BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Bosch a ajuns la afaceri de peste 160 mil. euro in Romania

    „Principalele motoare ale acestei cresteri au fost reprezentate de tehnologia din domeniul auto si termotehnica“, a declarat Brigitte Eble, director general Robert Bosch S.R.L. si reprezentanta grupului Bosch in Romania. Robert Bosch este una dintre cele cinci companii prin care grupul german activeaza local, Bosch avand la finalul anului trecut 839 de angajati in Romania, fata de 570 in anul precedent.

     

    Vom investi in continuare in Romania, desi ne asteptam ca 2009 sa fie unul dintre cei mai dificili ani de la infiintarea companiei, in 1994. Dupa estimarile noastre, primele semne de stabilizare ar urma sa apara in al doilea semestru, insa la un nivel destul de redus“, a mai declarat Eble.

     

    Printre obiectivele grupului pe plan local in acest an se afla createrea numarul angajatilor din cadrul Bosch Communication Center Timisoara de la 266 la 375 de persoane. Centrul ofera la nivel international servicii de externalizare a proceselor de afaceri.

     

    Grupul detine pe plan local si o fabrica la Blaj, prin intermediul Bosch Rexroth, unde sunt produse componente pentru industria auto si cea a automatizarilor, fabrica fiind intr-un proces de extindere a capacitatii de productie. La sfarsitul anului trecut, fabrica din Blaj avea 385 de angajati, investitiile in unitate ridicandu-se la 23 de milioane de euro.

     

    La nivel mondial, grupul Bosch a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 45,1 miliarde de euro, cu 2,6% mai mica decat tea obtinuta in 2007. Profitul brut a atins 940 milioane de euro, in comparatie cu circa 3,8 miliarde euro in 2007. La sfarsitul anului trecut, grupul german avea la nivel global 282.000 de angajati
     

  • Noua ordine a economiei

     

    In noaptea de Inviere, Augustine Kochurampil, directorul general al ArcelorMittal Galati, a mers la Catedrala Episcopala din oras, unde a slujit Prea Sfintia Sa Casian, Episcopul Dunarii de Jos. S-a intalnit acolo cu muncitorii care tocmai terminasera greva si au ascultat impreuna, pe langa slujba, o rugaciune pentru salvarea combinatului. La Galati, peste 12.000 de angajati asteapta de la Augustine Kochurampil variante pentru a nu ramane someri in acest an, iar managerul a decis dupa Paste sa abordeze planul B de criza si a luat cateva masuri pentru ca lucrurile sa se pastreze pe linia de plutire. “Nu ne asteptam ca lucrurile sa revina la cum au fost anul trecut mai devreme de doi-trei ani, dar speram intr-o imbunatatire a cererii in a doua jumatate a anului. Deocamdata, desi nu avem nevoie de 11.700 de oameni pentru a lucra la 40% din capacitate, am cautat variante pentru a rezista”, spune Augustine Kochurampil.
     
    Planul managerului, de a lucra exclusiv pe cerere (si nu pe stoc), de a inchide uzina cocso-chimica, de a cere angajatilor sa isi ia prin rotatie cate zece zile de concediu de odihna si cate cinci zile de somaj tehnic, trebuie vazut in contextul strategiei europene a grupului ArcelorMittal, care a decis sa inchida 14 furnale din cele 25, cate erau in Europa, dar si sa inchida complet combinate precum cele de la Florange (Franta) sau Liege (Belgia). Inceputul de an a fost concludent pentru problemele ArcelorMittal, care a anuntat saptamana trecuta o pierdere la nivel international de 1,1 miliarde de dolari pentru primul trimestru. Oficialii grupului, citati de Wall Street Journal, cred insa ca in a doua parte a anului pretul otelului ar putea creste din nou.
     
    “Sunt de 30 de ani in domeniul otelului si nu am vazut niciodata o asemenea scadere a pretului si a cererii de otel”, comenteaza Kochurampil, care a restructurat in cei 30 de ani de cariera un combinat falimentar din Germania, un altul care lucra exclusiv pe bartere neperformante din Kazahstan, dar si un combinat din Polonia unde a avut de-a face cu cele mai dificile greve.
     
    Criza actuala, care a atins toate sectoarele economiei, a fost un test dur pentru metalurgie in general si pentru ArcelorMittal Galati in special; combinatul lucreaza acum la 40% din capacitate, fara sanse prea mari de revenire pentru restul anului. Totusi, lui Kochurampil aceasta i se pare a fi limita de jos a scaderii de pe piata otelului, astfel incat, in cel mai pesimist scenariu, ArcelorMittal Galati va lucra la 40% din capacitate pana la sfarsitul anului, caz in care somajul tehnic asumat prin rotatie de angajati va fi prelungit la 10, 15 sau 20 de zile. “Ne mai temem doar pana la sfarsitul lunii iunie, cand vom sti ce va urma pentru restul anului, iar daca nu va fi in regula in iunie, ne temem si pentru 2010, dar putem rezista, fiind parte a unui grup puternic”, estimeaza Augustine Kochurampil. “In doi ani insa, economia probabil isi va reveni si nu mi-o imaginez consumand doar 40% din otelul pe care il consuma in 2007.”
     
    Scaderea afacerilor combinatului de la Galati, care au avut anul trecut o pondere de mai bine de 1% din PIB, va fi probabil cea mai mare scadere cu care se va confrunta in acest an vreuna dintre marile companii din Romania. Este vorba despre firmele din top 10 dupa cifra de afaceri, top care cuprinde in special nume din zona petrolului, a telecomunicatiilor si a comertului, la care se adauga industria metalurgica si auto.
     
    Codrut Pascu, director al biroului local al casei de consultanta strategica Roland Berger, crede ca pe ansamblul top 10, cele mai afectate vor fi in acest an ArcelorMittal, Dacia, Petrom si Rompetrol, iar cele mai putin afectate vor fi companiile din comert. Prin “afectat”, consultantul intelege in special diminuarea cifrei de afaceri din cauza scaderii generalizate a pietelor, dar si pierderea de profitabilitate. Cei mai mari jucatori din economia Romaniei iau in calcul reduceri cu doua cifre ale afacerilor: Petrom vorbeste despre un minus de 33% in 2009, Rompetrol Rafinare de 50%, Rompetrol Downstream ar putea scadea cu peste 20%, ArcelorMittal s-a resemnat deja cu o posibila reducere de 60%, iar Lukoil Romania estimeaza un minus de 30% (pentru rafinaria Petrotel Lukoil, chiar in jur de 40-45%).
     
    Daca stalpii industriei din Romania se asteapta la injumatatirea afacerilor (cu exceptia Automobile Dacia, a carei sansa sunt vanzarile in virtutea unor programe bazate pe sustinere de stat), mai norocoase ar putea fi companiile din zona de telecom si comert, care ar putea avea parte de o scadere mai moderata sau, in unele cazuri, chiar de cresteri ce ar putea modifica ierarhia topului in acest an. “Cred ca, in conditii de stagnare sau declin pentru celelalte companii, cea mai spectaculoasa urcare va fi posibila din partea unor operatori de retail, precum Carrefour, pe fondul extinderii retelei si al unor scaderi nu foarte masive in segmentul de retail alimentar”, spune Codrut Pascu. In viziunea lui, grupul Metro ar ramane intre primele trei in clasament, iar Carrefour ar intra direct pe locul al saptelea.

    Mariana Gheorghe, Petrom: "De la jumatatea anului trecut am vazut cum banii se reduc, astfel ca am revizuit bugetul si am inceput prioritizarea"

    Cosmin Cocean, Rompetrol: “Tot ce a contat a fost ca noi am avut un plan; intr-o perioada de criza conteaza sa stii incotro te indrepti"

    Daniel Weissman, TASC Strategic Consulting: "Este de asteptat ca Orange si Vodafone sa faca eforturi de a-si intari baza de clienti"
     

  • Trei beri moldovenesti lupta cu multinationalele. Cine castiga?

    Martens. Bermas. Albrau. Galati, Suceava, Onesti. Cei mai mici trei producatori de bere din Romania nu sunt neaparat ultimii independenti din domeniu – tot fara legatura cu gigantii multinationali este si afacerea cu bere a fratilor Ioan si Viorel Micula, proprietarii European Food & Drinks, cel mai mare grup alimentar local, dar si Romaqua, producatorul apei Borsec, recent intrat pe piata berii cu brandul Albacher. Ce au insa in comun cei trei mici producatori, toti concentrati in zona Moldovei, este faptul ca sunt lipsiti de capacitati mari de productie, de marci cunoscute la nivel national sau de promovare, intr-o piata dominata din ce in ce mai autoritar de cei mai mari producatori de bere la nivel mondial. Heineken, InBev sau Ursus Breweries au cumparat, rand pe rand, producatorii locali, iar vanzarea Bere Azuga de la inceputul acestui an a incheiat seria tranzactiilor importante din domeniu.

    “Restul nici nu mai conteaza pentru ca au cote de piata foarte mici si capacitati reduse de productie”, spune Gheorghe Grec, unul dintre fostii actionari ai Bere Mures, care crede ca doar factorul imobiliar poate sa mai trezeasca vreun interes pentru preluarea unuia dintre cei trei producatori. Martens Galati, Bermas Suceava si Albrau Onesti sunt prezenti in zona lor de productie cu branduri putin consacrate si capacitati de productie de circa 200.000 de hectolitri (spre comparatie, Heineken, liderul pietei, are o capacitate tehnica de 7,7 milioane de hectolitri, dintre care 1,6 milioane de hectolitri preluati odata cu Bere Mures). Intr-un cuvant, le lipseste exact ceea ce cauta o multinationala atunci cand se uita dupa achizitii pe o piata locala – capacitate de productie importanta si marca puternica. “Producatorii ramasi independenti nu au vreo marca puternica si cei mari au deja suficienta capacitate de productie in Romania”, crede Shachar Shaine, presedintele United Romanian Breweries Bereprod, producatorul marcii Tuborg, adaugand ca multinationala pe care o reprezinta nu a fost si nici nu este interesata de vreo achizitie.

    Cei trei mici producatori nici nu s-au prea gandit la acest colac de salvare: Vasile Joanta, directorul producatorului galatean Martens, spune ca, desi nu a primit oferte de preluare pana acum, ci doar “intrebari pe diverse cai, de explorare si atat”, el se declara totusi deschis unor astfel de discutii pe viitor. “Nu ne-am pus inca problema evaluarii companiei in vederea vanzarii, dar nici nu o excludem, cel putin teoretic”, declara Joanta, care nu vede noi tranzactii pe piata berii, afirmand ca nu se mai cumpara capacitati de productie. Rezervat in a face astfel de declaratii este si Constantin Gatej, directorul general al Bermas Suceava, care nu a dorit sa comenteze pe marginea acestui subiect la solicitarea BUSINESS Magazin, precizand doar ca “firma noastra nu se afla intr-o situatie disperata care sa presupuna cautarea unor solutii de supravietuire”.

    Posibilitatile pentru noi miscari de concentrare pe piata berii sunt cu atat mai limitate cu cat criza ii va face pe marii producatori sa-si revizuiasca in scadere planurile de productie pentru anul acesta, dupa cum declara Gheorghe Grec. Primele semne au fost date deja de anul trecut, cand piata a crescut in volum cu doar 4,1% (fata de 2007, cand a raportat o crestere aproape dubla), pana la 20,2 milioane de hectolitri, adica echivalentul a 1,6-1,7 miliarde de euro ca valoare, potrivit estimarilor Asociatiei Berarii Romaniei, din care fac parte Heineken, InBev, Ursus Breweries, URBB si Romaqua. Un roman a baut, in medie, 93 de litri de bere anul trecut, ceea ce ne claseaza din acest punct de vedere printre primele zece tari europene.

    “Romanii nu prea au bani sa cumpere bere scumpa, mai ales acum, asa ca vor cauta si mai mult bere la PET”, spune Vifor Versescu, directorul general al Patronatului Societatilor Independente Producatoare de Bere din Romania (PSIPBR), motiv pentru care multinationalele se vor axa si ele pe segmentul acesta, care pana acum a fost in mod traditional “terenul” producatorilor locali. Anul trecut, investitiile din Romania ale celor patru multinationale membre ale Asociatiei Berarii Romaniei au ajuns la 210 mil. euro. Altfel spus, de la intrarea lor in tara si pana anul acesta, investitiile totale ale multinationalelor s-au cifrat la peste 950 mil. euro, fara a lua in calcul si achizitia Bere Mures de catre Heineken pentru 150 mil. euro, conform datelor asociatiei profesionale a berarilor.

  • Guzu da vopseaua pe vin

    Sunt doua saptamani de cand omul de afaceri Daniel Guzu, fondatorul producatorului de vopsea Fabryo (fostul Guzu Chim), s-a instalat in sediul Bau Profil din Popesti-Leordeni. Are acum biroul gard in gard cu fosta sa fabrica, la care a renuntat definitiv la sfarsitul lunii ianuarie, cand a fost finalizat schimbul de actiuni cu Oresa, prin care fondul de investitii a devenit actionar majoritar la Fabryo, iar Daniel Guzu – la Bau Profil. Parteneriatul cu Oresa ar mai fi mers inainte daca nu ar fi survenit criza economica. Criza nu a fost un factor decisiv, insa cu siguranta a grabit incheierea tranzactiei care, in conditii “normale”, ar fi fost mai avantajoasa pentru fondatorul Guzuchim, dupa cum el insusi admite.

    Daniel Guzu isi alege cu grija cuvintele, dar nu se sfieste sa recunoasca faptul ca Fabryo nu mai reprezenta o provocare pentru el. Si ca oricum, in aceasta perioada, existenta unui singur actionar e benefica pentru fiecare dintre cele doua afaceri. Laurentiu Ispir, director de investitii in cadrul Oresa, spune ca trazactia a fost avantajoasa pentru ambele parti, ca Daniel Guzu a preluat controlul asupra unei companii cu un potential foarte mare de crestere pe piata de adezivi si ca acum fondul de investitii se poate concentra pe companiile in care este actionar majoritar. Printre care se afla si Fabryo, afacere pe care Laurentiu Ispir o vede ajungand la o cifra de afaceri de 100 de milioane de euro in urmatorii patru-cinci ani: “Mizam in special pe o crestere organica, bazata pe cresterea consumului si a cotei de piata a Fabryo, dar nu excludem nici achizitiile in scopul extinderii portofoliului de produse, daca preturile vor fi atractive”.

    Planuri de crestere are si Daniel Guzu pentru noua sa afacere. Deocamdata, va mai investi doar un milion de euro in modernizare. Pe viitor, ar mai putea fi vorba si despre o extindere a capacitatii de productie (acum, fabrica are o capacitate maxima de 30.000 de tone de adezivi pe an si 1.000 de tone de tabla prelucrabila, iar depasirea acestor cifre s-ar putea realiza prin constructia unei noi hale de productie). Daniel Guzu insista in cursul discutiei cu BUSINESS Magazin ca tot ce face este din pasiune. Acesta poate fi si motivul pentru care o mare parte din banii luati pe Fabryo a mers in dezvoltarea afacerii cu vinuri, dar si in imobiliare, constructii si agricultura. Pana acum, Daniel Guzu a investit sapte milioane de euro in agricultura din banii proprii si spune ca nu se asteapta sa-si recupereze investitia prea repede, mai ales dintr-un business precum cel cu vinurile, unde monetizarea unui brand este mai dificila.

    De aceea, pentru a-si sustine viile, Guzu a demarat si o afacere cu livezi, prin cumpararea a 33 de hectare cultivate cu meri si peri, pe care vrea sa le extinda pana la 53 de hectare in primavara. Practic, afacerea cu livezi a fost gandita ca o sustinere pentru cea cu viile. Considera oricum ca investitiile in vinuri au fost “emotionale”, mai ales achizitia hectarelor plantate cu vita-de-vie in apropiere de Panciu, locul sau de nastere. La doi kilometri distanta de localitatea vranceana, pe un deal situat intre doua rauri, Guzu a cumparat de la “sute de mici proprietari” aproape 100 de hectare, a construit o crama si un mic conac, unde isi invita prietenii pasionati de vin. Pasiunea pentru vin isi are radacinile din copilarie, cand se ocupa alaturi de bunicul sau de productia pentru consum casnic. “Nu m-am gandit atunci ca voi face un business din asta, dar ideea mi-a venit cand am intrat in afacerea Vinexpert”, povesteste Guzu.

    In urma cu un an, a iesit insa din afacerea cu magazinele de vin, afirmand ca nu-i place retail-ul si ca prefera sa se concentreze pe productie. Toamna trecuta a facut deja primul vin si a lansat trei branduri pozitionate pe segmente diferite. Este vorba despre Sagio, un vin premium pentru HoReCa, despre Casa Panciu pentru segmentul mediu (mainstream) si, in final, despre Setila, o marca de vin pozitionata pe segmentul economic. Momentan, dintre toate, Guzu e cel mai mandru de Sagio, despre care spune ca este cel mai bun dintre toate. Spune ca cele mai bune vinuri sunt cele de productie mica, astfel ca nu tine la vanzarea unor volume impresionante de vinuri, ci prefera sa aiba o productie de pana la 1,5 milioane de sticle anual – atat cat va produce si combinatul de vinificatie pe care omul de afaceri il are in plan.

    Investitia pentru constructia si utilarea combinatului se ridica la patru milioane de euro, dar proiectul este deocamdata in stand-by; 50% din investitie ar putea fi finantata din fondurile Uniunii Europene, dar dosarul lui Guzu asteapta inca aprobarea. Daca despre vinuri vorbeste cu pasiune, Daniel Guzu nu prea se simte in largul lui cand vorbeste despre imobiliare. Spune ca dupa ce va finaliza anul viitor proiectele din Sinaia, Popesti-Leordeni si Bragadiru, nu mai vrea sa auda de alte businessuri in acest domeniu. “Am incercat, dar concluzia este ca nu rezonez cu domeniul, nu-mi place si nici nu ma pricep”, recunoaste Guzu, care a investit “cateva milioane de euro” in domeniu impreuna cu Viorel Berbec, cofondator al Fabryo.

    Termenul de livrare a apartamentelor din Popesti-Leordeni si din Bragadiru, precum si a caselor din Sinaia ar fi trebuit sa fie anul acesta, dar a fost prelungit pana in 2010. Bineinteles, din cauza conditiilor de piata. Tot din cauza conditiilor de piata, apartamentele nu s-au vandut in ultima perioada in pofida ofertelor de reduceri de preturi. “Pe un apartament din Bragadiru cu 60 de metri patrati utili ceream 90.000 de euro si am scazut pretul la 65.000 de euro cu tot cu TVA, dar tot nu a venit nimeni sa cumpere, pentru ca nu are lumea de unde sa ia credite si putini sunt cei care au lichiditati”, afirma Guzu.

    Asa ca prefera sa astepte cu vanzarea pana la anul, cand piata imobiliara, crede el, se va dezmorti. Dupa care nu va mai investi nici in imobiliare, nici in terenuri. Nu il intereseaza nici macar chilipirurile aparute in aceasta perioada: “M-a sunat chiar ieri (acum o saptamana – n. red.) cineva sa-mi dea cu 50 de euro metrul patrat un teren care se vindea inainte cu 110 euro, dar i-am zis ca nu i l-as lua nici la 30 de euro”, povesteste surazand Guzu. Daca la imobiliare Guzu este hotarat sa renunte, intrebarea este daca la un moment dat va renunta si la Bau Profil. Inca nu poate da un raspuns, mai ales ca abia de doua saptamani are controlul complet asupra companiei. Spune doar ca mai are inca foarte multe de facut, ca vrea sa creeze produse si nu neaparat sa-si multiplice banii. Ceea ce stie cu siguranta este ca nu va renunta niciodata la viile de la Panciu. Acestea ar trebui sa se transforme in afacerea sa de familie.

  • Profit de opt cifre pentru Alro

    Alro SA (BVB:ALR) a inregistrat, anul trecut, un profit net preliminat de 244 milioane RON (aproximativ 97 de milioane USD) si o cifra de afaceri de 1,968 miliarde RON (781,3 milioane USD), in conformitate cu Standardele Românesti de Contabilitate, dupa cum arata un comunicat al companiei. Compania a realizat o productie totala de aluminiu primar de peste 288.000 de tone, care a beneficiat de o cerere importanta pe pietele internationale in primul semestru al lui 2008; cererea mare s-a reflectat si in cotatii ridicate, pâna la preturi record de 3.200 USD/tona. In aceeasi perioada, preturile la materii prime au crescut, la rândul lor, semnificativ. In ultima parte a anului trecut, cotatia aluminiului a cunoscut o scadere dramatica, cu pâna la 56%.

    Desi pretul materiilor prime a inceput si el sa scada, efectele se resimt in rezultatele financiare dupa 3-6 luni, arata comunicatul Alro. Din cauza deteriorarii conditiilor de pe piata internationala, Alro a implementat un plan de reducere a costurilor, concentrându-se strict pe activitatile si serviciile de baza, pe activele esentiale si pe asigurarea unui nivel optim de calitate, precum si pe reducerea timpului de livrare. De asemenea, compania a diminuat numarul de angajati. La finele lui 2008, la Alro lucrau 3.392 de persoane, cu 936 mai putine decât la sfârsitul lui 2007. Comunicatul Alro arata ca investitiile din aceasta perioada au fost de aproximativ 50 de milioane de dolari, pentru modernizarea si retehnologizarea unitatilor de productie, precum si in proiecte de protectie a mediului. 

    Planul Alro este de a continua programul de scadere a costurilor si in acest an, printr-o reducere totala a productiei cu 65.000 de tone. Se evalueaza, de asemenea, o noua diminuare a numarului de angajati. Alro ia masuri de reducere a costurilor cu materia prima si renegociaza o parte din contractele cu furnizorii.  Totodata, Alro isi consolideaza divizia de vânzari, numindu-l pe William Berger ca nou director de vânzari. Berger are peste 20 de ani de experienta in industria aluminiului, fiind coordonatorul grupului de implementare la nivel global a managementului relatiilor cu clientii la Alcan Business Group „Engineered Products” si managing director al Pechiney Handelsges.m.b.H., in Austria si Europa de Est, respectiv Alcan International Network Ges.m.b.H Austria.
     

  • Reportaj: Planurile americanilor de la Emerson pentru a ajunge la investitii de 150 mil. dolari

    Cand au inceput investitia in parcul Tetarom II de langa Cluj, americanii de la Emerson au cumparat 11 hectare din suprafata totala a parcului industrial, de 12 hectare. Americanii au inceput constructia fabricii in octombrie 2006, iar un an mai tarziu au finalizat primele doua din cele cinci hale de productie care vor presupune o investitie de 150 de milioane de dolari.

    De la punerea lor in functiune in 2008 si pana in prezent, la Emerson au fost angajate 370 de persoane pentru cele doua hale de productie, unde producatorul american fabrica regulatoare pentru gaze cu destinatie industriala si casnica si alternatoare electrice. Initial, compania si-a propus ca in fiecare an sa construiasca o noua unitate de productie, dar planurile au fost devansate, asa incat in august 2009 va fi deschisa si cea de-a treia, unde se vor produce echipamente electrice pentru medii periculoase si echipamente profesionale pentru constructii, si care va ridica numarul personalului la 500 de oameni.

    “Lucrurile au mers mai repede dupa constructia primei fabrici, de aceea o deschidem pe cea de-a treia mai inainte decat ne propusesem”, spun reprezentantii companiei. Investitia in constructia unei unitati de productie se ridica la aproximativ patrucinci milioane de euro pentru o suprafata construita de 6.000 de metri patrati, dar nu cladirea in sine este relevanta pentru investitie, dupa cum subliniaza oficialii Emerson, ci valoarea echipamentelor.

    De aceea, Calin Banciu, director general al Emerson Romania, se fereste de o cifra exacta a investitiilor facute pana in prezent in Romania: “Nu pot sa spun care ar fi investitia totala pentru ca Emerson are 60 de divizii si nu pot estima ce alte divizii vor veni aici si care va fi valoarea echipamentelor pe care le vor aduce”. Cea mai recenta divizie inaugurata este cea a fabricantului de scule Ridge Tool, care cuprinde o unitate de productie de 2.000 de metri patrati, un centru de training si suport tehnic si serviciu clienti, toate acestea in interiorul celei de-a doua hale de productie.

    Pana in prezent, investitia pentru aceasta divizie a ajuns la jumatate de milion de dolari, careia i se vor adauga costurile cu echipamentele si utilajele de fabricatie. Fabrica Ridgid este primul centrul regional al diviziei din zona Europei Centrale si de Est, iar produsele care se fabrica aici sunt transportate in Belgia, acolo unde toata marfa din Europa se aduna pentru a fi mai apoi repartizata in functie de comenzi. “Noi nu vindem direct din Romania pentru ca ceea ce se produce aici intra in componenta unor echipamente mai complexe care sunt vandute peste tot in Europa si in Statele Unite ale Americii”, spune Calin Banciu, directorul general al Emerson Romania.

    Pe plan local, Emerson are incheiat un “contract mare” cu complexul energetic de la Rovinari, despre care Banciu nu a oferit detalii. Singura cifra avansata de oficialii companiei este cea a investitiei totale, de 150 de milioane de dolari, suma care ar putea fi depasita, in functie de costurile cu dotarea fabricilor. Cheltuieli suplimentare ar mai putea aparea in cazul in care Consiliul Local va aproba vanzarea catre Emerson a unui hectar si jumatate pe care americanii s-au gandit sa construiasca o baza sportiva pentru angajati. In 2007, in urma respectarii contractului incheiat cu CJ Cluj, care preciza ca Emerson trebuie sa realizeze 15% din investitiile totale programate, concernul american a cumparat, cu 2 euro pe metrul patrat, cele 11 hectare pe care functioneaza.

    Emerson este prezent pe piata locala din 2005, cu un birou de reprezentanta in Bucuresti. Din 2006, au inceput constructiile la proiectul primei hale de productie, care au fost finalizate in 2007. Oficialii Emerson nu au deocamdata nimic de declarat despre vreo modificare a planurilor initiale: “Suntem in grafic cu investitiile noastre si putem spune ca in prezent ele nu sunt afectate de criza financiara globala”, spune Calin Banciu, care tine sa precizeze ca investitiile americanilor la Cluj vor fi continuate si ca, pana in 2012, concernul va mai aduce in campusul clujean inca 10 sau 12 divizii.

  • Oltchim incheie anul 2008 cu o cifra de afaceri in crestere, dar cu pierderi financiare

    Potrivit comunicatului remis presei de catre companie, rezultatul financiar negativ al societatii a fost puternic afectat de efectele crizei economice internationale din ultima parte a anului trecut.
    Oltchim isi valorifica la export peste 75% din cifra de afaceri, din aceasta cauza resimtind efectele crizei incepand cu octombrie 2008, cand preturile medii de vanzare la export a produselor sale au scazut cu mai mult cu 30%.

    Rezultatele financiare au fost influentate negativ si de alti factori cum ar fi functionarea la 55% din capacitate in ultimele trei luni ale anului trecut, inchiderea a doua unitati de productie, lipsa de lichiditati, cresterea dobanzilor pe piata interbancara si deprecierea leului. “Prioritatea noastra pe 2009 este sa mentinem eficienta operationala la nivelul companiei si sa atragem resursele financiare necesare pentru investitiile absolut vitale in securizarea materiilor prime. Aceasta ne va permite asigurarea unor preturi competitive la produsele noastre pe plan international” a declarat Constantin Roibu, directorul general al societatii.

    Potrivit datelor puse de la dispozitie de reprezentantii Oltchim, indicatorul EBITDA (profitul din exploatare si amortizare) realizat de 12 luni a fost de 32 622 mii lei, echivalentul a 8,8 milioane de euro.
    Oltchim este cel mai mare combinat petrochimic din Romania, fiind totodata lider de piata in industria chimica regionala.
     

  • Cris-Tim: va creste piata neagra a carnii

    Potrivit estimarilor vicepresedintelui Cris-Tim, in Romania exista peste 1000 de jucatori pe piata carnii procesate si chiar mai multi pe cea a carnii proaspete. Dificultatile financiare cu care multi dintre acestia se vor confrunta anul acesta ii vor face sa caute solutii de salvare. "Unii vor da faliment, altii vor vinde, insa cei mai multi vor trece la gri sau la negru", spune Gabriel Alexandru, care estimeaza o crestere a pietei negre de la 40% la 60% din totalul pietei carnii si a produselor din carne.

    Cititi mai multe aici despre strategia Cris-Tim

  • Cris-Tim si salamul de criza

    Anul 2008 va ramane in istorie ca un an din care industria alimentara nu a inteles nimic”, spunea in noiembrie anul trecut Sorin Minea, presedintele Romalimenta, referindu-se la companiile de mezeluri din Romania, care au avut de-a face anul trecut cu cea mai mare crestere a pretului la materie prima, la care s-a adaugat pretul mai mare la combustibil si fluctuatia monedei euro.

    Cu aceasta “crestere istorica” isi incepe discursul si Gabriel Alexandru, vicepresedintele grupului Cris-Tim, liderul pietei autohtone de procesare a carnii, privind cifrele care vorbesc despre evolutia liniilor de business ale companiei pe care o conduce. “Am evoluat bine, dar se putea si mai bine”, repeta el ori de cate ori isi arunca privirea asupra tabelelor.

    “Bine” inseamna pentru Cris-Tim cresterea cifrei de afaceri pe principalele linii de business: mezeluri (o crestere de 8%, pana la 92 de milioane de euro), reteaua de magazine (o crestere de 12%, pana la 14 milioane de euro) si divizia de “ready meal” – alimente semi si gata preparate (o crestere de 33%, pana la 3,2 milioane de euro), dar si mentinerea cifrei de afaceri a fermelor, la 3,4 milioane de euro, in conditiile unui efectiv de animale redus la jumatate, ajustare impusa de Autoritatea de Mediu.

    Prin “se putea si mai bine”, Gabriel Alexandru se refera la o scadere a cifrei de afaceri din constructii (cu 4%, de la 5,7 la 5,5 milioane de euro), scadere care s-a intamplat chiar daca numarul lucrarilor externe ale companiei a ajuns la o pondere de 60% din cifra totala, fata de 30% in 2007.

    Scaderea constructiilor si incetinirea vanzarilor in ultima parte a anului au facut ca indicatorii de profit sa fie un pic mai slabi fata de cei din 2007: diferentele, la nivel de grup, sunt scaderea EBITDA de la 10,5% la 10,1% si minusul de circa 3 milioane de euro de la sfarsit de an, pe fondul diferentelor de curs valutar.

    Cu toate acestea si cel putin deocamdata, Gabriel Alexandru priveste cifrele multumit, desi accepta ca vanzarile din ultimele luni ale anului au fost sub asteptari – atat din cauza primelor vesti despre criza, dar si din cauza scandalului mediatic cauzat de dioxina. Planurile pentru acest an sunt insa serios schimbate fata de cum se vedea 2009 in urma cu cativa ani.

    Pentru vicepresedintele Cris-Tim, lucrurile sunt destul de clare: oamenii vor face down-trade, adica vor cumpara produse mai ieftine, si, in plus, vor cumpara mai putin, ceea ce va duce la o scadere a consumului de carne si, implicit, de mezeluri.

    Asta desi nici in 2008 consumatorii romani nu au atins media de consum de carne din UE (in Romania s-au consumat anul trecut 55-60 de kilograme de carne per capita, dintre care 15 kilograme de mezeluri, cu 20-25% sub media UE). “Piata va mai scadea cu siguranta, consumul fiind mult influentat de evolutia contextului economic si de nivelul de trai”, spune Gabriel Alexandru.

    Si ca si cum situatia financiara complicata a multor clienti nu ar fi fost de ajuns, vor mai aparea si scumpiri de aproximativ 25% ale produselor, in special pe fondul aprecierii euro. Romania importa in jur de 70% din necesarul de carne, iar Cris-Tim, desi opereaza si ferme de porci in Romania, foloseste pentru productia mezelurilor carne din import in proportie de 95%, preferand sa vanda carnea din productia proprie fara a o procesa.

    In aceste conditii, Gabriel Alexandru crede ca cel mai simplu este sa renunte la dezvoltarea produselor premium – cum ar fi specialitatile sau produsele crud-uscate, care au fost “vedetele” din 2008 – si sa se plieze pe segmentul economic de pret: “Vom asista la cresteri semnificative in volum pentru produse de tipul parizerului, a carnatilor sau a salamurilor fiert-afumate”.

    Aceeasi strategie pare potrivita pentru majoritatea producatorilor din industrie, convinsi ca in 2009 piata va scadea cu siguranta ca valoare, desi este posibil sa scada si ca volum. “Avem in plan sa lansam produse pe segmentul economic de pret daca vrem sa tinem pasul cu piata”, spune si Haluk Akdemir, directorul general al Caroli Foods, companie ale carei afaceri au ajuns anul trecut la aproximativ 65 de milioane de euro.

    “Evident, este visul fiecarui producator sa aiba produse scumpe care sa se vanda foarte bine, insa acest lucru nu mai este acum posibil”, adauga Akdemir. La capitolul volum, marii producatori mai au o speranta: “In Romania exista cel putin 1.000 de producatori de mezeluri, iar multi dintre ei, in special procesatorii mici, nu vor reusi sa reziste pe piata, fiind supusi unui blocaj finaciar prea puternic”, spune vicepresedintele Cris-Tim, aratand ca de aceste falimente sau retrageri de pe piata vor beneficia companiile mari, spre care vor migra volumele celor mici.

    “Sunt multe firme mici, care nu apar in ziare, despre care nu a auzit nimeni, care sunt zilnic preluate de catre altele pentru ca nu mai pot sa-si plateasca datoriile. E vorba de firme cu capacitati de 5-10 tone, care alimentau un oras sau o regiune”, explica Alexandru, convins ca pe tot parcursul anului numarul acestor tranzactii va creste. Vicepresedintele Cris-Tim recunoaste ca au existat “tatonari” atat din partea unor astfel de producatori, cat si din partea companiei pentru o posibila preluare, insa pana acum nu s-a concretizat nimic, neexistand, totodata, planuri specifice in acest sens, ci doar anumite oportunitati.

    “Pana acum ceva timp astfel de companii nici nu isi puneau problema sa iasa din industrie, iar acum se zbat sa fie cumparate”, spune Alexandru, adaugand ca pentru unele situatii de acest gen exista si alte explicatii in afara blocajelor financiare sau a imposibilitatii de a obtine finantare. Cel mai des intalnit caz este cel in care unii producatori de mezeluri au investit in proiecte imobiliare, iar caderea acestei piete i-a prins descoperiti.

    Estimarea vicepresedintelui Cris-Tim arata si o scadere a consumului in locatii horeca (hoteluri, restaurante, catering), care va fi compensata insa de o migrare catre consumul casnic. “In acest moment e greu de estimat in ce masura va scadea horeca, insa din aceasta perspectiva e posibil ca noi sa nu fim afectati”, arata Alexandru.

    In plus, Gabriel Alexandru crede ca mancarea gata sau semi-preparata pe care cumparatorii o pot gasi la supermarket va castiga din scaderea zonei horeca. Cris- Tim are deja o divizie de ready meal, care furnizeaza mancare gata preparata pentru supermarketuri.

    Cum proiectele de dezvoltare a pietei premium vor fi puse in asteptare, cele mai importante raman acum gamele economice care trebuie produse cat mai ieftin: “Proiectele de reducere a costurilor nu sunt decat o continuare a proiectelor incepute cu mai mult timp in urma, insa contextul a facut ca anumite planuri sa fie grabite”, spune Alexandru.

    La mijlocul lunii ianuarie, Cris-Tim a concediat 100 de angajati, aproximativ 5% din total, crescand totodata productivitatea angajatilor cu 15%. Iar intentiile de a creste productivitatea per angajat se deruleaza in continuare, spune Alexandru, fiind luate in calcul inclusiv externalizarea unor procese.

    Din strategia celor de la Cris-Tim pentru acest an face parte si amanarea unor investitii ce fusesera planificate si aprobate. “Nu ni se pare oportun acum sa blocam banii in proiecte de dezvoltare”, spune Alexandru, care era reponsabil de o investitie de 7-8 milioane de euro intr-o noua ferma de porci si un abator si de o alta de 3 milioane de euro pentru echipamente noi in liniile de productie.

    Deocamdata, raman in picioare doar eventualele investitii urgente in tehnologie, pentru ferma Cris-Tim asteptand semnale din partea Ministerului Agriculturii in sensul cofinantarii unor proiecte europene. “Programele FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala) validate sau aflate in curs de depunere se vor demara in masura in care contextul general va fi mai pozitiv, iar sistemul financiar – bancar se va apropia de o functionare normala”, arata Alexandru. Cris-Tim are insa planuri de dezvoltare pe partea de retail, care numara in prezent opt supermarketuri, dintre care sapte in Bucuresti si unul in Ploiesti.

    Alexandru spune ca in martie vor mai deschide inca un supermarket si spera ca mult asteptata scadere a chiriilor la spatiile comerciale aflate in zone de trafic ar putea permite o dezvoltare mai rapida a acestui segment din businessul Cris-Tim. Macar a acestuia, desi nici retailerii nu au asteptari optimiste pentru 2009.

  • Romanul va merge mai rar la casa

    Mai putina mancare? 

    “Mancarea e ultimul lucru la care renunta oamenii”, afirma la unison majoritatea producatorilor si comerciantilor din industria bunurilor de larg consum, in aparenta optimisti pentru anul acesta. “Romanii se vor uita mai atent la ce cumpara si cat cumpara, dar nu vor renunta la placerea consumului pe care au descoperit-o social si cultural doar in ultimii ani”, e de parere Mihaela Mitroi, partener in cadrul PricewaterhouseCoopers. Potrivit acesteia, cea mai negativa previziune, furnizata de Business Monitor, estimeaza contractarea consumului cu 2% in 2009 fata de 2008, dupa ce in ultimii patru ani a crescut in medie anual cu 12,8%. 

    Va disparea segmentul mediu de pret? 

    Daca nu vom manca mai putin, atunci cu siguranta vom manca produse mai ieftine, e de parere Haluk Akdemir, directorul general al producatorului de mezeluri Caroli Foods. Daca in prima parte a lui 2008 producatorii se concentrau pe lansarea de produse pe segmentul premium, pentru anul acesta strategiile se schimba inspre economic.

    Continua extinderea? 

    Daca anul trecut retailerii au continuat ritmul agresiv de expansiune, pentru 2009 se anunta o temperare a ritmului in care se vor mai deschide magazine. “Ritmul de ex pansiune incetineste, acesta este un lucru cert, dar expansiunea ar putea sa continue”, crede Mihaela Mitroi de la PricewaterhouseCoopers. Cu toate acestea, planurile comerciantilor ar putea fi afectate de dificultatea obtinerii de finantare, dar si de problemele dezvoltatorilor imobiliari. Pe de alta parte, scaderea preconizata a chiriilor ii poate avantaja pe unii comercianti. 

    Se mai inchid fabrici? 

    2008 a fost anul in care cei mai multi producatori straini din industria bunurilor de larg consum au decis sa inchida o parte din fabricile pe care le aveau in Romania. Acestea au fost rezultatul unor decizii de restructurare luate de companiile-mama, in urma cu unul sau doi ani, pentru eficientizarea proceselor. “Chiar si o simpla componenta a politicii administrativ-fiscale a guvernului, cum este politica de rambursare a TVA, poate reprezenta o bariera atat de serioasa in activitatea unei companii, incat poate determina decizia de relocare intr-un mediu de afaceri mai prietenos”, explica Mihaela Mitroi. Pe de alta parte, Bogdan Belciu, directorul general al companiei de consultanta A.T. Kearney, e mai optimist si crede ca Romania este in continuare o piata atractiva pentru productie: “Nu anticipam un exod al producatorilor din Romania, ceea ce nu inseamna ca nu putem asista in continuare la cazuri punctuale de inchidere de fabrici”.