna iulie a acestui an la 32.550 entităţi, cu peste 838 mai mult faţă de luna precedentă, arată datele de la Registrul Comerţului.

    Din total, cele mai multe firme debutante s-au înregistrat în Bucureşti (4.424 societăţi), Capitala fiind urmată de Cluj (3.810 societăţi) şi de Timiş cu 2.017 societăţi.

    Pe ultimele locuri se situează Covasna (119 societăţi), Călăraşi (131 societăţi) şi Caraş-Severin (164 societăţi), conform datelor de la Registrul Comerţului.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 septembrie 2016

    COVER STORY:  Emmanuelle Valentin-Fouchs se descrie drept o „cetăţeană a lumii” de origine franceză şi se declară un promotor hotărât şi vocal al României, ţară care i-a adus mai multe surprize plăcute decât se aştepta. De la finalul anului trecut a preluat conducerea filialei locale a Sanofi, unul dintre cei mai mari jucători din domeniul farma din România. Consideră că mediul de afaceri local, în care a aterizat, oferă provocări, în ciuda controverselor care fierb în piaţă şi luând în calcul toate plusurile şi minusurile întâlnite aici. 
     
    ASIGURĂRI: Ce înseamnă România pentru olandezii de la NN

     

    RESURSE UMANE: Legătura dintre profitul companiei şi stresul angajaţilor

     

    SPECIAL: Legătura dintre Rolling Stones, cai morţi şi schimbările din Polonia

    STRATEGIE: Drumul spre 1 miliard de dolari

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Doi antreprenori au pariat 24.000 de euro pe o afacere cu sucuri naturale într-un spaţiu de 10 mp

    Doi tineri antreprenori au investit 24.000 de euro într-un spaţiu de 10 mp din Capitală unde produc de câteva luni sucuri proaspete din fructe. Pasiunea pentru călătorii este pricina ideii de afaceri, susţinută şi de preocuparea tot mai mare pentru o alimentaţie sănătoasă. VanFruct a pornit însă la drum anul trecut, când antreprenorii au început să producă şi să vândă sucurile într-un bar mobil, găzduit de o dubiţă Volkswagen ’71.

    Fructele sunt principalul ingredient în ceea ce facem. Ideea a pornit de la un Van, iar numele l-am ales destul de natural“, spune Ştefan Ciobotaru, unul dintre fondatorii afacerii. După aproximativ o jumătate de an de la înfiinţarea VanFructului mobil, în luna iunie a acestui an a fost deschis şi spaţiul fix din zona Mendeleev, în Capitală, unde fondatorii au investit, din surse proprii, circa 24.000 de euro.

    VanFruct este un bar conceptual cu sucuri din fructe, ce îşi propune să insufle un aer hippie şi o atmosferă prietenească celor care le trec pragul. Investiţia de 24.000 de euro a vizat deopotrivă amenajarea şi echiparea barului. „Am ales să lucrăm cu oameni specializaţi în domeniu – cu Lama Arhitectura pentru proiectul de design (n. red. – arhitecţii Călin Radu şi Dan Enache au realizat creaţii urbane populare în diverse locuri din Capitală) – dar şi să achiziţionăm echipamente de top pentru bar“, spune antreprenorul de 36 de ani. Interiorul era total diferit şi a fost modificat aproape în întregime, aşa că le-a povestit arhitecţilor care va fi conceptul VanFruct şi le-a solicitat ceva cu „multă culoare“.

    Amenajarea a durat câteva luni, „poate un pic mai mult decât ne aşteptam noi, iar asta pentru că spaţiile mici sunt întotdeauna mai dificile“, spune acesta. Designul locaţiei nu se îndepărtează prea mult de conceptul cu care a pornit la drum, la propriu, VanFruct: spaţiul se aseamănă cu un garaj care imită curbura acoperişului şi deţine elemente din dubiţă, cum ar fi logo-ul. Dacă în privinţa rezultatelor financiare antreprenorii sunt rezervaţi – spun doar că au 80 de vizitatori pe zi, iar preţul unei băuturi este de 14 lei şi că este prematur să discute de profitabilitate şi încasări pentru că au inaugurat barul de doar câteva luni – în ce priveşte aspectul, spaţiul este deja un câştigător, primind premiul la secţiunea Arhitectura spaţiului interior din cadrul Anualei de Arhitectură din Bucureşti.

    Spaţiul de 10 mp, aflat la o distanţă de un minut de mers pe jos de Piaţa Romană, este împărţit în două zone distincte, datorită diferenţelor de nivel de 1,4 m: are o scară de acces din trotuar şi un bar cu banchetă, diferenţiate atât prin cromatica folosită, cât şi prin texturile materialelor. Pentru scară arhitecţii au folosit tablă striată, neagră, iar barul şi bancheta sunt realizate din plută; o arcadă de plasă metalică este utilizată pentru finisarea pereţilor şi are rol de suport pentru ghivecele cu iederă, iar cărămida, lăsată la vedere, a fost vopsită în galben, pentru a fi în ton cu specificul locaţiei.

    La VanFruct, clienţii pot alege din sortimentele de smoothie cu fructe de sezon, sucuri sau limonade care au ingrediente surpriză precum mărul, ananasul sau căpşunele. Meniul este completat de cafea şi gaufres cu diferite toppinguri, acestea din urmă fiind preparate din făină integrală şi uleiuri presate la rece, fără lapte, ouă sau zahăr. Ştefan Ciobotaru spune că locaţia se diferenţiază prin „orientarea către oameni, iar ingredientele sunt alese atent, adică fructe gustoase, nu doar arătoase, făină integrală pentru gaufre, lapte de migdale făcut de noi, fără niciun alt aditiv“. La două luni de la inaugurare, circa 80 de persoane trec zilnic pragul Vanului cu locaţie fixă, dar deocamdată, afirmă antreprenorul, nu se poate stabili valoarea bonului mediu, care fluctuează destul de mult. „Ne bucurăm că avem deja clienţi fideli, dar şi vizitatori noi, foarte încântaţi de produse, de loc şi de întreaga experienţă.“ 

    Tot el adaugă că majoritatea clienţilor sunt „persoane prietenoase, pasionate de o alimentaţie sănătoasă, dornice să încerce reţete noi, cu care schimbăm sfaturi şi idei legate de reţete“. Iar acest lucru ajutăVanFruct să se dezvolte frumos, natural şi sustenabil, „într‑un domeniu în care sperăm să vedem mai multe astfel de iniţiative care promovează un stil de viaţă sănătos“, ţine să adauge Ştefan Ciobotaru. Impulsionaţi sau nu de experienţa personală sau cea a străinilor din ţări în care well-being-ul este o veritabilă strategie naţională, cum este cazul naţiilor nordice, de reclamele TV care îndeamnă la reducerea consumului de „sare, zahăr şi grăsimi“ dar şi la practicarea de mişcare „cel puţin 30 de minute pe zi“, tot mai mulţi români sunt preocupaţi de un stil de viaţă mai sănătos.

    Astfel, 55% dintre români afirmă că sunt dispuşi să plătească mai mult pentru alimentele care nu conţin E-uri, cu 10% mai mult decât în 2006, iar peste 600.000 de români spun că alimentaţia lor este cu preponderenţă vegetariană, arată studiul naţional de audienţă (SNA) Focus realizat anul trecut de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT). Studiul mai arată că mâncarea de tip fast-food nu se mai bucură de acelaşi succes ca în urmă cu patru ani.

    Astăzi doar 20% dintre români spun că obişnuiesc să consume în mod regulat preparate de la fast-food, în scădere cu cinci procente faţă de 2006. Aproape două treimi (62%) dintre femei afirmă că, de obicei, consumă produse cu cât mai puţine calorii. Cu toate acestea, dulciurile rămân în topul preferinţelor: peste un sfert (26%) afirmă că obişnuiesc să consume dulciuri în locul unei mese obişnuite şi o treime afirmă chiar că nu pot trăi fără dulciuri.

    Deşi româncele sunt mai atente în privinţa siluetei, ele sunt şi cele care rezistă cel mai greu la tentaţia dulcelui, 60% dintre cei care afirmă că nu pot trăi fără să consume dulce fiind femei, mai arată studiul BRAT. Gradul crescut de atenţie pentru sănătate este şi motorul de creştere a afacerilor care îşi construiesc oferta de bunuri şi servicii pe nişa acestui tip de consumator, iar raioanele cu alimente bio se înmulţesc. La fel şi numărul sălilor de sport, dar şi al celor care le trec pragul.
    Deocamdată, afacerea VanFruct este la început de drum, iar echipa „se numără pe degetele de la mâini“, spune fondatorul, însă toate planurile mizează pe creştere, care se oglindeşte şi în cifre.

    Echipa se va mări numeric odată cu deschiderea următoarei locaţii, pe strada Câmpineanu din Capitală, unde se lucrează acum la amenajarea. Şi asta nu e tot, spune antreprenorul: „Vara am pornit la plimbare cu VanFruct Bar Mobil“, varianta iniţială a conceptului, care este prezent la evenimente sau manifestări stradale. „Toţi banii pe care îi facem în prezent se vor duce în amortizarea investiţiei iniţiale. Aproximăm că într-un an şi jumătate, maximum doi vom amortiza investiţia“. Cât despre profit efectiv, antreprenorul spune că „nu ne-am făcut niciodată un plan. Vrem să vedem ce se întâmplă după cei doi ani şi abia atunci vom putea vorbi despre o cifră mai concretă. Avem o activitate de tip antreprenorial şi care se ajustează din mers. Creştem şi noi odată cu ea“.
     

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

  • Cum ajungi să ai propria benzinărie: „Trebuie experienţă în vânzări şi o garanţie sau un depozit cash“

    Mai bine de 100 de foşti angajaţi ai staţiilor Rompetrol, al doilea cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, dar şi persoane fizice care şi-au dorit să treacă la statutul de antreprenor, fără a prelua însă toate riscurile care vin din această „meserie“, conduc în acest moment o staţie apaţinând companiei petroliere. În total, Rompetrol are 138 de staţii proprii pe care vrea să le dea în administrare unor dealeri independenţi. Investiţia într-o staţie depăşeşte 1 mil. euro.

    Vedeţi AICI cum ajungi să ai propria benzinărie

  • Cum ajungi să ai propria benzinărie: „Trebuie experienţă în vânzări şi o garanţie sau un depozit cash“

    Mai bine de 100 de foşti angajaţi ai staţiilor Rompetrol, al doilea cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, dar şi persoane fizice care şi-au dorit să treacă la statutul de antreprenor, fără a prelua însă toate riscurile care vin din această „meserie“, conduc în acest moment o staţie apaţinând companiei petroliere. În total, Rompetrol are 138 de staţii proprii pe care vrea să le dea în administrare unor dealeri independenţi. Investiţia într-o staţie depăşeşte 1 mil. euro.

    „Sunt două condiţii care trebuie îndeplinite de un viitor manager extern: parcurgerea unui program de instruire într-o staţie Rompetrol pentru a înţelege mai bine modul de lucru. A doua condiţie este asi­gurarea unei garanţii minime la preluarea staţiei. Nivelul garanţiei de­pinde de specificul staţiei pre­luate. Garanţia poate fi: o scrisoare de garanţie bancară, un depozit cash sau o ipotecă asupra unui imobil“, explică reprezentanţii Rompetrol, fără a preciza însă care este valoarea minimă a acestei garanţii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro