Potrivit sursei citate, guvernul de la Atena nu are sperante
prea ridicate sa obtina ajutor de la partenerii din UE la summit-ul
de saptamana viitoare.
“Inca dorim o solutie cu Uniunea Europeana, dar perspectivele nu
arata prea bine. Daca nu obtinem sprijin clar la summit-ul UE din
25 martie, va trebui sa decidem ce facem in continuare. Sunt mai
multe scenarii pe masa, dar cel mai proeminent este FMI”, a
declarat oficialul elen.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Analiza s-a concentrat pe pirateria cu muzica, filme,
televiziune si software.
In 2008, domeniile mentionate, in care lucrau 14,4 milioane de
persoane, au generat venituri de 860 miliarde de euro.
In acelasi an, pirateria a provocat pierderi de zece milioane de
euro si a costat 186.000 de locuri de munca.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Atunci cand cresterea economica este inlocuita de o criza
financiara, mai multi debitori ajung in imposibilitatea de plata si
prin urmare, bancile de la care s-au imprumutat raporteaza pierderi
uriase. In acel moment, guvernele intervin pentru salvarea
sistemului bancar. Ca rezultat creste datoria publica si scade
datoria privata.
In prezent, multe tari europene se confrunta cu un nivel ridicat
al datoriei publice si cu mari deficite externe. Este bine cunoscut
faptul ca asa numitele tari PIIGS ar trebui sa abordeze urgent
problema datoriei publice si, cel mai important, sa acorde atentie
sporita impresiei lasate investitorilor. Conform Tratatului de la
Maastricht, este clar ca BCE nu ar putea oferi sprijin financiar
public unui membru al sau. Cu toate acestea, unii politicieni
europeni propun crearea unei organizatii dupa modelul FMI, numita
Fondul Monetar European (FME), care vizeaza corectarea datoriilor
publice actuale si posibil viitoare.
Stiind ca FMI este in mare parte dominat de SUA si, prin urmare,
cu o putere de constrangere limitata in cazul in care o tara din
UE-16 nu ar respecta toate conditiile de imprumut, Europa poate
apela la FMI pentru ajutor. In mai multe state din UE-16, ca urmare
a recentei situatii a datoriei publice, se vehiculeaza idea ca este
in interesul tuturor tarilor ca orice stat membru care se confrunta
cu o instabilitate a sistemului financiar sa fie sprijinit.
Aceasta posibila noua institutie financiara va putea fi
finantata in conformitate cu un mecanism simplu:
• 1 punct procentual din diferenta dintre datoria publica efectiva
si limita de 60% din PIB impusa prin tratatul de la Maastricht, si
de
• 1 punct procentual din diferenta dintre deficitul fiscal real si
limita de 3% din PIB conform tratatului de la Maastricht
Este evident faptul ca tarile cu un sistem financiar puternic nu
vor deveni contributori ai FME, in timp ce tarile PIIGS ar trebui
sa cheltuiasca o prima anuala pentru a-si asigura posibilul colaps
al sistemului public. Conform propunerii, orice stat membru ar
putea apela la FME si ar putea avea acces la un imprumut cu o
valoare maxima egala cu fondurile depuse. Exceptiile ar trebui
aprobate de catre Comisia Europeana si debitorul ar trebui sa fie
supus unui program fiscal foarte strict.
In cazul in care statul respectiv nu respecta planul de
ajustare, UE ar putea intrerupe unilateral contractul de finantare
sau ar putea bloca accesul acestuia la piata monetara din zona
euro. Daca aceasta propunere devine realitate, unii experti sustin
ca multe contracte de tip CDS aferente datoriei suverane ar scadea
in valoare in acelasi timp cu diferentele de randament oferite de
statele membre FME. Cu toate acestea, aceasta institutie va trebui
sa creeze un mecanism orientat catre minimizarea socurilor
provocate de potentialele falimente. Acesta ar fi realizabil prin
crearea unul plan adaptat dupa modelul obligatiunilor de tip
Brady.
Aparitia organizatiei FME, nu reprezinta doar un stimul pentru
tarile membre de a-si pastra deficitul fiscal la parametri normali
in orice moment dar prevede si un plan fezabil pentru abordarea
problemei deficitelor bugetare. In plus, FME ar proteja tarile UE
care prezinta un sistem fiscal competent, care altfel ar fi
afectate financiar de o criza a datoriei publice in interiorul
zonei euro. Atat cancelarul german Angela Merkel cat si primul
ministru francez au declarat ca sustin ideea unui FME, dar au
adaugat ca Tratatul UE ar trebui sa fie schimbat. In opinia mea, in
cazul in care mecanismul de creditare al FME creeaza dependenta pe
termen lung, spre deosebire de o asistenta pe termen scurt, atunci
UE va fi mai castigata fara o astfel de institutie.
Pentru analize mai detaliate si pentru a comenta impreuna acest
subiect va astept www.toniiordache.ro
Atunci cand cresterea economica este inlocuita de o criza
financiara, mai multi debitori ajung in imposibilitatea de plata si
prin urmare, bancile de la care s-au imprumutat raporteaza pierderi
uriase. In acel moment, guvernele intervin pentru salvarea
sistemului bancar. Ca rezultat creste datoria publica si scade
datoria privata.
In prezent, multe tari europene se confrunta cu un nivel ridicat
al datoriei publice si cu mari deficite externe. Este bine cunoscut
faptul ca asa numitele tari PIIGS ar trebui sa abordeze urgent
problema datoriei publice si, cel mai important, sa acorde atentie
sporita impresiei lasate investitorilor. Conform Tratatului de la
Maastricht, este clar ca BCE nu ar putea oferi sprijin financiar
public unui membru al sau. Cu toate acestea, unii politicieni
europeni propun crearea unei organizatii dupa modelul FMI, numita
Fondul Monetar European (FME), care vizeaza corectarea datoriilor
publice actuale si posibil viitoare.
Stiind ca FMI este in mare parte dominat de SUA si, prin urmare,
cu o putere de constrangere limitata in cazul in care o tara din
UE-16 nu ar respecta toate conditiile de imprumut, Europa poate
apela la FMI pentru ajutor. In mai multe state din UE-16, ca urmare
a recentei situatii a datoriei publice, se vehiculeaza idea ca este
in interesul tuturor tarilor ca orice stat membru care se confrunta
cu o instabilitate a sistemului financiar sa fie sprijinit.
Aceasta posibila noua institutie financiara va putea fi
finantata in conformitate cu un mecanism simplu:
• 1 punct procentual din diferenta dintre datoria publica efectiva
si limita de 60% din PIB impusa prin tratatul de la Maastricht, si
de
• 1 punct procentual din diferenta dintre deficitul fiscal real si
limita de 3% din PIB conform tratatului de la Maastricht
Este evident faptul ca tarile cu un sistem financiar puternic nu
vor deveni contributori ai FME, in timp ce tarile PIIGS ar trebui
sa cheltuiasca o prima anuala pentru a-si asigura posibilul colaps
al sistemului public. Conform propunerii, orice stat membru ar
putea apela la FME si ar putea avea acces la un imprumut cu o
valoare maxima egala cu fondurile depuse. Exceptiile ar trebui
aprobate de catre Comisia Europeana si debitorul ar trebui sa fie
supus unui program fiscal foarte strict.
In cazul in care statul respectiv nu respecta planul de
ajustare, UE ar putea intrerupe unilateral contractul de finantare
sau ar putea bloca accesul acestuia la piata monetara din zona
euro. Daca aceasta propunere devine realitate, unii experti sustin
ca multe contracte de tip CDS aferente datoriei suverane ar scadea
in valoare in acelasi timp cu diferentele de randament oferite de
statele membre FME. Cu toate acestea, aceasta institutie va trebui
sa creeze un mecanism orientat catre minimizarea socurilor
provocate de potentialele falimente. Acesta ar fi realizabil prin
crearea unul plan adaptat dupa modelul obligatiunilor de tip
Brady.
Aparitia organizatiei FME, nu reprezinta doar un stimul pentru
tarile membre de a-si pastra deficitul fiscal la parametri normali
in orice moment dar prevede si un plan fezabil pentru abordarea
problemei deficitelor bugetare. In plus, FME ar proteja tarile UE
care prezinta un sistem fiscal competent, care altfel ar fi
afectate financiar de o criza a datoriei publice in interiorul
zonei euro. Atat cancelarul german Angela Merkel cat si primul
ministru francez au declarat ca sustin ideea unui FME, dar au
adaugat ca Tratatul UE ar trebui sa fie schimbat. In opinia mea, in
cazul in care mecanismul de creditare al FME creeaza dependenta pe
termen lung, spre deosebire de o asistenta pe termen scurt, atunci
UE va fi mai castigata fara o astfel de institutie.
Pentru analize mai detaliate si pentru a comenta impreuna acest
subiect va astept www.toniiordache.ro
In prezent, la nivel mondial, compania are un numar de 100 de
milioane de utilizatori, atat pentru browser-ul pentru calculator
cat si pentru cel destinat dispozitivelor mobile.”Anul trecut am
inregistrat o crestere de 20 milioane la numarul de utilizatori,
tendinta pe care vream sa o pastram si pentru acest an”, a
completat Borg, precizand ca tarile in care au cea mai mare cota de
piata, de peste 40%, sunt Rusia Ucraina si Kazahstan.
In ce priveste Romania, oficialul Opera Software a afirmat ca
este o tara in dezvoltare si cu potential de crestere. Spre
deosebire de alte Browsere, folosind Opera utilizatorii pot sa
schimbe icoanele cu paginile Web intre ele sau pot sa isi posteze
site-urile preferate pe o singura pagina. In plus, desi au spus ca
au fost afectati de criza, oficialii Oera nu am scazut costurile,
dimpotriva, au angajat noi persoane in cadrul celor doua sedii din
Polonia. “In doi ani si jumatate am crescut numarul angajatilor de
la 20 de oameni la aproximativ 200”, a mai declarat pentru ZF
Borg.
In ce priveste Opera mini, browser-ul Opera adaptat pentru
telefoanele mobile, este disponibil in prezent pe toate telefoanele
mobile, mai putin pe iPhone. “Vrem ca pana la finalul acestui an sa
aducem Opera Mini si pentru iPhone”, estimeaza Johan Borg,
Avantajul browser-ului pentru telefoane mobile este ca are aceeasi
fata pentru toate telefoanele, si se gaseste in mai mult de 50 de
limbi. In prezent Opera detine o cota de piata de 37% din piata de
browsere romaneasca pentru dispozitive mobile, iar la nivel
mondial, numarul de utilizatori pentru Opera mini este mai mare
decat cel pentru Opera destinat calculatoarelor. “oamenii au
tendinta de a utiliza acelasi browser atat pentru telefoane cat si
pentru calculator”, a mai afirmat Johan Borg.
Analiza a scos la iveala faptul ca, la nivel european, riscul ca
somajul sa se prelungeasca peste 12 luni este tot mai mare, astfel
incat tot mai multi oameni vor fi afectati de excludere sociala si
saracie. In Romania, din cei aproape 33 la suta dintre someri care
nu au loc de munca de peste un an, 13,7% sunt neangajati pentru o
perioada de 12-17 luni, 5,9% de 18-23 de luni, 10,6% de 24-47 de
luni si 2,1% de peste doi ani.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In Romania, 32,3% dintre persoanele care in intervalul
iulie-septembrie 2009 nu aveau loc de munca erau somere timp de
peste un an, potrivit unui studiu al Eurostat. Dintre acestea,
13,7% erau neangajate pentru o perioada de 12-17 luni. Ponderea
scade la 5,9% pentru intervalul 18-23 de luni, la 10,6% pentru
categoria 24-47 de luni si la 2,1% pentru o perioada mai mare de
doi ani.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
In total, Romania a absorbit pana acum aproximativ 670 milioane
de euro, adica 2,2% din totalul fondurilor europene pe care le are
la dispozitie in perioada 2007-2013, de aproximativ 30 miliarde de
euro, cu precizarea ca banii pot fi cheltuiti pana in 2015. In
realitate, o mare parte din sumele aprobate sunt ca si pierdute,
spune Marian Dobrila, directorul executiv al Asociatiei
Consultantilor pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Ministrii de Finante din UE se vor reuni pe 16 martie pentru a
discuta in legatura cu problemele financiare ale Greciei si
strategiile de retragere a masurilor de stimulare fiscala adoptate
la sfarsitul anului 2008 pentru a lupta contra crizei.
“Daca sunt mentinute prea mult timp, aceste masuri pot impiedica
procesul de ajustare inter si intra-sectorial, prin distorsionarea
preturilor si introducerea de stimuli inadecvati”, se arata in
proiectul unei declaratii comune care urmeaza a fi prezentata la
aceasta intalnire.
Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro