BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Ce impact au softurile cu licenţă asupra economiei?

    O creştere a gradului de folosire a programelor software cu licenţi ar avea un impact pozitiv mai mare asupra economiei româneşti decât o creştere asemănătoare a softului piratat, potrivit unui studiu realizat de Business Software Alliance (BSA). Concret, o creştere de 1% a gradului de utilizare a software-ului cu licenţă ar genera o sumă suplimentară de 108 milioane de dolari în economie, în comparaţie cu 54 de milioane de dolari dintr-i creştere similară a utilizării de software piratat, ceea ce înseamnă că utilizarea de software cu licenţă ar produce o valoare economică adăugată de 54 milioane de dolari.

    Impactul economic al programelor software cu licenţă este o analiză care se bazează pe date colectate din 95 de ţări pentru a demonstra beneficiile pe care folosirea de programe software complet licenţiate le aduce economiilor naţionale. Studiul confirmă faptul că gradul ridicat de utilizare a programelor software cu licenţă corespunde unor venituri substanţiale la nivelul produsului intern brut (PIB) şi că efectul de stimul economic al acestora este semnificativ mai mare decât cel al programelor piratate.

    “Utilizarea de software licenţiat reduce riscurile şi sporeşte eficienţa operaţională, fapt care se reflectă în profiturile companiilor”, a spus Magda Popescu, Outside Counsel BSA. “Acest studiu confirmă faptul că folosirea de software licenţiat nu aduce doar avantaje pentru firme, ci este şi un important factor de creştere economică la nivel naţional. Guvernul, autorităţile de aplicare a legii şi industria din România ar trebui să profite de fiecare oportunitate pentru a obţine aceste venituri potenţiale prin reducerea pirateriei şi prin promovarea utilizării de software licenţiat.”

    Studiul arată, de asemenea, că fiecare dolar investit suplimentar în software licenţiat are o rentabilitate estimată de 89 de dolari, în comparaţie cu o rentabilitate de 26 USD rezultată din valoarea fiecărui dolar suplimentar investit în utilizarea programelor software pirat.

    Printre celelalte concluzii ale studiului se numără faptul că o creştere cu 1% a gradului de utilizare de software licenţiat la nivel global ar injecta o sumă estimată la 73 miliarde de dolari în economia mondială, faţă de 20 miliarde de dolari rezultate de pe urma utilizării de software piratat, ajungându-se astfel la o diferenţă de 53 de miliarde de dolari.  Pe baza raportului dintre valoarea investiţiei versus valoarea beneficiului, rentabilitatea investiţiilor din utilizarea de software licenţiat este la nivelul cel mai ridicat în ţările în curs de dezvoltare – în medie, 437 de dolari în plus la PIB pentru fiecare dolar investit. Totuşi, indiferent de nivelul veniturilor, toate ţările obţin beneficii: fiecare dolar suplimentar investit în software cu licenţă are o rentabilitate medie a investiţiilor de 117 dolari în ţările cu venituri ridicate şi de 140 de dolari în ţările cu venituri medii.

    “Studiile anterioare au demonstrat că serviciile cu valoare adăugată oferite cu ajutorul programelor de software licenţiat ajută firmele să îşi reducă costurile şi să îşi mărească productivitatea. Acest raport merge şi mai departe prin faptul că stabileşte impactul utilizării de software licenţiat asupra economiei naţionale”, afirmă Eduardo Rodriguez-Montemayor, cercetător şef la INSEAD eLab. “Rezultatele arată clar că utilizarea de software licenţiat este benefică pentru mediul de afaceri şi pentru economiile naţionale şi că software-ul licenţiat are un impact economic mai mare decât software-ul piratat în toate ţările incluse în studiu.”

  • Apple este cel mai valoros brand din lume

    Podiumul este completat de IBM, cu 112,54 miliarde de dolari. Google a făcut schimb de locuri cu IBM, care ocupa în precedenta ediţie a studiului locul secund.

    Apple, Google şi IBM sunt urmate de McDonald’s (90,26 miliarde dolari), Coca-Cola (78,42 miliarde de dolari), AT&T (75,51 miliarde de dolari), Microsoft (69,8 miliarde de dolari), Marlboro (69,38 miliarde de dolari), Visa (56,06 miliarde de dolari) şi China Mobile (55,37 miliarde dolari).

    Visa a consemnat cel mai puternic avans al valorii brandului în Top 10, cu o creştere de 46% faţă de anul anterior, în timp ce Micosoft a înregistrat cea mai mare scădere, de 9%.Toyota (24,4 miliarde de dolari) este cel mai valoros brand auto şi se plasează pe locul 24 în topul general, fiind urmat pe poziţia imediat următoare de BMW (24 miliarde de dolari), Mercedes-Benz pe 43 (17,95 miliarde de dolari), Nissan pe 86 (10,2 miliarde de dolari) şi Volkswagen, pe ultimul loc al clasamentului general (8,8 miliarde de dolari).

    Louis Vuitton (locul 29) a rămas cel mai valoros brand de lux din lume, chiar dacă a înregistrat o scădere de 12%, la 22,7 miliarde de dolari. Hermes (poziţia 40) a stagnat la 19,1 miliarde de dolari, în timp ce rivalii Gucci (locul 65) şi Prada (locul 98) au crescut însă puternic în ultimul an. Astfel, Gucci a urcat cu 48%, la 12,7 miliarde de dolari, iar Prada cu 63%, la 9,45 miliarde de dolari.

    Samsung, concurentul principal pentru Apple pe piaţa smartphone, se află abia pe poziţia 30, cu un brand evaluat la 21,4 miliarde de dolari, în urcare însă cu 51% faţă de anul anterior. Grupul sud-coreean a urcat 25 de locuri comparativ cu anul trecut.

    Facebook a coborât 12 locuri şi a ajuns pe 31, după ce valoarea brandului a scăzut cu 36% într-un an, la 21,26 miliarde de dolari. În contrast cu declinul celei mai mari reţele de socializare din lume, echivalentul chinez al Facebook, Tencent, a urcat cu 52%, la 27,3 miliarde de dolari, şi se află pe locul 21, cu 16 poziţii mai sus faţă anul precedent. Tencent are aproape 800 de milioane de utilizatori activi, faţă de peste 1,1 miliarde în cazul Facebook.

    Yahoo a intrat în top 100 după ce numirea unui nou director anul trecut a suţinut preţul acţiunilor şi aprecierea valorii brandului. Astfel, Yahoo se află pe poziţia 92, cu o valoare a brandului de 9,83 miliarde de dolari.

  • BRANDURILE în care românii au cea mai mare încredere

     Trusted Brands 2013, cel mai important studiu de piaţă asupra consumatorului în Europa, a fost realizat de Reader’s Digest în 12 ţări, printre care şi România. Obiectivul studiului, ajuns în acest an la a treisprezecea ediţie în Europa şi a opta ediţie în România, este identificarea şi premierea mărcilor care au reuşit să câştige încrederea europenilor în acest an.

    În România, rezultatele Trusted Brands 2013 au evidenţiat că, mai mult decât ceilalţi europeni, românii rămân fideli mărcilor care au reuşit să le câştige încrederea. La majoritatea categoriilor, liderii rămân aceiaşi – ceea ce demonstrează o incredibilă soliditate, forţă şi stabilitate a brandurilor consacrate. Rezultatele arată, an de an, consecvenţă. Mai mult, o bună parte dintre ocupanţii locului întâi îşi consolidează poziţia de la un an la altul, înregistrând creşteri constante ale procentului de încredere din partea consumatorilor. În top se situează categoriile “Vitamine” şi “Furnizori servicii internet” (Eurovita şi RCS&RDS), ambele cu o creştere de 9% faţă de 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul ar putea reduce din iulie la 1,5% impozitul pe venitul microîntreprinderilor

     “Eu cred că argumentele şi analizele noastre au fost convingătoare. Ministerul Finanţelor face acum studiu de impact pentru reducerea acestui impozit de la 3% la 1,5% (…) Cota de 1,5% mi se pare mai etică, mai ales că din februarie impozitul pe cifra de afaceri este obligatoriu. Interesul meu este să colectez, dar şi să le dau şansa să se dezvolte, să crească şi să intre ulterior într-o altă categorie de impozitare”, a declarat Grapini pentru MEDIAFAX.

    Ea a arătat că în trecut s-au încasat sume foarte mici din impozitul pe microîntreprinderi, iar o reducere a acestui impozit ar duce la o conformare şi la o transparenţă mai mare din partea acestor firme, care vor vedea un prim pas dinspre fisc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ: Bulgaria, o ţară marcată de exodul tinerilor

     Rumiana Ganeva, în vârstă de 26 de ani, lucrează la un call center, în pofida unui master în economie obţinut la cea mai bună facultate de ştiinţe economice de la Sofia.

    “Aş fi putut face asta fără diplomă”, spune ea cu amărăciune. Ea intenţionează să urmeze un al doilea master în Marea Britanie pe viitor. Bunica sa îşi va vinde apartamentul pentru a-i finanţa studiile.

    Între 20.000 şi 25.000 de tineri cu vârste între 25 şi 39 de ani pleacă în fiecare an din ţara cea mai săracă a Uniunii Europene (UE), conform unui studiu al sindicatului Podkrepa.

    Cei cu mai puţine studii se angajează în construcţii, în restaurante sau au grijă de persoane vârstnice, mai ales în Germania, Marea Britanie, Grecia sau în Italia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Economia subterană, în scădere

    Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%.
    Economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în termeni absoluţi începând cu 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”.

    Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei  şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 – 2013, economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi ca urmare a măsurilor de austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. Creşterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăţilor electronice. 

    PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, se apreciază în raportul Visa Europe.

    “Sistemele de plăţi electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. în prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacţii electronice (transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacţii electronice pe an. Reducerea circulaţiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane.

    Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităţilor publice, băncilor şi sistemelor de plăţi, îndreptate către creşterea gradului de bancarizare, extinderea reţelei de acceptare şi crearea unor stimulente pentru susţinerea creşterii utilizării cardurilor”, spune Cătălin Creţu, Director General România, Visa Europe.

    Economia subterană din Europa va atinge în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în contextul în care criza economică a determinat multe guverne europene să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării bugetelor şi stimulării redresării economice. În 2013 se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa.

    Raportul Economia subterană în Europa, 2013 – Utilizarea sistemelor de plăţi electronice pentru combaterea economiei subterane analizează amploarea economiei subterane în Europa, care variază de la 8-10% din PIB în Elveţia, Austria, Olanda şi Marea Britanie, la aproape 30% din PIB în Bulgaria, România, Croaţia, Lituania şi Estonia. Rapoartele precedente au demonstrat că există o corelaţie strânsă între economia subterană şi ciclul economiei, această temă fiind abordată şi în studiul din 2013.

    Sunt evidenţiate în mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a găsi noi modalităţi inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorări de taxe şi impozite sau reduceri de beneficii.
    “În perioadele de declin economic, din cauza şomajului în creştere, veniturilor mai reduse şi temerilor legate de viitor, multe persoane se orientează către activităţi care ţin de economia subterană.

    Dacă înainte de 2009 lupta împotriva economiei subterane dădea rezultate în întreaga Europă, în ultima perioadă, măsurile diverse adoptate în statele din vestul, sudul sau estul Europei au înregistrat grade de succes diferite. Numitorul comun este că în toată Europa economia subterană reprezintă în continuare un fenomen care are la bază plăţile în numerar, fiind favorizat de munca la negru şi de subraportare”, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

    Munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa, în timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportării vânzărilor. Potrivit raportului, măsurile guvernamentale care vizează soluţionarea acestor două aspecte pot genera schimbarea, plăţile electronice evidenţiindu-se pentru eficienţa în combaterea economiei subterane. De exemplu, România a dezvoltat în ultimii ani sistemul de plată a taxelor şi impozitelor locale cu cardul, la POS şi online, ceea ce a condus la creşterea plăţilor de taxe cu cardul cu 34% în termeni anuali.

    O diminuare semnificativă a economiei subterane a fost observată în statele unde măsurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizării plăţilor electronice. Raportul estimează că utilizarea direcţionată a plăţilor electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), în special dacă măsurile se concentrează asupra subraportării, segment a cărui importanţă a fost subapreciată de majoritatea eforturilor guvernelor.

    Experienţa internaţională sugerează că există o corelaţie clară între amploarea economiei subterane şi numărul de tranzacţii electronice realizate. De exemplu, în statele unde plăţile electronice sunt utilizate pe scară largă, precum Marea Britanie, economia subterană este semnificativ mai redusă comparativ cu ţări precum Bulgaria, unde tranzacţiile electronice nu sunt utilizate frecvent. Sectoarele asociate cu precădere cu economia subterană sunt următoarele: construcţii, retail, producţie, turism şi transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumpărăturile online oferă transparenţă şi limitează economia subterană, întrucât reduc posibilitatea subraportării.

  • Studiu de caz: De ce ajung asigurătorii în social media

    PRIVITĂ DREPT O FORMĂ DE PROMOVARE CU COSTURI REDUSE, dar şi o platformă pentru comunicare, zona de social media este de câţiva ani în atenţia tot mai multor companii din plan local. Reţelele sociale atrag bugete care pleacă de la câteva procente şi urcă chiar şi până la 20-25% din cheltuielile companiilor pentru marketing şi comunicare, iar promovarea din social media înseamnă deja peste 10% din întreaga piaţă de publicitate online din România.

    Pentru ING Asigurări de Viaţă, ponderea este de 5% din bugetul de comunicare, bani care sunt investiţi în prezenţa şi promovarea pe Facebook, cel mai adesea  realizată de companii prin intermediul unei pagini de prezentare în cadrul reţelei sociale. „Au fost derulate de-a lungul timpului campanii prin Facebook Ads pentru diverse proiecte şi au fost realizate aplicaţii precum Cititorul în palmă, Configuratorul de părinţi sau Testul de personalitate financiară„, povesteşte Carmen Soare, director de marketing la ING Asigurări de Viaţă despre strategia de până acum a companiei pe Facebook.

    DECENT ÎNSĂ, AU FOST LANSATE DOUĂ PAGINI PE FACEBOOK, o tactică mai puţin obişnuită în rândul companiilor româneşti, de specializare a prezenţei pe platforma socială în funcţie de scop şi de publicul vizat. „Ştii de la ING„ este pagina brandului cu acelaşi nume existent în afara Facebook încă din 2007, sub umbrela căruia au fost desfăşurate campanii de educaţie financiară şi de informare cu privire la asigurările de viaţă şi pensiile private, lucru care se va întâmpla acum şi pe reţeaua socială pentru publicul larg. Cea de-a doua pagină de companie, „ING Welcome„, este specializată pe o cu totul altă nişă.

    „Se adresează angajaţilor şi oamenilor interesaţi de o carieră în acest domeniu în cadrul companiei„, explică Soare. Concret, este o pagină prin care ING Asigurări de Viaţă se prezintă ca angajator şi prin intermediul căreia vor fi anunţate locurile de muncă disponibile.Decizia de a crea două pagini pe Facebook a fost rezultatul unei analize a oportunităţilor pe care le oferă reţeaua în ce priveşte comunicarea dintre o companie şi public, fie el client sau potenţial client ori angajat actual sau viitor. „Am testat şi investigat avantajele prezenţei pe Facebook„, spune directorul de marketing al companiei despre modul în care s-a luat decizia de a adopta reţeaua în strategia de comunicare şi marketing pe internet pe direcţii specializate.

    PE PREGĂTIREA ŞI LANSAREA PAGINILOR S-A OCUPAT O AGENŢIE SPECIALIZATĂ, însă companiile care au în plan să îşi extindă prezenţa în social media nu trebuie neapărat să aloce un buget în acest sens. O pagină de business pe Facebook poate fi creată de angajaţii din departamentul de comunicare sau marketing sau chiar din departamentul IT.

    Gestionarea respectivei pagini şi conţinutul care trebuie publicat acolo sunt însă cele care ridică de regulă probleme, fiind adesea nevoie de o persoană dedicată şi cu cunoştinţe în domeniu. „Pentru pregătirea şi lansarea celor două pagini am lucrat cu o agenţie specializată, care va continua şi pe viitor să administreze şi să monitorizeze prezenţa noastră pe Facebook„, spune Carmen Soare, cu menţiunea că şi în cadrul diviziei de comunicare a companiei s-a format o mică echipă responsabilă de solicitările care ar putea apărea ca urmare a relaţionării cu utilizatorii de pe Facebook.

    Rostul celor două pagini nu este însă de natură comercială. Compania urmăreşte popularizarea brandului în rândul unor categorii de clienţi şi potenţiali angajaţi care poate n-ar fi avut altfel cum să intre în contact cu ING Asigurări de Viaţă. „Utilizatorii reţelelor sociale sunt într-o mare măsură tineri, 60% dintre românii de pe Facebook se încadrează în eşantionul 18-34 de ani, potrivit Facebrands.ro, categorie care reprezintă viitorii beneficiari ai serviciilor financiare„, spune Carmen Soare.

     

  • Impozitul forfetar pentru turism şi restaurante se va aplica din iulie

     “Studiile de impact (privind impozitul forfetar, n.r.) le-am făcut noi, le-am predat la domnul Chiţoiu (ministrul Finanţelor, n.r.) şi rămâne ca din semestrul doi să fie aplicat acel nou impozit, în funcţie de anumiţi indicatori relevanţi, la hoteluri, pensiuni, restaurante, cafenele, baruri, reparaţii auto, pe coduri CAEN. Niciodată nu s-a aplicat decât un impozit general. De aceea este o diferenţă foarte mare faţă de ceea ce s-a aplicat până acum”, a spus Grapini după o conferinţă de presă.

    Ea a arătat că există diferenţe între potenţialul de a obţine profit în funcţie de domeniul de activitate.

    “De aceea am insistat foarte mult şi mă bucur că domnul ministru al Finanţelor a acceptat să se facă, şi sper că aşa va ieşi până la urmă hotărârea de Guvern, să se facă impozitarea în funcţie de domeniul de activitate. Altfel este în reparaţii auto, altfel este în industria hotelieră şi altfel este în alimentaţia publică. Sper ca din semestrul doi să se aplice”, a adăugat Grapini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce cred europenii despre redresarea economică. Românii, printre cei mai optimişti

     “Prognoza consumatorilor, când vine vorba despre modul în care economia ţării lor va evolua în lunile care urmează, variază foarte mult în Europa. Deşi speranţele într-o redresare economică au crescut în mod destul de perceptibil în unele ţări, în altele acestea au stagnat sau au dispărut”, se arată în studiul GfK Climatul de consum în Europa şi SUA.

    Potrivit sursei citate, cele mai ridicate valori ale indicatorului privnd încrederea în economie le prezintă Germania şi Austria (ambele 0,6 puncte), urmate de România (-13,6 puncte), iar cele mai pesimiste prognoze cu privire la redresarea economică s-au înregistrat în Portugalia (-43,4 puncte), Franţa (-41,6 puncte) şi Grecia (-36,9 puncte).

    “Românii sunt în general optimişti în ceea ce priveşte viitorul. Creşterea economică continuă, în timp ce şomajul este în scădere. (…) Un număr mai mare de locuri de muncă determină o creştere a veniturilor populaţiei. Acest lucru este reflectat în mod clar de indicatorul aşteptărilor privind veniturile, care în prezent se situează la -5,36 puncte. O comparaţie cu valoarea de anul trecut (-22,7 puncte) arată în mod clar că, în ultimele 12 luni, situaţia de pe piaţa muncii s-a schimbat în mod considerabil”, conform GfK.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blaga: Conducerea ASF e stabilită pe criterii de clientelism politic. Nouă membri nu au studii economice

     Blaga a fost întrebat, după ce şi-a execitat votul, cum vede conducerea ASF.

    “Pe aceleaşi criterii de clientelism politic, nouă dintre ei nici măcar nu au studii economice”, a replicat Blaga.

    Cele două Camere ale Parlamentului s-au reunit, miercuri dimineaţă, în şedinţă comună, pentru a-i vota pe membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară care au fost audiaţi şi validaţi de comisiile de buget.

    Şedinţa este condusă de vicepreşedintele PSD Viorel Hrebenciuc, care a anunţat că sunt prezenţi 305 parlamentari şi 282 sunt absenţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro