Cea mai bine vanduta marca a fost Opel, cu 19.685 de unitati, in crestere cu 69%, cel mai bine vandut model fiind Astra Classic, cu 9.512 de unitati. Livrarile marcii Chevrolet au crescut cu 72%, pana la 13.090 de vehicule, modelul Aveo conducand in topul celor mai bine vandute modele, cu 8.267 de unitati.
Pentru acest an, compania mizeaza pe cresterea vanzarilor in cazul Opel la 22.500 de unitati, iar in cazul marcii Chevrolet la 15.500 de unitati.
Elvetienii consuma anual peste 11 kilograme de ciocolata pe cap de locuitor, situandu-se pe locul al doilea in lume, dupa britanici, in materie de apetit pentru acest produs. Ciocolatierii incearca sa-i atraga cu noi sortimente, dar au ceva de lucru daca vor sa-si convinga consumatorii, deoarece majoritatea prefera inca traditionala ciocolata cu lapte.
Producatorii de ciocolata din Zürich, paradisul iubitorilor acestui desert, unde magazinele de specialitate umplu locul printre sediile unor mari banci ca UBS sau Credit Suisse ori alaturi de magazinele Chanel sau Cartier, incearca sa inoveze retetele, introducand ingrediente ca ardeiul iute sau sofranul. Se organizeaza si degustari, ca la vinuri, sau propuneri sofisticate – acum mai mult ca niciodata se cauta ciocolata cu origine simpla, adica aceea preparata din cacao provenita dintr-o singura regiune, iar fabricantii incearca sa indrepte consumatorii spre varietatile de ciocolata amaruie, considerata mai pura si mai sanatoasa. Strategia pe care se pedaleaza cel mai mult se bazeaza pe insistenta asupra rolului benefic al ciocolatei asupra sanatatii, dupa ce o multime de descoperiri recente in acest sens au aratat ca ea este la fel de benefica pentru inima ca vinul rosu.
O alta problema de rezolvat pentru comercianti este de a asigura disponibilitatea ciocolatei in cat mai multe locuri, de la magazine la automate, ca aliment solid sau ca bautura, pentru a „pacali“ astfel saturatia pietei. „Poti chiar si sa oferi ciocolata, nu pe gratis, dar mult mai ieftin, numai ca nici asta nu va putea creste cantitatea pe care o consuma elvetienii“, spune Franz Urs Schmid, seful Chocosuisse, asociatia producatorilor de ciocolata din tara cantoanelor. Numai ca si scaderea de pret e improbabila: in lunile urmatoare, spune Schmid, sunt de asteptat scumpiri, pentru ca pretul laptelui praf, unul din ingredientele de baza, s-a dublat in ultimul an.
Pusa pe seama concediilor, a caniculei sau a anuntatelor reduceri de preturi, evolutia sub asteptari a pietei farmaceutice in al treilea trimestru al acestui an a tras un usor semnal de alarma pentru firmele implicate. Desi previziunile pentru anul viitor ar putea fi extrem de optimiste, oamenii din industrie se arata mult mai ponderati in estimari.
Sefii companiilor inca analizeaza doua seturi de date: de-o parte, intentia Guvernului de a mari anul viitor cu 27% bugetul sanatatii; de cealalta parte cresterea cu numai 4,5% a vanzarilor de medicamente in perioada iulie-septembrie, fata de acelasi interval al anului trecut, potrivit datelor comunicate de compania de cercetare a pietei Cegedim. Totusi, cresterea pietei este in grafic – intr-o perioada de 12 luni, pana la finele lui septembrie, vanzarile de medicamente s-au majorat cu aproape 15% fata de acelasi interval din anii precedenti. Aceasta e, de altfel, si majorarea pe care mizau cei mai multi producatori inca de la inceputul anului, cu mentiunea ca majoritatea lor sperau ca ei sa depaseasca rata de crestere a pietei. Dar primele doua trimestre au fost semnificativ mai bune.
Acum, proiectul bugetului de stat pentru 2008 nu a facut prea multe valuri, desi vestile ar putea fi nesperat de bune, daca bugetul este adoptat de Parlament in forma propusa de Executiv. Pentru prima data, sanatatea ar putea primi 4,5% din PIB, ceea ce – in asumptiile Guvernului – va insemna un plus de 1,3 miliarde de euro. Ca urmare, cu peste sase miliarde de euro buget total, sanatatea va avea cel mai mare buget din ultimele doua decenii. Este drept ca din aceasta suma cheltuielile cu medicamentele sunt doar o parte, reprezentand cam un sfert.
Totusi, previziunile privind vanzarile de medicamente in 2008 sunt moderate. Analistii Cegedim mizeaza pe o crestere de 10% anual in urmatorii trei ani, ceea ce ar duce piata farmaceutica la aproape 2,5 miliarde de euro in 2010, de la cele 1,8 miliarde de euro estimate pentru acest an. Cegedim a avut insa intotdeauna o atitudine rezervata.
In schimb, Nicolae Iordache Iordache, country manager al producatorului ungar Gedeon Richter, estimeaza o crestere mai mare. „Ma astept ca, fiind an electoral, piata farmaceutica sa urce cu mai mult de 15 procente“, spune el. Afirmatia lui Iordache duce cu gandul la precedentul an electoral, 2004, cand vanzarile de medicamente au inregistrat un salt de peste 28%. Trebuie mentionat ca acest progres a fost datorat si schimbarii sistemului de raportare al Cegedim, de la preturi de producatori pana in 2003 la preturi de distribuitori din 2004.
La jumatatea lui 2004, guvernul PSD a adoptat o masura care prevedea ca pensionarii cu venituri sub sase milioane de lei lunar (la acea vreme) beneficiau de o compensare de 90% la medicamente – adica plateau 10% din pretul medicamentului, restul fiind asumat de stat. Considerata o masura preelectorala mult prea consumatoare de resurse, decizia a fost abrogata dupa primul trimestru al lui 2005 de noul guvern, dar deja apucase sa lase urme in bilantul producatorilor. Si pozitive, si negative. Pozitive au fost majorarea vanzarilor si a profiturilor – scriptice – pentru ca, de fapt, compensarea de 90% a fost ultima piesa a dominoului care a impins sistemul de sanatate in cea mai grava criza financiara din ultimii 18 ani.
In ultimii ani insa, situatia s-a reglat; producatorii, distribuitorii si farmaciile isi recupereaza mult mai rapid banii datorati de stat. „Diferenta fata de 2004 este ca acum sunt bani“, puncteaza Dragos Dinu, director executiv al grupului A&D Pharma, care reuneste cel mai mare distribuitor de medicamente din Romania, Mediplus, si cel mai important lant de farmacii, Sensiblu. El nu insista asupra posibilitatii de transformare a cifrelor din bugetul sanatatii in vector electoral, dar apreciaza ca majorarea salariilor – care alimenteaza fondul asigurarilor de sanatate – va duce si la cresterea pietei.
Mult mai pesimist este Roberto Musneci, fost manager al GlaxoSmithKline Romania – cel mai mare producator de pe piata interna -, actualmente fondator si partener al firmei de comunicare institutionala Serban, Musneci si Asociatii. El crede ca anul viitor piata ar putea creste cu mai putin de zece procente („single digit“), dupa cresterile consistente din ultimii 4-5 ani. Musneci nu crede ca alegerile parlamentare ar avea efect asupra vanzarilor de medicamente. „Suntem deja in an electoral“, subliniaza el deja trecutele europarlamentare. Totusi, Guvernul a pus la punct un proiect de buget pentru anul viitor care, pe langa plusul pentru sanatate, promite o crestere cu 27% a banilor alocati educatiei, 12% in plus pentru asigurari si asistenta sociala si majorari cu 13%, respectiv 14% ale sumelor alocate agriculturii si transporturilor.
O posibila explicatie a reticentei care se regaseste de mai bine de un an in mai toate estimarile este si faptul ca piata inca nu s-a stabilizat. Un exemplu este incercarea din ultimele luni a Ministerului Sanatatii de a reduce preturile medicamentelor comercializate in Romania, in medie cu 15%. Ultimul termen pentru intrarea in vigoare a noilor preturi este fixat pentru 31 ianuarie, dar masura a fost deja amanata de doua ori. Aceste amanari si-au pus amprenta pe vanzarile din ultimele luni ale companiilor farmaceutice, in opinia lui Marcian Gavrilescu, director general al producatorului de medicamente Labormed Pharma. „Nimeni nu voia sa mai cumpere, gandindu-se ca marja de profit ii va scadea puternic daca preturile vor fi mai mici dupa cateva saptamani.“
Cei optimisti pun cresterile din urmatoarea perioada pe seama majorarii de venituri a populatiei, nu numai a bugetului alocat sanatatii. An de an, vanzarile de produse OTC (medicamente care se elibereaza fara prescriptie), care nu sunt finantate de stat, inregistreaza cresteri peste ritmul pietei. Un impact puternic ar putea avea in 2008 si programul national de evaluare a starii de sanatate a populatiei, care isi arata de pe-acum „coltii“. Analizele obligatorii pentru asigurati au scos deja la iveala boli necunoscute, iar observatorii pietei apreciaza ca sunt destule maladii grave, precum diabetul sau hepatita C, care afecteaza cu mult mai multe persoane decat cele luate acum in evidenta. Iar tratamentele pentru aceste boli sunt gratuite pentru pacienti, in schimb foarte costisitoare pentru stat.
„Avem o piata subdiagnosticata“, spune Nicolae Iordache Iordache de la Gedeon Richter, aratand in special spre zona rurala. Cresterea valorica a pietei, pe fondul incercarilor ministerului de a scadea preturile medicamentelor, va veni din volume de vanzari mai mari. Pana la asaltul zonei rurale, poate ca adoptarea bugetului intr-o forma cat mai apropiata de cea propusa acum de Guvern va mai inviora previziunile companiilor.
CONTEXTUL: In 2006, Düfa Deutek se plasa intre cei mai mari trei producatori de vopseluri. Cresterea rapida a pietei a pus la indemana companiilor de profil sansa de a-si mari rapid afacerile.
DECIZIA: Anul trecut, compania a identificat cateva nise pe care sa-si joace cartile, un exemplu fiind vopseaua Profi Weiss, sub gama Deutek Profi, dezvoltata impreuna cu zugravii profesionisti. O alta noutate a fost vopseaua superlavabila cu agenti antimucegai pentru baie si bucatarie, sub marca Danke!.
EFECTELE: Vanzarile companiei au crescut cu 45% fata de aceeasi perioada a anului anterior, depasind 14,5 milioane de euro, urmand ca pentru tot anul afacerile companiei sa depaseasca 30 de milioane de euro. Düfa Deutek detine acum o cota de piata de 15% si se plaseaza in topul primilor trei producatori de profil, conform estimarilor companiei.
Vanzarile nu ar fi crescut cu 45% in prima parte a acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut fara a fi „impinse“ de ritmul de crestere a pietei de finisaje, considera Gabriel Enache, directorul de marketing al Düfa Deutek. Enache identifica aici doua directii distincte: atat segmentul constructiilor noi, impulsionat de investitiile in domeniul imobiliar, cat si segmentul renovarii locuintelor, sustinut de cresterea veniturilor populatiei.
Un rol important l-a jucat insa, in completare, adaptarea portofoliului de marci si produse la noile tendinte de consum, declara Enache. El da doua exemple: vopseaua superlavabila cu agenti antimucegai pentru baie si bucatarie (sub marca Danke!) si vopseaua Profi Weiss (sub gama Deutek Profi), dezvoltata impreuna un zugravi profesionisti. Pentru lansarea vopselei Profi Weiss, procesul de dezvoltare a durat nu mai putin de doi ani, spune reprezentantul companiei. „In primul an nu am dezvoltat o reteta de produs, ci mai degraba am studiat ce-si doresc zugravii profesionisti“, spune Enache. Pentru adunarea informatiilor au fost folosite studii de comportament de consum, testari „in orb“ (clientul nu stia marca pe care o foloseste), focus grupuri. Odata terminata „partea usoara“ a procesului, „a urmat partea incitanta – interactiunea cu zugravii“. La intalniri au fost prezenti pe de o parte reprezentantii Düfa-Deutek (cu echipele din departamentele tehnic, cercetare si marketing, dar si consultanti externi), iar de cealalta parte, cateva zeci de zugravi profesionisti.
In aceasta etapa, interactiunea dintre cele doua „tabere“ a avut loc atat in centrul tehnic al companiei, unde s-au realizat experimentele cu vopseluri, dar si in deplasari pe teren. „In final, zugravii au fost cei care au ghidat intregul proces pentru obtinerea echilibrului corect intre atribute precum putere de acoperire, grad de alb, usurinta in aplicare, rezistenta la spalare“, explica Enache. Ulterior s-a ajuns la o lista scurta cu cateva retete, moment din care realizarea efectiva a vopselei a mai durat cam un sezon, „pentru ca mai erau necesare o serie de testari interne“. La final, produsul a fost inca o data testat „in orb“, alaturi de cele doua cele mai bine vandute vopsele de pe piata, Savana (produsa de Fabryo) si Policolor, de catre o agentie de cercetare pe un alt lot de zugravi.
Conform unui studiu Omnibus efectuat de Mercury Research in perioada februarie-martie, cele trei marci ale companiei se plasau in topul primelor cinci branduri de vopsea din punctul de vedere al gradului de notorietate in randul populatiei din mediul urban, alaturi de aceleasi Savana si Policolor. Astfel, marca Düfa a atins un nivel de notorietate de 75%, in timp ce Danke! a ajuns la 72% si marca Super la 67%.
Pentru a tine pasul cu cererea in crestere, compania a lansat din 2006 un program de investitii in urma caruia ar urma ca Düfa sa-si creasca, pe termen mediu, capacitatea de productie cu 50%. Spatiile de depozitare ar urma sa se dubleze si ele pe termen mediu, conform planurilor de investitii. Pentru anul in curs au fost bugetate investitii de 4 milioane de euro. Si pentru anii urmatori, Düfa Deutek se asteapta ca piata sa creasca intr-un ritm de 15-20% pe an, urmand ca momentul de maturizare a pietei sa duca la crearea unui nucleu de 3-4 producatori puternici, ce vor detine minim 80% din piata.
Compania infiintata in 1998 ca un joint-venture intre doi investitori romani si concernul Meffert AG din Germania si-a schimbat anul trecut numele: Düfa Romania a devenit Düfa Deutek, al doilea cuvant provenind din termenii „Deutsche“ (german) si „Technologie“ (tehnologie). Din 2005, actionarul majoritar al companiei este fondul de investitii Advent International, in urma unei tranzactii evaluate la 15 milioane de euro.
Cand spui piata auto din Romania, spui inevitabil Dacia, care a contribuit ani la rand cu cel putin jumatate din vanzarile de masini noi. Caderea taxelor vamale, aprecierea monedei nationale si mai ales cresterea puterii de cumparare au facut ca masinile de import sa muste permanent din cota de piata a Dacia, care a ajuns la aproximativ 30%. Si atunci apare ca fireasca intrebarea – mai poate reveni Dacia la cotele dinainte sau ar trebui sa se multumeasca cu 30% din piata?
„Datorita efectului Logan in piata exista acum 27 de modele apartinand a 17 marci, care au ca pret de pornire cu toate taxele incluse sub 10.000 de euro. Este un segment concurential in care Dacia a declansat o scadere a preturilor“, explica saptamana trecuta François Fourmont, directorul general al Automobile Dacia, in cadrul unui seminar organizat de Ziarul Financiar impreuna cu Dacia, Goodyear si Castrol. Din prezentarea lui reiesea ca Dacia detine in prezent mai mult de 70% din segmentul sub 10.000 de euro, dar cresterea producatorului national nu va mai veni ca pana acum de la varianta berlina a Logan, cunoscuta si sub denumirea de Logan Sedan. Cu alte cuvinte, Logan Sedan, baza vanzarilor Dacia, a atins un plafon in Romania, si fara evenimente macroeconomice deosebite sau programe nationale precum prima de casare, volumul anual se va mentine la un nivel oarecum constant.
„Anul viitor vor exista pe piata varianta pick-up si cea in doua volume din gama Logan“, spunea Fourmont. Practic, lansarea furgonetei si a variantei pick-up din familia Logan se simt imediat in topurile de vanzari, deoarece „un client de Dacie papuc (denumirea populara a variantei Pick-up – n. red.) nu ar fi platit niciodata 25.000 de euro pentru un Nissan Navara si a preferat sa astepte aparitia modelor Logan“. Situatia de pe piata romaneasca, unde masinile ieftine sunt de departe cele mai bine vandute, nu difera foarte mult de cea din Franta, de exemplu, unde 75% din piata este reprezentata de masini al caror pret se situeaza sub 15.000 de euro.
Vanzarile totale de masini noi in Romania ar putea atinge in acest an 350.000 de unitati, ceea ce ar corespunde unei cresteri de aproximativ 20% fata de anul precedent. „Contextul in care a evoluat piata auto din Romania a fost datorat faptului ca avem inca cel mai scazut grad de motorizare din cele 27 de tari ale Uniunii Europene“, este de parere Marius Tudor, secretar general al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile. Pe acest fond, majorarea veniturilor populatiei, accesul mai facil la finantare si promotiile importatorilor au facut ca in acest an numarul de masini vandute sa fie de peste doua ori si jumatate mai mare fata de anul 2003.
In plus, spre deosebire de pietele auto din Polonia sau Bulgaria, unde vanzarile de automobile noi au avut de suferit dupa aderarea la Uniunea Europeana in urma exploziei importurilor de automobile second hand, inmatricularile de automobile noi nu au fost aproape deloc afectate.
Desigur, acest lucru nu s-a intamplat datorita reorientarii pietei, ci introducerii taxei de prima inmatriculare, care presupune plata unor sume care depasesc chiar si de pana la trei ori valoarea masinii second-hand cumparate dintr-o tara vest-europeana. In acelasi timp, daca se cumpara un automobil nou, care indeplineste spre exemplu normele euro 4 (masina produsa dupa 2005) si are un motor de sub 1,6 litri, taxa este de aproximativ 160 de euro.
Nu mai este de mirare astfel ca Romania a ajuns anul acesta una dintre tarile cu cele mai multe inmatriculari de vehicule noi raportate la 1.000 de locuitori. Iar euforia din statisticile APIA se va regasi si in alte domenii. „Cat timp functioneaza industria auto, functioneaza toata economia. Este industria care pune presiune si pe industria lubrifiantilor si duce la scaderea preturilor“, a declarat Dan Mihoc, country president pentru grupul British Petroleum.
Cum parcul auto este mult mai vechi decat in restul Europei – informatiile vehiculate in piata iau ca reper o varsta medie a parcului national de peste 14 ani, la care in Europa se pune problema casarii masinilor -, si piata lubrifiantilor, estimata la aproximativ 140.000 de tone (inclusiv consumul industrial), este dominata de uleiuri cu performante limitate. Si in cazul altor accesorii si componente auto se respecta aceeasi distributie pe categorii de pret, un exemplu fiind piata de anvelope sau cea de sisteme de securitate.
„Consumatorii incep sa aprecieze functiile de confort ale sistemelor de securitate, precum pornirea motorului din telecomanda, dar chiar si asa, 60% din cele 60.000 de sisteme de securitate estimate a fi vandute anul acesta vor fi din gama ieftina. Chiar si asa, piata trece de 7,4 mil. de euro“, spune Cristian Filip, director de marketing al Falcon Electronics, principalul jucator de pe piata de profil. Revenind insa la tendinta remarcata de François Fourmont – plafonarea vanzarilor de masini ieftine -, analistii anticipeaza ca o viitoare crestere a pietei auto si implicit a industriilor conexe va veni din partea produselor din gama medie, dar si superioara.
De aceea, si ritmul de crestere a vanzarilor de masini avansat de secretarul general al APIA pentru anul viitor este de doar 10%. Nu va mira insa pe nimeni daca la finalul lui 2008 dealerii vor bifa si pragul de 400.000-450.000 de masini vandute, corespunzator unei cresteri de 15%-25%. Nu de alta, dar chiar si anul 2005, cand piata a marcat cea mai mare crestere din istorie – peste 41%-, a debutat tot cu o estimare de 10%.
Nu doar low-cost
Urmand exemplul vanzarilor de masini, unde creste interesul pentru masinile scumpe, si investitiile din industria auto si de componente par a se concentra pe hi-tech.
Know-how: „Este vorba de joburi care implica o valoare adaugata si un grad tehnologic mai ridicat. Nu stiu daca este faza a doua sau a treia, dar de anul trecut si mai ales din acest an, investitorii straini din domeniul componentelor auto au in plan proiecte care se bazeaza mai mult pe transfer de know-how“, afirma Sorin Vasilescu, director in Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS).
Proiecte: El spune ca 10 companii straine vor investi direct 500 de milioane de euro in proiecte ce vor genera mai mult de 3.500 de noi locuri de munca, dupa ce alte 6.000 de locuri de munca au fost create in acest an in industria auto in urma unor investitii in valoare de 770 de milioane de euro facute de companii precum Pirelli, Hutchinson sau Delphi.
Cele mai admirate standuri din cadrul SIAB au fost fara nicio indoiala cele ale Bentley-Lamborghini si Brabus, tunerul Mercedes-Benz specializat in proiectarea unora dintre cele mai rapide automobile de serie din lume. La fel a fost situatia la standul Jaguar si Land Rover, unde in plus, primele trei zile au insemnat vanzarea intregii game de modele prezente. Inclusiv un Defender, cunoscut a fi unul dintre cele mai performante off-roadere din lume.
Surpriza cea mai mare a fost insa la standul Bentley-Lamborghini, unde modelele cu pret ridicat nu si-au gasit atat de reprede clienti. Sau cel putin nu la fel de repede ca la alte saloane. „Majoritatea clientilor care doresc sa cumpere un Bentley sau un Lamborghini doresc si discount. Si nu unul de 2-3 procente, ci chiar de 10%“, spune un agent de vanzari de la standul Bentley. Iar 10% din pretul unui Bentley Azure reprezinta aproximativ 30.000 de euro, adica pretul unui SUV compact bine echipat precum BMW X3.
Cu toate acestea, dupa sapte zile de expozitie, reprezentantii Porsche Romania au anuntat ca sunt in negocieri avansate cu un client in ceea ce priveste vanzarea modelului Bentley Azure, in valoare de 303.000 de euro, fara TVA. Aceasta a fost cea de-a doua cea mai scumpa masina prezentata la SIAB, dupa limuzina de lux Mercedes S600 blindata care costa 450.000 de euro.
Chiar si fara vanzarea modelului Bentley Azure, Porsche Romania, importatorul grupului Volkswagen (care detine si marca Bentley), nu are de sa regrete participarea la SIAB. Dupa primele trei zile, toate modelele Audi din stand care puteau fi comercializate, in valoare totala de aproximativ 800.000 de euro, au fost vandute. Exceptiile au fost noul Audi A4, unul din primele cinci modele asamblate in cadrul fabricii din Ingolstadt (Germania) si venit direct de la Salonul Auto de la Frankfurt, unde a fost expus in premiera mondiala, precum si R8, noul model supersport lansat in acest an, dar care trebuie sa ramana in showroom. La insistentele Audi.
Cu toate acestea, vanzarile modelului A4 sunt estimate la 80-100 de unitati in ultimele luni ale anului curent si aproximativ 1.000 in anul urmator. Noul A4, al carui pret de baza va fi de 21.800 de euro, fara TVA, va fi disponibil de la sfarsitul lunii noiembrie si va contribui la atingerea obiectivului de vanzari de 2.400 de Audi in acest an, ceea ce va plasa Audi inaintea concurentilor sai traditionali BMW si Mercedes.
SUV-urile, adica masinile de teren, sunt la randul lor la mare cautare pe piata romaneasca, iar numarul de astfel de masini expuse la SIAB a confirmat aceasta tendinta. Audi Q7 Exclusive, un model care dispune de sase locuri individuale si al carui pret este de aproximativ 140.000 de euro, a fost printre cele care s-au vandut cel mai repede, alaturi de o limuzina Audi A8 de 200.000 de euro. Iar lucrurile nu se opresc aici, deoarece reprezentantii importatorului spun ca majoritatea clientilor pentru brandurile de lux opteaza pentru modele personalizate, care urca pretul masinii cu pana la 30-40%. Si vorbim de masini al caror pret standard se apropie si chiar depaseste 100.000 de euro.
Revenite la SIAB dupa patru ani de absenta, si marcile comercialziate de grupul Tiriac au consmenat plusuri ale vanzarilor, mai ales in gama premium. Cel mai scump model Jaguar, XKR Portfolio ñ o editie limitata la 100 de unitati anual, in valoare de 142.800 de euro – a fost achizitionat inca din prima zi a salonului. „In primele trei zile ale Salonului Auto de la Bucuresti s-au inregistrat 40 de comenzi, dintre care 20 pentru Jaguar si 20 pentru Land Rover. In total, pe perioada SIAB estimam vanzari de pana la 100 de unitati pentru fiecare marca. Cea mai mare cerere s-a inregistrat pentru SUV-ul Range Rover Sport si Jaguar X-Type“, a declarat Cristian Serban, director comercial Premium Auto, importatorul Jaguar si Land Rover pe piata locala.
Interesul pentru personalizarea masinilor si faptul ca potentiali clienti sunt dispusi sa plateasca tot mai mult pentru a-si imbunatati performantele automobilelor se resimte si in afacerile tunerilor, adica acele companii specializate in perfectionarea automobilelor de serie.
Brabus, principalul tuner al constructorului german Mercedes-Benz, a inregistrat o cerere ridicata pentru accesorii, dar si pentru modelele expuse de Colina Motors, importatorul Brabus pe piata locala. Compania anunta in primele doua zile comenzi in valoare de 26.000 de euro pentru accesorii, precum si o comanda ferma pentru SUV-ul Startech Jeep Commander, in valoare de 79.500 de euro. Comenzi in curs de finalizare exista si pentru doua limuzine de lux Mercedes S-Klasse Brabus, unul de 166.000 de euro, si unul ceva mai scump, de 215.400 de euro. In saptamana dinainte de Salon, Brabus a vandut pe piata locala si un model de vehicul utilitar Viano transformat in birou de lux, cu elemente de interior preluate de la limuzina Maybach, in valoare de 243.700 de euro, precum si o limuzina S-Klasse de aproape 200.000 de euro.
Si cabrioletele si-au gasit clienti printre vizitatorii de la SIAB, importatorul Saab anuntand ca exista cinci posibili clienti pentru 9-3 Cabrio, modelul concurent direct pentru Seria 3 Cabrio de la BMW, precum si pentru Audi A4 cabrio, aflat la mare cautare pe piata locala.
Ultima moda pe piata se prefigureaza a fi insa cea a modelelor hibride, asa cum s-a vazut si la cea mai recenta editie a Salonului Auto de la Frankfurt, incheiata recent. Oficialii Toyota Romania au anuntat ca au primit in cadrul SIAB patru comenzi ferme pentru noua limuzina de lux Lexus LS 600h cu sistem de propulsie hibrida. Limuzina, care a fost lansata pe piata locala la sfarsitul lunii august, are un pret care porneste de la 103.649 de euro pentru versiunea de baza si poate ajunge la 128.639 de euro pentru modelul de top. Si Honda, cel de-al doilea mare constructor japonez prezent la SIAB, a inregistrat in cadrul Salonului doua comenzi ferme pentru modelul Civic Hybrid, potrivit declaratiilor facute de reprezentantii Honda Trading Romania. Importatorul mizeaza la nivelul intregului an pe vanzari de 20 de unitati de masini cu sistem de propulsie hibrida.
Desigur ca la nivelul intregii piete auto – 320.000 de autoturisme estimate a fi vandute in acest an -, ponderea masinilor cu propulsie hibrida este aproape nesemnificativa. Aceste masini asigura insa marcilor si importatorilor o vizibilitate si imagine pozitiva, care se transmite asupra modelelor ce fac volume mari de vanzari.
Si daca a venit vorba de modelele de volum, trebuie mentionat ca acestea sunt traditionalul castigator al saloanelor auto din Romania, deoarece disconturile anuntate de importatori si dealeri ii determina pe multi dintre clientii potentiali sa actioneze si sa isi cumpere o astfel de masina. Este cazul Ford, marca ale carei vanzari au crescut cu aproximativ 10% a vanzarilor in timpul SIAB, sau Opel si Chevrolet, cu vanzari de 300 de unitati, respectiv 200 de modele, cu cateva zile inaintea de incheierea SIAB.
Cea de-a sasea editie a Salonului International Auto de la Bucuresti, prima gazduita in curtea fostului magazin din Otopeni al Metro Cash & Carry (companie din care omul de afaceri Ion Tiriac detine 15%), a inregistrat o crestere medie a vizitatorilor de aproximativ 15% in comparatie cu editia precedenta, de la Romaero Baneasa.
Numarul marcilor prezente a crescut, la fel si suprafata. Este cazul marcilor grupului Tiriac – Ford, Hyundai, Mitsubishi, Volvo, Jaguar, Land Rover, precum si cele ale grupurilor Daimler si Chrysler (reprezentate pana anul trecut tot de Tiriac Auto). Pe de alta parte, marca franceza Peugeot a decis sa nu mai participe la SIAB. Aproape 200 de companii au fost prezente, dintre care peste 50 companii auto, care au prezentat 250 de automobile, 50 de premiere nationale si o premiera mondiala – Dacia Logan Pick-up, dar si patru concept cars – masini de expozitie, care stau la baza unor viitoare modele de serie), prezentate la editiile din anii trecuti ale saloanelor (cu adevarat) internationale. Pentru ca, nu trebuie uitat, SIAB se incadreaza in liga secunda a saloanelor europene, dupa Paris si Frankfurt, dar inaintea celor organizate la Istanbul si Budapesta.
Chiar daca cifrele cu privire la tarifele percepute companiilor participante nu au fost facute publice, expozantii spun ca acestea au crescut. Suprafata de expunere a fost de 50.000 de metri patrati, cu 30% mai mult decat editia precedenta de la Romaero Baneasa. In termeni financiari, SIAB 2007 a fost cu 10% mai putin profitabil si cu 30% mai scump, in special datorita cortului unde a fost gazduit (sau „structurii usoare“, cum a fost descris de catre organizatori). Daca se iau in calcul pretul mediu de 20-30 de euro pe metru patrat, al chiriei percepute de catre organizatori la editia precedenta, precum si cresterea din 2007, de pe urma inchirierii standurilor, incasarile au fost de aproximativ 1,4 milioane de euro.
Asadar, deja putem vorbi de incasari de pana la 3 milioane de euro, de pe urma vizitatorilor si a expozantilor. Si multe alte zeci de milioane de euro in masini vandute sau precontractate. Deci inca o afacere din care a castigat toata lumea. Poate mai putin cei care au vizitat salonul in primele zile, cand corturile, desi echipate cu aparate de ventilatie, s-au dovedit adevarate saune.
Cu nuanta de mai sus in minte, mai poate fi totusi notata o evidenta din datele publicate de CSSPP: cele cinci societati de administrare „surori“ cu o banca au reusit sa stranga, cumulat, doar putin peste 31.000 de contracte, aproape cat a raportat, singur, Generali – singura companie ce are in administrare un fond cu grad de risc ridicat. Numarul mic (de ordinul miilor) de agenti autorizati cu care bancherii au luat startul – in principal angajati in sucursalele din acelasi grup – nu a tinut „piept“ zecilor de vanzatori trimisi in piata de asiguratori. La fel de adevarat, la CSSPP mai sunt inca liste cu agenti care asteapta autorizarea – astfel ca, in timp, balanta s-ar mai putea echilibra (cat de cat).
Asa arata, imediat dupa momentul de start, piata pensiilor private obligatorii; cat este insa de relevanta imaginea din acest moment e greu de spus. Cu atat mai mult cu cat o validare finala a contractelor se va face doar in ianuarie anul viitor, dupa incheierea campaniei. In timp numarul contractelor semnate deja de administratori s-ar mai putea diminua, pe masura ce vor aparea si contributorii ce au semnat cu mai multe companii – ce au toate sansele sa ajunga, in final, la „loterie“. Contributori care, in acest caz, vor incepe sa se scada din statistici, nu doar sa se adune.
Caldura timpurie din acest an, dublata de perioadele prelungite de canicula, si-a facut simtita prezenta in bilantul contabil al berarilor: in prima parte a acestui an, vanzarile au fost cu 20% mai mari fata de perioada similara a anului anterior. Previziunile companiilor de profil, ce anuntau la inceputul lui 2007 ca se asteapta la o crestere de 5-10% pentru anul in curs, au fost astfel mult depasite. Daca pana la finalul anului ritmul vanzarilor se pastreaza in aceeasi linie, piata ar putea marca un record in termeni de valoare: peste 1,2 miliarde de euro. In acelasi timp, consumul de bere ar urma sa ajunga la o medie anuala de 90 de litri pe cap de locuitor, Romania numarandu-se deja printre cele mai mari zece tari consumatoare de bere raportat la numarul de locuitori.
Odata cu linistirea gradelor din termometru, berarii se confrunta insa cu un grad mai scazut de interes din partea consumatorilor. In HoReCa, segment ce reuneste terasele, barurile, restaurantele si cafenelele, berarii isi vand cam 35-40% din totalul productiei, adica intre 400 si 500 de milioane de euro. Cum frigul reduce drastic vanzarile de bere din HoReCa (pe ansamblu, in perioadele de vârf din timpul verii, volumul vânzarilor este de circa 2,5 ori mai mare decât in perioada iernii), accentul trece pe retail, iar producatorii apeleaza la tactici prin care sa compenseze disparitia principalului factor de crestere.
Cea mai noua gaselnita este Heineken DraughtKeg, un butoias de 5 litri cu un sistem interior de presurizare pe baza de dioxid de carbon ce mentine berea la o presiune de 1 bar. Datorita presiunii, berea este „pompata“ prin partea superioara a recipientului, spre deosebire de produsele similare din piata: butoiasele concurente functioneaza ca o doza uriasa cu un robinet plasat in partea de jos, berea putând fi turnata doar datorita presiunii gravitationale, sustine Ilco Kwast, group brand manager Heineken România. Compania a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri de 174 de milioane de euro, in crestere cu 34% fata de 2005.
Inaintea butoiaselor Heineken, au ocupat insa locul la raft marcile Carlsberg si Tuborg, ambele din portofoliul United Romanian Breweries Bereprod (URBB). Butoiasele de Tuborg sunt insa prezente pe piata doar doua luni pe an (noiembrie si decembrie), fiind un produs destinat sarbatorilor de iarna, spune Catalin Ignat, vicepresedinte de marketing la URBB.
Momentul ales pentru lansarea butoiasului de 5 litri Heineken – la inceputul toamnei – se datoreaza insa doar planificarii interne, spune Kwast, „pentru ca in perioada de vara am avut o serie intreaga de lansari de produse noi“.
Insa nici chiar tacticile de marketing nu pot sterge cu buretele caracterul sezonier al berii. „Cred ca butoiasul aduce mai degraba un castig in imagine decat in vanzari: un butoias arata altfel decat ambalajele obisnuite de pe piata romaneasca“, declara Cezar Dumitru, senior brand manager la Ursus Breweries. Anul trecut, producatorul marcilor Ursus si Timisoreana a marcat plusuri pe linie pentru al cincilea an consecutiv: vanzarile au crescut cu 27% (depasind 188 de milioane de euro), iar profitul a avansat cu 220% (pana la 35,2 milioane de euro).
Desi reprezentantii Heineken nu au dorit sa precizeze care sunt asteptarile pe care le au in privinta noului produs, experienta concurentei da totusi un ordin de marime vanzarilor de bere la butoiase. „Din totalul vanzarilor pe retail, acest tip de ambalaje detine o pondere de maxim 5%“, declara Catalin Ignat.
Fata de alte tipuri de ambalaje, butoiasul de bere dotat cu dispozitivul pentru draft asigura berii temperatura optima, spune Liviu Irimia, director de marketing InBev. Producatorul Bergenbier nu are in Romania beri la butoiase, „pentru ca oportunitatea pentru acest tip de ambalaj nu este inca evidenta“. Atuul acestui tip de ambalare vine din faptul ca trateaza consumatorul ca pe un „connoisseur“, care stie cum sa serveasca si sa savureze o bere.
De cealalta parte a balantei insa atarna faptul ca berea la butoias este substantial mai scumpa decat aceeasi bere in ambalaj de sticla, de exemplu, argumenteaza Irimia. In afara de un pret substantial mai mare pe litru de bere, cheltuielile mai cuprind, in cazul butoiasului pentru acasa, si investitia in ambalaj (garantia butoiasului, care este returnabil) si investitia in dispozitivul de draft (care se cumpara separat in cazul berilor vandute de InBev pe pietele straine). O bila alba in favoarea butoiasului este insa, sustine Catalin Ignat, ca „ocupa mai putin spatiu in frigider, comparativ cu 10 sticle“.
Argumentul pretului este o trasatura principala prin care varianta de ambalare la butoias difera de PET-uri, care altminteri mizeaza pe aceeasi idee a cantitatii mai mari de bere. Or, tocmai datorita marimii (si comoditatii in folosire), PET-urile au reprezentat cel mai dinamic segment de pe piata romaneasca in perioada 2004-2006. Ritmul de crestere al vanzarilor la PET a fost in acest interval de doua ori mai mare decat evolutia celorlalte variante de ambalare a berilor. Insa in timp ce PET-ul este asociat marcilor economice, „butoiasele sunt destinate berilor premium si superpremium“, spune Irimia. Dovada si faptul ca butoiasele, „o varianta sofisticata de ambalaj, se adreseaza consumatorilor marcii Carlsberg care sunt in general foarte atenti la detalii“, adauga Ignat.
Alaturi de pret, in comparatia dintre PET si butoiase sta insa si destinatia diferita a produselor. „In timp ce PET-ul este un ambalaj comod pentru transport si folosit acasa sau la picnicuri sau iesiri in natura, butoiasul nu este la fel de usor de transportat si folosit“, spune Dumitru. Butoiasul poate fi folosit insa la petreceri acasa, fiind o modalitate prin care „sa-ti impresionezi oaspetii“, dupa parerea reprezentantului Ursus.
Cu avantaje si dezavantaje, tipurile de butoiase de bere de pe rafturile magazinelor se inmultesc. Si chiar daca nu ridica vanzarile decat cu cateva procente, orice plus este binevenit, intr-o lupta in care sunt prezente circa 100 de tipuri diferite de bere.