Bilanţurile acestor constructori, producători de materiale de construcţii şi vopsele sau reţele de vânzare şi distribuţie confirmă estimările că piaţa construcţiilor a intrat pe “verde” anul trecut şi arată cine s-a poziţionat mai bine pentru viitorul val de creştere a pieţei. Deşi nu a fost un an spectaculos pentru jucătorii din piaţa construcţiilor, 2011 a adus, pentru prima oară de la intrarea în criză, un uşor reviriment pentru cea mai mare parte din companiile care activează în acest sector, estimat la circa 9-10 miliarde de euro. Chiar şi aşa, marjele de profit au scăzut, iar lupta a continuat să se dea mai mult pe preţ şi cotă de piaţă. Marii constructori, producători de ciment, dar şi o parte din reţelele de bricolaj, au fost anul trecut printre “câştigătorii” acestui domeniu, pe o piaţă în care proiectele private nu-şi mai găsesc locul şi nici finanţările necesare, iar infrastructura a devenit “vedeta” construcţiilor anul trecut, când au fost începute lucrări pe câteva sute de kilometri de autostrăzi, drumuri naţionale şi căi ferate, cu o valoare cumulată de câteva miliarde de euro.
Tag: criza
-
Trichet: Zona euro este epicentrul celei mai grave crize de după cel de-Al Doilea Război Mondial
“Europenii au o responsabilitate specială pentru că suntem epicentrul celei mai grave crize după cel de-Al Doilea Război Mondial. Acest fapt necesită decizii foarte responsabile”, a afirmat Trichet pentru CNBC.
În opinia sa, toate economiile avansate trec prin prima ajustare majoră de după război.
“Când te uiţi la ce s-a întâmplat din 2007, a fost începutul unei ajustări a economiilor avansate. Trebuie să înţelegem, este rândul nostru. Nu putem cere restului lumii să ne finanţeze la nesfârşit, dacă cheltuim mai mult decât câştigăm”, a spus fostul şef al BCE.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cât de crunt i-a lovit criza pe greci: “Aveam un loc de muncă foarte bun. Acum curăţ WC-uri în Suedia”
“Aveam un loc de muncă foarte bun. Acum curăţ WC-uri în Suedia”, spune Tilemahos Karahalios, 40 de ani, care a lucrat în Grecia ca distribuitor de produse farmaceutice, se arată într-un reportaj Bloomberg. După 17 ani în industria farma, Karahalios purta costum la serviciu, avea maşină din partea companiei şi un card pentru cheltuieli de serviciu, potrivit Bloomberg. Acum, curăţă şcoli în Suedia, nevoit să-şi caute de muncă în afara ţării din cauza crizei economice severe de acasă. “Încerc să supravieţuiesc. Este greu aici, foarte greu. Aş prefera să fi rămas în Grecia, dar acolo nu avem de muncă”, comentează grecul într-un interviu acordat Bloomberg la Stockholm.
-
Olli Rehn: Criza din zona euro erodează influenţa şi poziţia UE în economia globală
“În discuţii despre decizii politice privind chestiuni economice globale, precum întâlnirile G-20 şi FMI, suntem de ceva timp în mod constant într-o poziţie neplăcută din cauza crizei datoriiilor de stat. În ritmul acesta, statutul Europei în economia globală se deteriorează îngrijorător”, a declarat la Helsinki vicepreşedintele Comisiei Europene, într-o întâlnire cu ambasadorii Finlandei. Criza economică din Europa este în principal o criză de încredere, iar UE poate recâştiga încrederea comunităţii globale dacă va acţiona “ca o echipă”, a afirmat oficialul european, citat de WSJ.com.
-
Soluţii de criză în pieţele ieşene: Producătorii de pepeni din Dăbuleni acceptă şi bonuri de masă
În câteva pieţe ieşene, producătorii de pepeni din Dăbuleni, judeţul Dolj, acceptă să vândă marfa primind în schimb bonuri de masă.
“Este o soluţie de criză, trebuie să ne adaptăm. Vin de aproape zece ani la Iaşi să vând pepeni, iar lumea nu mai are bani. Acceptăm şi bonuri de masă. În acest fel, noi vindem mai repede marfa, iar toată lumea e mulţumită”, a declarat Marin B., unul dintre producătorii de pepeni, venit să-şi vândă marfa într-o piaţă din Iaşi.
Un alt producător, tot din Dăbuleni, susţine că vânzările merg mai bine din momentul în care a apelat la această soluţie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cum se rezolvă criza din zona euro: Ne daţi ori nu ne daţi?
Unul dintre membrii Consiliului BCE, austriacul Ewald Nowotny, a amintit în această săptămână (dar fără a face vreo promisiune) de ideea că MES ar putea obţine licenţă de bancă, în aşa fel încât să se poată împrumuta nelimitat de la BCE şi să ofere mai departe fonduri nelimitate statelor cu probleme din zona euro – o idee respinsă până acum, fiindcă încalcă statutul BCE.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, a plusat, promiţând că va face “orice este nevoie a apăra euro” şi a sugerat că va lua măsuri de reducere a costului de îndatorare pentru Spania şi Italia. Aceasta ar putea însemna un nou program de cumpărare de obligaţiuni, dacă nu chiar visul suprem al pieţelor – transformarea BCE în tiparniţă nelimitată de bani, după modelul Rezervei Federale a SUA, ceea ce ar putea satisface nevoia de resurse financiare a statelor, foamea de lichidităţi a băncilor şi ar putea garanta creditorilor privaţi (bănci şi fonduri de investiţii) că şi-ar putea recupera integral banii daţi statelor şi că vor avea un risc zero pentru viitoarele credite acordate. BCE a rezistat eroic până acum unei asemenea revoluţii în statutul său, pentru că, dacă graţie statutului unic în lume al dolarului, Rezeva Federală a SUA a putut să exporte în 2009 şi 2010 inflaţia rezultată, în loc ca aceasta să afecteze America, zona euro nu e în aceeaşi situaţie.
Ca să arate că aceasta e calea de urmat pentru BCE şi nu prudenţa de până acum, pieţele financiare au răsplătit vizibil ambele declaraţii, chiar dacă nimeni nu se aşteaptă ca bunăvoinţa pieţelor să dureze prea mult: euro a crescut spectaculos cu aproape 2%, trecând de 1,23 dolari, iar bursele europene au urcat cu 2-4%.
-
Cu ce contribuie Europa la „furtuna perfectă” a lui Dr. Doom: criză financiară, recesiune şi şomaj record
El anticipează un dezastru economic mondial în 2013, cu criză financiară şi recesiune în Europa, stagnare în Statele Unite şi aterizare dură în China şi celelalte state emergente, toate acestea însoţite de un nou război în Orientul Mijlociu, de această dată cu epicentrul în Iran. “În zona euro, catastrofa care se mişcă acum cu încetinitorul va accelera, Statele Unite par aproape de stagnare şi chiar de o nouă rundă de recesiune, având în vedere ultimele date economice, aterizarea Chinei devine mai dură (…) Creşterea economică a celorlalte pieţe emergente încetineşte de asemenea rapid – toate statele BRIC: China, Rusia, India, Brazilia, dar şi Mexicul, Turcia şi multe ale pieţe emergente – parţial pentru că este recesiune în zona euro şi în Marea Britanie şi stagnare în SUA, parţial pentru că nu adoptă reformele necesare pentru a îmbunătăţi productivitatea şi potenţialul de creştere economică. În final, există bomba cu ceas a potenţialului război între Israel, SUA şi Iran: negocierile au eşuat, sancţiunile nu îşi vor atinge scopul. Obama nu vrea război înainte de alegeri, dar după alegeri, fie că va câştiga Obama, fie Romney, cel mai probabil SUA vor decide să atace Iranul, şi atunci vom asista la dublarea preţurilor petrolului peste noapte. Aşa că este o furtună perfectă: am putea avea prăbuşirea zonei euro, recesiune dublă în SUA, aterizarea dură a Chinei şi a pieţelor emergente şi război în Orientul Mijlociu. Anul viitor ar putea fi o furtună perfectă la nivel global”, explică Roubini.
Mai mult, economistul subliniază că, spre deosebire de criza din 2008-2009, guvernele şi băncile centrale nu mai au la dispoziţie arme anticriză, consumate aproape în totalitate în ultimii patru ani. “Este mult mai rău pentru că, la fel ca în 2008, vom avea o criză economică şi financiară, dar, spre deosebire de 2008, am rămas fără arme de politică economică şi monetară. În 2008 puteai reduce dobânzile de politică monetară de la 5-6% la zero, puteai derula relaxare cantitativă în mai multe runde, puteai introduce măsuri fiscale de stimulare economică de până la 10% din PIB, puteai acorda bailout-uri băncilor şi celorlalţi care aveau nevoie. Astăzi noi runde de relaxare cantitativă devin tot mai puţin eficace, deoarece problemele sunt de solvabilitate, nu de lichiditate. Datoriile publice sunt atât de mari încât toată lumea trebuie să le reducă, nu le pot creşte, iar băncile nu mai pot fi salvate pentru că, în primul rând, există opoziţie politică faţă de această variantă şi, în al doilea rând, guvernele sunt aproape insolvente. (…) Deci, dacă pieţele şi economia vor intra în cădere liberă, nu mai există plasa de siguranţă a măsurilor de politică economică şi monetară prin care să fie absorbit şocul”, avertizează economistul. Mai aproape de România, Europa pare împotmolită fără prea mari speranţe în criza datoriilor de stat, iar anul 2012 a adus o nouă rundă de recesiune, însoţită de şomaj record atât la nivelul zonei euro, cât şi în UE în ansamblu.
Numărul şomerilor din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a crescut cu aproape două milioane în ultimele 12 luni, la aproape 25 de milioane de persoane. La finalul anului 2008, în UE se înregistrau sub 18 milioane de şomeri, potrivit datelor Eurostat. La acea dată, rata şomajului avansase oricum cu aproximativ un punct procentual faţă de 2007, la 8%, pe fondul valului de incertitudine propagat de declanşarea crizei financiare mondiale după falimentul băncii Lehman Brothers.
În fapt, şomajul din UE şi din zona euro nu a mai revenit la cote normale în ultimii patru ani. În prezent rata şomajului este de peste 11% în zona euro, respectiv 10,3% în UE, cu cote alarmante în statele de la periferia zonei euro – 24,6% în Spania, 21,9% în Grecia.
Creşterea numărului şomerilor reduce consumul şi scade veniturile colectate de guverne, inflamând totodată creditele neperformante din portofoliile băncilor. Între timp, criza datoriilor de stat frânează creditarea şi împiedică guvernele să intervină fiscal pentru stimularea economiei.
-
Manageri: Vârful crizei nu a fost atins. Este posibilă o nouă recesiune în România, iar cel mai mare risc este cursul de schimb
Concluziile reies din cel mai recent studiu Roland Berger Strategy Consultants care reflectă modul în care managerii percep criza datoriilor suverane şi efectele acesteia asupra accesului la finanţare şi economiei reale. Rezultatele studiului din România, realizat în zece ţări din Europa, sunt prezentate comparativ cu cele din Germania. Astfel, dacă managerii germani tind să fie mai optimişti, cei români se aşteaptă la un impact major al crizei datoriilor publice asupra economiei noastre. 80% dintre managerii români intervievaţi estimează că vârful crizei încă nu a fost atins.
-
Ministrul spaniol de Externe: Uniunea Europeană se îndreaptă spre o Europă federală ca alternativă la criză
“Suntem în pragul unor schimbări calitative în cadrul Uniunii Europene”, a declarat acesta într-o conferinţă de presă, în timpul unei vizite de 24 de ore în capitala statului Peru, “când opţiunile sunt de a regresa sau de a face saltul către o Europă federală”. Garcia-Margallo a subliniat că este convins că “suntem într-un moment al reaşezării bazelor Uniunii economice şi monetare”. El a declarat că cele 17 state din zona euro travesează un moment dificil şi a subliniat că “păcatul originar al zonei euro este de a avea o monedă comună, dar nu şi o bancă centrală care să acţioneze ca un creditor în ultimă instanţă”.
-
Siesta spaniolă, o nouă victimă a crizei datoriilor de stat
Pentru a stimula consumul, guvernul a aprobat recent o lege care permite magazinelor cu suprafaţa de peste 300 metri pătraţi să-şi extindă programul cu 25%. Noile reglementări ar putea încuraja comercianţii cu amănuntul să elimine siesta tradiţională dintre orele 14:00-16:00 şi să lucreze duminica sau de sărbători, potrivit Bloomberg.
Spania urmează exemplul altor state din zona euro care încearcă să liberalizeze programul retailerilor, constrâns de unele guverne din considerente religioase, pentru odihnă sau pentru a proteja comercianţii mai mici, care nu dispun de suficiente resurse pentru a plăti angajaţii să lucreze cu program prelungit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro