BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Crimeea inaugurează o linie feroviară Simferopol-Moscova, care ocoleşte teritoriul Ucrainei

    “Principalul avantaj al acestui tren este că va ocoli teritoriul ucrainean periculos unde se desfăşoară operaţiuni militare”, a declarat ministrul Politicii Interne, Informaţiilor şi Comunicaţiilor din Crimeea, Dmitri Polonski, în momentul plecării trenului.

    “Începând de astăzi, putem garanta securitatea absolută a călătorilor noştri”, a afirmat el.

    Trenul, care va are nouă vagoane, va circula zilnic între Simferopol (Crimeea) şi Moscova, potrivit autorităţilor locale.

    Durata unei călătorii pe această linie va fi între 44 şi 46 de ore, aproape dublu faţă de fostul traseu care traversa teritoriul Ucrainei.

    Călătorii vor trebui să coboare din tren şi să traverseze strâmtoarea Kerci la bordul unei nave. Trenul va fi transportat pe un feribot şi îşi va continua apoi drumul pe teritoriul rus.

    “Nu mă tem de un traseu lung. Cel mai important este să nu fie periculos”, a afirmat Lilia Pahmutova, una din cei primii 200 de călători care au plecat vineri spre Moscova la bordul acestui tren, care are o capacitate totală de 460 de persoane.

  • KGB-ul transnistrean respinge acuzaţii privind tiruri asupra teritoriului ucrainean

    Serviciul insistă, de asemenea, că nu a trimis avioane fără pilot să survoleze teritoriul ucrainean.

    “Nu au existat tiruri din partea Transnistriei spre teritoriul Ucrainei. Nu am trimis aparate de zbor pentru a survola Ucraina”, afirmă KGB-ul, potrivit unui comunicat.

    “Mai mult decât atât, poliţiştii de frontieră transnistreni respectă cu stricteţe ordinul de a «nu ceda provocărilor», în pofida faptului că Tiraspolul a raportat tiruri asupra vameşilor transnistreni de pe teritoriul Ucrainei”, menţionează serviciul de securitate de la Tiraspol.

    KGB-ul a calificat informaţiile apărute în presa ucraineană drept “provocări” care au scopul de a “destabiliza situaţia în zona de frontieră şi de a crea panică în rândul populaţiei din regiunile ucrainene Odesa şi Vinniţa”.

    “Menţionăm că oficiali ucraineni au declarat anterior că Transnistria ar pregăti un atac asupra Ucrainei, însă aceste afirmaţii sunt neîntemeiate”, subliniază serviciul.

  • Şaptezeci de experţi olandezi şi australieni se află în zona prăbuşirii avionului malaysian MH17

    “Experţi olandezi şi australieni au sosit la locul prăbuşirii vineri dimineaţă”, a informat Ministerul olandez al Securităţii şi Justiţiei, într-un comunicat. “Cei 70 de experţi vor efectua operaţiuni de căutare în diferite locuri din zona prăbuşirii”, precizează textul.

    Experţii olandezi şi australieni au reuşit joi să ajungă la locul prăbuşirii avionului malaysian în estul Ucrainei, după mai multe încercări eşuate, începând de duminică, din cauza luptelor din proximitate. Aceştia au efectuat joi o muncă de recunoaştere, pentru ca cercetările să poată începe cât mai repede posibil, în cursul vizitei următoare, anunţase ministrul olandez al Justiţiei.

    La scurt timp după sosirea experţilor internaţionali, joi, o jurnalistă a agenţiei AFP a auzit mai multe explozii puternice în apropiere de locul prăbuşirii avionului malaysian, în zona controlată de separatişti. O coloană de fum putea fi văzută în zonă, la mai puţin de zece kilometri de locul în care se află în continuare fragmente din cadavrele victimelor şi din epava aeronavei.

    Armata ucraineană a anunţat joi dimineaţă că îşi va suspenda pentru o zi ofensiva din est împotriva separatiştilor proruşi, la cererea secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, pentru a permite accesul experţilor internaţionali la locul prăbuşirii avionului.

    Experţii olandezi şi australieni responsabili cu ancheta în cazul prăbuşirii avionului malaysian în Ucraina au fost nevoiţi luni să se întoarcă din drum în timp ce încercau să meargă la locul catastrofei, unde se află fragmente din epava avionului Malaysia Airlines. Marţi şi miercuri, aceşti experţi şi poliţişti au fost nevoiţi să renunţe din nou să se deplaseze la locul catastrofei, din cauza luptelor din proximitate.

    Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova. Kievul şi occidentalii i-au acuzat pe separatişti şi pe protectorii lor de la Kremlin că sunt responsabili de această catastrofă.

     

  • Separatiştii proruşi din Ucraina, asediaţi de armată, vor să-şi înfiinţeze propriul sistem bancar: Moneda se va numi rublă

    “Moneda se va numi rublă. Ne aflăm pe pământ slav şi slavii au folosit întotdeauna rubla”, explică Maksim Ivanov, responsabil cu colectarea impozitelor, cu Trezoreria şi sistemul bancar în cadrul structurilor de conducere formate de insurgenţi în estul Ucrainei.

    De altfel, “Guvernul” format de insurgenţi a înfiinţat o “bancă populară”, care a primit misiunea suprarealistă de a contura un cadru financiar local, un fel de Bancă Centrală pentru un mini-stat ale cărui dimensiuni sunt din ce în ce mai reduse, în contextul avansării forţelor ucrainene în regiune.

    Separatiştii proruşi sunt acum regrupaţi în câteva bastioane, printre care Doneţk şi Lugansk, şi într-o parte din zona care separă cele două oraşe aflate în apropiere de frontiera rusă.

    Noua “instituţie financiară” a separatiştilor are deja sediul în clădirea filialei locale a Băncii Naţionale a Ucrainei, abandonată după ce rebelii au preluat controlul asupra oraşului. Separatiştii afirmă că o echipă de “experţi” îşi desfăşoară deja activitatea, în plină zonă de război.

    Maksim Ivanov spune că lucrează cu o echipă de aproape 30 de persoane, inclusiv locuitori din regiune cu calificare în domeniu, precum şi specialişti din Rusia şi din Kazahstan.

    Pe fondul înăspririi sancţiunilor occidentale la adresa Moscovei şi rebelilor proruşi, “bancherul” separatist consideră că Rusia reprezintă un partener “mai convenabil” pentru sud-estul Ucrainei, centrul industrial al Ucrainei, dar şi pentru industria metalurgică şi chimică aflată în declin în ultimii ani.

    El recunoaşte dificultatea sarcinii care i-a fost încredinţată, în condiţiile în care doar “între 20 şi 25% din economia” regiunii, aflată în pragul haosului, continuă să funcţioneze. “80% dintre magazine şi 70% dintre cafenele şi restaurante sunt închise”, notează el. “Când luptele vor înceta, va trebui să reconstruim”, adaugă el.

    – Kievul ia măsuri pentru zonele controlate de rebeli

    În acest context, la Kiev, Banca Centrală a reacţionat şi a luat săptămâna trecută măsuri de urgenţă pentru zonele aflate sub controlul rebelilor. Băncile ucrainene din estul ţării sunt în special obligate să distrugă bancnotele pe care le deţin acoperindu-le de vopsea, astfel încât să nu mai fie folosite şi să evite să ajungă în mâinile insurgenţilor, consideraţi “terorişti” de autorităţile ucrainene.

    Maksim Ivanov spune însă că rezervele bancare din Doneţk se află “de facto” la dispoziţia separatiştilor, ai căror lideri intenţionează să ofere bancomate băncilor din oraş.

    O sursă bancară din Doneţk a relatat pentru AFP, sub acoperirea anonimatului, că accesul la bani numerar reprezintă principala problemă în acest moment. “Deocamdată, bancomatele funcţionează, dar nu se ştie cât timp va mai dura”, a explicat sursa, adăugând că o mare parte personalului părăseşte oraşul, iar, în consecinţă, agenţiile bancare sunt nevoite să-şi înceteze activitatea.

    De asemenea, sursa menţionată subliniază că băncile rămân înregistrate la autorităţile ucrainene şi se supun în acest context legislaţiei stabilite de Kiev, şi nu separatiştilor.

    Aceeaşi sursă s-a declarat neîncrezătoare în ceea ce priveşte ordinul dat de Banca Naţională a Ucrainei de a distruge bancnotele aflate în depozitele băncilor: reprezentanţii autorităţilor ucrainene au primit sarcina de a supraveghea procedura.

    La rândul său, Maksim Ivanov critică măsurile, pe care le consideră autodistructive.

    Un alt lider din rândul rebelilor, Pavel Gubarev, om de afaceri local aflat în fruntea mişcării separatiste încă de la apariţia sa, după sosirea puterii prooccidentale la Kiev, la sfârşitul lunii februarie, a apreciat că, prin aceste măsuri, autorităţile ucrainene “recunosc, de fapt, independenţa” regiunii.

    “În acest moment, ne aflăm într-o zonă offshore, scutită de taxe”, a declarat el. “Ei (autorităţile ucrainene – n.r.) şi-au retras sistemul bancar, au decis încetarea activităţii”, a subliniat liderul prorus.

     

  • Paisprezece persoane, inclusiv zece militari ucraineni, ucise în confruntări în Ucraina

    “Patru cadavre nu au fost încă identificate. Poate fi vorba de militari ucraineni ori de terorişti (insurgenţi)”, a declarat pentru AFP Oleksii Dmitraşkivski, un purtător de cuvânt al Statului Major ucrainean.

    Statul Major a anunţat cu puţin timp înainte că trupe au căzut într-o “ambuscadă” a separatiştilor, în această localitate situată la aproximativ 25 de kilometri de locul unde s-a prăbuşit avionul malaysian care efectua zborul MH17, zonă în care încearcă să pătrundă experţi internaţionali.

    Forţele ucrainene şi-au reluat vineri ofensiva asupra insurgenţilor proruşi, suspendată cu o zi înainte cu scopul de a favoriza ancheta internaţională privnd drama care a condus la impunerea unor sancţiuni economice fără precedent Rusei, acuzată că-i înarmează pe rebeli şi le furnizează oameni.

    “În prezent, operaţiunile militare se află într-o fază activă”, a confirmat Dmitraşkivski. “Dar nu se duc lupte în zona în care s-a prăbuşit Beoingul. Astăzi (vineri), grupul de experţi internaţionali îşi va continua activitatea”, a adăugat el.

    Într-un comunicat, Statul Major ucrainean a anunţat că şi-a continuat înaintarea, începută în iulie, care i-a permis să-i respingă pe separatişti în câteva bastioane, în special în oraşele Doneţk şi Lugansk, dar şi în zona de frontieră cu Rusia care le desparte.

    Forţele ucrainene “au eliberat locallitatea Novîi Svit”, situată la aproximativ 25 de kilometri sud de Doneţk şi care are aproximativ 8.000 de locuitori, se arată în comunicat.

    Ele au anunţat că au constatat încălcări ale spaţiului aerian ucrainean de către aviaţia rusească.

    După ce a fost împiedicat timp de mai multe zile să acceadă la locul prăbuşirii Boeingului aparţinând companiei Malaysia Airlines din cauza luptelor, un mic grup de experţi olandezi şi australieni a reuşit să ajungă la faţa locului joi, pe o rută ocolitoare de câteva sute de kilometri, faţă de cei 60 de kilometri pe drumul direct.

    Un purtător de cuvânt al OSCE care-i însoţeşte pe inspectori a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter că 14 vehicule au plecat vineri dimineaţa şi încearcă să ajungă la faţa locului, unde se află în continuare fragmente de fuzelaj şi rămăşiţe umane de la drama care s-a soldat, pe 17 iulie, cu 298 de morţi.

    Într-o întâlnire, joi, la Minsk, între reprezentanţi ai Ucrainei, separatiştilor proruşi şi Rusiei, sub egida OSCE, părţile “s-au angajat să asigure un acces securizat anchetatorilor internaţionali la locul prăbuşirii, până la încheierea anchetei pe teren”, a anunţat Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa într-un comunicat.

    O misiune înarmată a poliţiilor olandeză şi australiană, din care vor putea face cel mult 950 de persoane, urmează să înceapă vineri să se mobilizeze în zonă cu scopul de a o securiza.

  • Merkel şi Putin negociază ÎN SECRET un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor

    Potrivit publicaţiei britanice, planul de pace la care lucrează Merkel şi Putin se articulează în jurul a două ambiţii principale, şi anume stabilizarea frontierelor Ucrainei şi furnizarea ţării – aflate în dificultate financiară – a unui ajutor economic consistent printr-un nou acord în domeniul energiei care să asigure securitatea livrărilor de gaze.

    Cel mai controversat lucru constă în faptul că, în cazul în care planul lui Merkel va fi acceptat de către ruşi, comunitatea internaţională va fi nevoită să recunoască independenţa Crimeei şi anexarea ei de către Rusia, un lucru pe care anumiţi membri ONU l-ar putea considera greu de acceptat.

    Potrivit ziarului, surse apropiate acestor negocieri secrete afirmă că prima parte a planului, cu privire la stabilizare, cere Rusiei să-şi retragă sprijinul financiar şi militar acordat diverselor grupări separatiste care operează în estul Ucrainei. În cadrul unui eventual acord, această regiune ar urma să primească anumite puteri descentralizate.

    Concomitent, continuă The Independent, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ar accepta că nu ceară aderarea la NATO. În schimb, Putin va căuta să nu blocheze sau să se amestece în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană (UE), potrivit unui pact semnat în urmă cu câteva săptămâni.

    În al doilea rând, potrivit publicaţiei britanice, Ucrainei i se va oferi un nou acord pe termen lung cu gigantul rusesc Gazprom, cu privire la livrări de gaze naturale şi preţul acestora. În prezent nu există niciun acord, rezervele de gaze naturale ale Ucrainei scad şi ar urma să fie epuizate înainte de venirea iernii, ţara riscând o ruină economică şi socială.

    De asemenea, potrivit acordului, Rusia ar urma să despăgubească Ucraina printr-un pachet financiar în valoare de un miliard de dolari pentru pierderile la încasarea chiriei în schimbul staţionării Flotei ruse în Crimeea şi portul Sevastopol de la Marea Neagră până la proclamarea independenţei în martie, mai scrie ziarul.

    Însă aceste încercări ale lui Merkel de intermediere între Putin şi Poroşenko au fost afectate de doborârea în estul ţării a avionului malaysian care efectua zborul MH17.

    Cu toate acestea, surse care au luat parte la negocieri au declarat miercuri pentru The Independent că “planul german de pace se află în continuare pe masă şi este singurul. Negocierile se află într-un punct mort din cauza dezastrului MH17, dar se aşteaptă să fie reluate imediat ce are loc investigaţia”.

    “Este în interesul tuturor să se ajungă la un acord. Să sperăm că negocierile vor fi reluate, dacă se va ajunge la un rezultat satisfăcător în anchetele care se desfăşoară în prezent asupra cauzelor catastrofei MH17”, a adăugat sursa citată.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat pentru The Independent că nu ştie nimic despre existenţa unor asemenea negocieri. El a adăugat că este foarte probabil ca fie Statele Unite, fie Marea Britanie să nu fie de acord cu recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeei. La serviciul de presă al Ambasadei Germaniei, nu era nimeni disponibil miercuri, adaugă ziarul.

    O soluţionare a crizei actuale este convenabilă pentru germani, Rusia fiind singurul lor partener comercial important. Merkel a consolidat semnificativ axa ruso-germană în mandatele sale, iar până la prăbuşirea MH17 Guvernul german s-a opus cu fermitate impunerii unor sancţiuni comerciale, dar şi din motive diploamtice, comentează The Independent.

    Unele dintre cele mai mari companii germane efectuează operaţiuni în Rusia, în prezent una dintre cele mai mari pieţe pentru maşini, iar numeroase IMM-uri germane îşi extind activităţile în această ţară. Deşi Rusia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze în UE prin conducte care traversează Ucraina, Germania are propriile conducte care asigură legătura, separat, cu Rusia, fiind mai puţin vulnerabilă la acest capitol ca alte state europene.

    Un rol central în orice acord în domeniul gazelor naturale cu Gazprom l-ar juca unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ucraineni, Dmitro Firtaş. El a negociat primul mare acord în domeniu între Ucraina şi Rusia pentru perioada 2006-2009. În prezent, acesta se află la Viena, de unde luptă împotriva unei cereri de extrădare din partea Statelor Unite. Însă Firtaş are relaţii apropiate cu lideri ruşi şi ucraineni – l-a susţinut pe Poroşenko – şi a acţionat ca om de legătură, din umbră, la toate nivelurile.

     

  • Merkel şi Putin negociază ÎN SECRET un plan de pace în Ucraina: Crimeea în schimbul gazelor

    Potrivit publicaţiei britanice, planul de pace la care lucrează Merkel şi Putin se articulează în jurul a două ambiţii principale, şi anume stabilizarea frontierelor Ucrainei şi furnizarea ţării – aflate în dificultate financiară – a unui ajutor economic consistent printr-un nou acord în domeniul energiei care să asigure securitatea livrărilor de gaze.

    Cel mai controversat lucru constă în faptul că, în cazul în care planul lui Merkel va fi acceptat de către ruşi, comunitatea internaţională va fi nevoită să recunoască independenţa Crimeei şi anexarea ei de către Rusia, un lucru pe care anumiţi membri ONU l-ar putea considera greu de acceptat.

    Potrivit ziarului, surse apropiate acestor negocieri secrete afirmă că prima parte a planului, cu privire la stabilizare, cere Rusiei să-şi retragă sprijinul financiar şi militar acordat diverselor grupări separatiste care operează în estul Ucrainei. În cadrul unui eventual acord, această regiune ar urma să primească anumite puteri descentralizate.

    Concomitent, continuă The Independent, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ar accepta că nu ceară aderarea la NATO. În schimb, Putin va căuta să nu blocheze sau să se amestece în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu Uniunea Europeană (UE), potrivit unui pact semnat în urmă cu câteva săptămâni.

    În al doilea rând, potrivit publicaţiei britanice, Ucrainei i se va oferi un nou acord pe termen lung cu gigantul rusesc Gazprom, cu privire la livrări de gaze naturale şi preţul acestora. În prezent nu există niciun acord, rezervele de gaze naturale ale Ucrainei scad şi ar urma să fie epuizate înainte de venirea iernii, ţara riscând o ruină economică şi socială.

    De asemenea, potrivit acordului, Rusia ar urma să despăgubească Ucraina printr-un pachet financiar în valoare de un miliard de dolari pentru pierderile la încasarea chiriei în schimbul staţionării Flotei ruse în Crimeea şi portul Sevastopol de la Marea Neagră până la proclamarea independenţei în martie, mai scrie ziarul.

    Însă aceste încercări ale lui Merkel de intermediere între Putin şi Poroşenko au fost afectate de doborârea în estul ţării a avionului malaysian care efectua zborul MH17.

    Cu toate acestea, surse care au luat parte la negocieri au declarat miercuri pentru The Independent că “planul german de pace se află în continuare pe masă şi este singurul. Negocierile se află într-un punct mort din cauza dezastrului MH17, dar se aşteaptă să fie reluate imediat ce are loc investigaţia”.

    “Este în interesul tuturor să se ajungă la un acord. Să sperăm că negocierile vor fi reluate, dacă se va ajunge la un rezultat satisfăcător în anchetele care se desfăşoară în prezent asupra cauzelor catastrofei MH17”, a adăugat sursa citată.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Externe a declarat pentru The Independent că nu ştie nimic despre existenţa unor asemenea negocieri. El a adăugat că este foarte probabil ca fie Statele Unite, fie Marea Britanie să nu fie de acord cu recunoaşterea controlului Rusiei asupra Crimeei. La serviciul de presă al Ambasadei Germaniei, nu era nimeni disponibil miercuri, adaugă ziarul.

    O soluţionare a crizei actuale este convenabilă pentru germani, Rusia fiind singurul lor partener comercial important. Merkel a consolidat semnificativ axa ruso-germană în mandatele sale, iar până la prăbuşirea MH17 Guvernul german s-a opus cu fermitate impunerii unor sancţiuni comerciale, dar şi din motive diploamtice, comentează The Independent.

    Unele dintre cele mai mari companii germane efectuează operaţiuni în Rusia, în prezent una dintre cele mai mari pieţe pentru maşini, iar numeroase IMM-uri germane îşi extind activităţile în această ţară. Deşi Rusia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze în UE prin conducte care traversează Ucraina, Germania are propriile conducte care asigură legătura, separat, cu Rusia, fiind mai puţin vulnerabilă la acest capitol ca alte state europene.

    Un rol central în orice acord în domeniul gazelor naturale cu Gazprom l-ar juca unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ucraineni, Dmitro Firtaş. El a negociat primul mare acord în domeniu între Ucraina şi Rusia pentru perioada 2006-2009. În prezent, acesta se află la Viena, de unde luptă împotriva unei cereri de extrădare din partea Statelor Unite. Însă Firtaş are relaţii apropiate cu lideri ruşi şi ucraineni – l-a susţinut pe Poroşenko – şi a acţionat ca om de legătură, din umbră, la toate nivelurile.

     

  • Armata ucraineană suspendă pentru o zi ofensiva din est, pentru a permite accesul experţilor la locul prăbuşirii MH17

    “Astăzi există un armistiţiu la cererea lui Ban Ki-moon şi ţinând cont de activitatea experţilor în zona prăbuşirii avionului. Statul Major al operaţiunii antiteroriate a decis să decreteze o «zi a tăcerii» şi încetarea ostilităţilor”, a declarat Oleksîi Dmitraşkivski, purtătorul de cuvânt al forţelor ucrainene.

    Experţii olandezi şi australieni responsabili cu ancheta în cazul prăbuşirii avionului malaysian în Ucraina au fost nevoiţi luni să se întoarcă din drum în timp ce încercau să meargă la locul catastrofei, unde se află fragmente din epava avionului Malaysia Airlines. Marţi şi miercuri, aceşti experţi şi poliţişti au fost nevoiţi să renunţe din nou să se deplaseze la locul catastrofei, din cauza luptelor din proximitate.

    Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care efectua cursa Amsterdam-Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât la 17 iulie, în estul Ucrainei, într-o zonă controlată de rebelii susţinuţi de Moscova. Kievul şi occidentalii i-au acuzat pe separatişti şi pe protectorii lor de la Kremlin că sunt responsabili de această catastrofă.

     

  • G7 ameninţă cu noi sancţiuni: “Acţiunile Rusiei sunt inacceptabile”

    “Rusia încă mai are posibilitatea de a alege calea unei detensionări a situaţiei, fapt ce ar duce la ridicarea sancţiunilor impuse anterior”, afirmă statele membre ale G7 într-un comunicat comun, difuzat de Casa Albă.

    “În caz contrar, suntem pregătiţi să impunem (Rusiei) un preţ mai mare pentru actele sale ostile”, adaugă G7.

    Acest anunţ al G7, din care fac parte Marea Britanie, Franţa, Canada, Germania, Italia, Japonia şi Statele Unite, intervine în contextul înăspririi de către Washington şi Uniunea Europeană a sancţiunilor împotriva Moscovei.

    “Condamnăm încă o dată anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia şi acţiunile destabilizatoare ale acesteia în estul Ucrainei. Aceste acţiuni sunt inacceptabile şi încalcă dreptul internaţional”, apreciază G7.

    “Condamnăm, de asemenea, atacul tragic asupra zborului MH17, soldat cu moartea a 298 de civili inocenţi. Cerem o anchetă internaţională, rapidă şi transparentă”, adaugă statele G7.

  • Autorităţile de la Kiev îi îndeamnă pe ucraineni să se abţină de la comentarii pentru presa rusă

    “Rugăm cetăţenii ucraineni, reprezentanţii organizaţiilor publice şi instituţiile de stat să se abţină de la comentarii, interviuri şi mesaje informative pentru presa rusă, deoarece toate acestea pot fi folosite împotriva Ucrainei”, a îndemnat comitetul.

    Comitetul notează că în ultima perioadă presa şi televiziunile ruse au înteţit îndemnurile către ucraineni de a oferi comentarii cu privire la evenimentele din zona “unde se desfăşoară operaţiunea antiteroristă (ATO)”.

    “Propagandiştii ruşi promit în mod fariseic că vor fi obiectivi şi nu vor distorsiona faptele, însă nu poate fi vorba de o prezentare obiectivă a evenimentelor din Ucraina în presa rusă”, afirmă comitetul ucrainean.

    Potrivit acestei instituţii, “Rusia nu a încetat agresiunea informaţională pe tema Ucrainei”.

    “Provocările informaţionale ale jurnaliştilor ruşi devin mai îndrăzneţe. Ele au scopul de a-i folosi cetăţenii ucraineni pentru discreditarea armatei ucrainene şi autorităţilor de la Kiev”, apreciază comitetul.