Corecţia de astăzi era aşteptată având în vedere că aceasta este prima zi în care investitorii care cumpără acţiuni Transgaz nu mai primesc dividendul brut de 21,29 lei/unitate pe care compania l-a acordat acţionarilor din profitul anului precedent.
Titlurile Transgaz erau în debutul şedinţei cele mai tranzacţionate de pe bursă, cu un rulaj de 1,4 mil. lei, mai ridicat şi decât cel al Fondului Proprietatea care creşteau cu 0,4%.
Majoritatea acţiunilor înregistrau corecţii uşoare la aceeaşi oră.
Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea (FP), susţine că plasamentul de acţiuni la Petrom realizat doar parţial a arătat că există cerere limitată pe bursa de la Bucureşti şi recomandă statului să acceseze şi alte burse atunci când privatizează pachetul de 15% din Romgaz, producătorul naţional de gaze.
„Poate că privatizarea Romgaz va avea loc prin intermediul unei listări duale, cererea pentru acţiuni pe piaţa locală este limitată, iar plasamentul de acţiuni Petrom pe care noi l-am făcut a arătat acest lucru. Pentru o ofertă de 300-400 milioane de euro, aşa cum este oferta Romgaz, recomandăm statului să acceseze şi alte pieţe. Pentru investitorii mari, bursa de la Bucureşti este prea mică pentru a se mobiliza“, a spus managerul Fondului Proprietatea.
WikiZF: Profilul companiei Fondul Proprietatea
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 12.06.2013
ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.
Acţionarii producătorului de echipamente pentru industria de petrol şi gaze Aermax-Gaz Mediaş (ARAX), controlat de omul de afaceri Mircea Vescan, au aprobat consolidarea valorii nominale a acţiunilor de la 0,1 lei la 10 lei, concomitent cu reducerea numărului de acţiuni de 100 de ori.
GDF Suez a preluat pachetul de acţiuni pentru o sumă neprecizată, devenind cel de-al şaselea partener în proiectul Nabucco, potrivit unui comunicat transmis marţi de OMV.
“Intrarea GDF Suez în proiectul Nabucco West reprezintă un progres semnificativ. Demonstrează că suntem pe calea cea bună pentru a furniza Europei mai multe gaze naturale şi pentru a asigura noi surse de gaze pentru viitor”, a declarat în comunicat directorul general al OMV, Gerhard Roiss.
În urma tranzacţiei, acţionarii Nabucco sunt: Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), BOTAS (Turcia), MOL (Ungaria), GDF Suez (Franţa) şi OMV (Austria).
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Imaginea comerţului modern este în continuă schimbare şi în 2013. Jucătorii de pe piaţa de retail din România îşi fac din ce în ce mai mult simţită prezenţa, atât printr-un număr mai mare de magazine, cât şi prin acţiuni de promovare intensă în media. Anul trecut, aceste acţiuni s-au reflectat într-o creştere a comerţului modern cu un punct procentual faţă de 2011, atrăgând 49% din valoarea totală a pieţei de FMCG pentru consumul acasă. În ultimul trimestru al anului 2012, raportul dintre comerţul modern şi cel tradiţional a ajuns la 50/50 în valoare”, se arată într-un comunicat al GfK România.
În acest context, formatul de tip discount acoperă 9% din cheltuielile gospodăriilor din România pentru bunuri de larg consum. În comparaţie cu 2011, se remarcă o creştere de 11% în valoare absolută.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Nu cred că există firmă din zona tehnologiei (şi nu numai) care să fi avut o evoluţie atât de spectaculoasă precum Google. Iar aici nu folosesc cuvântul „spectaculos„ doar în sensul considerat sinonim cu impresionant sau remarcabil, pentru că modul cum a evoluat Google a fost un spectacol în sine, mai întotdeauna imprevizibil, adeseori parcă lipsit de logică. Nu-i de mirare că există analişti specializaţi în evoluţia companiei sau bloguri cu mare trafic care urmăresc fiecare mişcare făcută de Google.
La început a fost un motor de căutare bun. Foarte bun. Abia apoi a fost inventat sistemul de publicitate contextuală care reprezintă şi astăzi principala sursă de venituri a companiei. Apoi a început haosul. Google a părut să se arunce în toate direcţiile simultan, lansând nenumărate servicii, majoritatea ţinute ani de zile în fază beta, altele lăsate în paragină (de exemplu reţeaua de socializare Orkut sau enciclopedia Knol) sau chiar abandonate (de exemplu Wave).
Diversitatea era năucitoare, de la serviciul de poştă electronică (Gmail) până la sistemul de hărţi, de la digitalizarea cărţilor până la catalogarea lucrărilor ştiinţifice (Scholar), de la platforma de bloguri Blogger până la traduceri automate, de la YouTube la platforma pentru grupuri, iar enumerarea ar putea continua pe pagini întregi. În fine, sistemul de operare pentru dispozitive mobile Android şi un alt sistem de operare (bazat pe browserul Chrome) nu păreau să se lipească nicăieri, ca să nu mai vorbesc de cercetările în privinţa unui automobil care se conduce singur. Aproape că nu există domeniu unde Google să nu interfereze într-un fel sau altul.
Până când Larry Page a revenit la conducerea companiei şi a început să se facă lumină. Lucrurile au început să se aşeze. Suita de birotică a fost reunită în Google Drive, multe servicii au fost replicate pe Android, sub toată construcţia a fost aşezat un „strat social„ numit Google Plus şi totul a început să arate coerent şi orientat spre cele două tendinţe majore: social şi mobil. Când lumea a observat că, de fapt, a existat tot timpul o strategie cu bătaie lungă, investitorii au acţionat aproape isteric.
Dacă la începutul anului preţul unei acţiuni Google era de 700 de dolari, nu cu mult timp în urmă ajunsese la 915 dolari, iar capitalizarea de piaţă a sărit peste 300 de miliarde. Până şi George Soros a vândut acţiunile Apple pentru a cumpăra masiv acţiuni Google. În aceste condiţii, conferinţa Google I/O desfăşurată la centrul Moscone din San Francisco a stârnit un interes comparabil cu MacWorld în vremurile de glorie ale lui Steve Jobs. Cele 6.000 de tichete de participare în valoare de 900 de dolari (300 pentru cei din educaţie) s-au vândut în 49 de minute, iar în prima zi lumea s-a aşezat la coadă încă de la 5 dimineaţa.
Noutăţile anunţate au fost multe. Aş remarca integrarea dintre Google Maps, Earth şi StreetView, serviciul de streaming Google Play Music All Access şi un Samsung Galaxy S4 sub brand Nexus. Google Now este echivalentul Siri de la Apple şi mulţi îl consideră mai bun. Însă cea mai spectaculoasă noutate este integrarea dintre Gmail şi Google Wallet, care va permite transferul de bani prin e-mail în cel mai simplu fel cu putinţă (cam ca şi ataşarea unui fişier). Oricât de scurt încerc să fiu, nu pot trece peste faptul că numărul activărilor de aparate cu Android a depăşit 900 de milioane, iar numărul de aplicaţii instalate de pe Google Play este de peste 24 de miliarde.
Cu toate acestea, cea mai importantă – şi surprinzătoare – parte a întregului eveniment a fost prezentarea lui Larry Page. Deşi suferind de o afecţiune a coardelor vocale (care l-a obligat să vorbească încet), Page a stat pe scenă trei ore şi jumătate şi a fost dispus să răspundă întrebărilor venite din sală – ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată la acest nivel. De fapt, aşa cum a remarcat Wired, Page nu a prezentat produse, ci o viziune. Iar prezentându-şi viziunea, a avut curajul să vorbească despre fericire şi iubire: „Am crezut întotdeauna că tehnologia trebuie să facă munca grea (…), astfel încât utilizatorii să poată face ceea ce-i face fericiţi: să trăiască şi să iubească„.
Achiziţia pachetului de acţiuni OMV Petrom a fost anunţată de SIF Oltenia printr-un raport transmis, luni, Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Titlurile cumpărate de SIF Oltenia reprezintă 8,1% din pachetul vândut de Fondul Proprietatea.
Preţul la care Fondul a cedat acţiunile este cu 6% sub ultima cotaţie bursieră de joi, de 0,415 lei/titlu şi, totodată, cu 12,2% sub preţul dinainte ca Fondul Proprietatea să anunţe, miercuri, intenţia privind vânzarea de titluri OMV Petrom.
La finele lunii martie, SIF Oltenia avea puţin peste 1,1% din acţiunile OMV Petrom, iar prin achiziţia pachetului de la Fondul Proprietatea a ajuns să deţină peste 1,19% din titlurile companiei de petrol, gaze şi energie
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Banii au fost investiţi în acţiuni şi titluri de valoare, care au înregistrat pierderi importante; pe de altă parte femeia a susţinut că face profit, în ideea de a atrage şi mai mulţi bani. Schema a început în 2007 şi s-a prăbuşit în octombrie 2011.
Acesta nu este singurul caz nefericit din businessul din Wenzhou, care s-a mai confruntat în anii trecuţi cu o criză a datoriilor care a împins antreprenorii în faliment, uneori şi spre sinucidere.
Pe de altă parte, guvernul chinez a anunţat că a condamnat 4.170 de persoane pentru strângere ilegală de fonduri, din 2011. Dintre aceştia, 1.449 au primit sentinţe ce încep cu câte cinci ani de închisoare şi merg până la condamnări la moarte.
În 2009 o altă femeie de afaceri, Wu Ying, socotită drept una dintre cele mai bogate femei din China, la moarte, pentru înşelăciune; senţinţa a fost casată de Curtea Supremă de justiţie.