Tag: preturi

  • Pretul calatoriilor cu trenul si cu metroul va putea fi majorat peste inflatie

    Decizia a fost luata in sedinta de joi a Executivului, au aratat
    sursele.Guvernul a garantat Fondului Monetar International ca pana
    cel tarziu la finele lunii august va modifica legislatia astfel
    incat sa permita regiilor de transport CFR Calatori si Metrorex sa
    majoreze tarifele cu mai mult decat rata inflatiei, releva
    scrisoarea de intentie cu FMI obtinuta de MEDIAFAX.

    Guvernul s-a angajat ca va modifica legislatia astfel incat sa
    permita majorarea tarifelor cu mai mult decat rata inflatiei,
    pentru ca aceste companii sa isi poata acoperi cheltuielile curente
    din venituri.In ultimii ani, tarifele Metrorex si CFR au fost
    majorate, de regula, prin raportare la nivelul inflatiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sistemul national de termoficare are nevoie de investitii de 5 miliarde de euro. Pretul gigacaloriei, cu 20% mai mare din cauza pierderilor

    Studiul precizeaza ca aproape 30% din energia termica produsa in
    Romania se pierde in sistem inainte sa ajunga la consumatori, nivel
    de peste trei ori mai mare comparativ cu alte state europene.

    Din cauza acestor pierderi costul gigacaloriei este cu 20% mai
    mare, arata PwC.In studiu se mentineaza ca subventiile acordate
    productiei energiei termice ajung la 500 milioane de euro anual,
    suma ce provine din bugetul public.

    Potrivit PwC, una dintre cauzele pentru care operatorii de
    distributie a energiei termice nu investesc in reabilitarea
    conductelor este reprezentata de pierderile financiare ale
    acestora, precum si de gradul mare de indatorare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preturile alimentelor se vor dubla in urmatorii 20 de ani ca urmare a conditiilor climatice

    Pana in 2030, pretul mediu al principalelor cereale va avansa cu
    120-180%, iar principala cauza a cresterii este modificarea
    conditiilor climaterice, mentioneaza organizatia. Oxfam face apel
    la liderii mondiali pentru imbunatatirea reglementarilor
    referitoare la pietele de alimente. “Sistemul alimentar trebuie
    reformat daca vrem sa depasim problemele tot mai presante provocate
    de modificarea conditiilor climaterice, cresterea preturilor
    alimentelor si lipsurile de apa, energie si pamant”, a afirmat
    directorul general al organizatiei, Barbara Stocking. Oxfam
    mentioneaza printre regulile pe care liderii mondiali trebuie sa le
    adopte pentru a evita foametea imbunatatirea transparentei pe
    pietele materiilor prime, cresterea rezervelor de alimente,
    renuntarea la politicile care promoveaza biocombustibilii si
    insistarea pe investitii pentru micii fermieri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Agrostar: Produsele alimentare se vor scumpi cu 3-5% in perioada urmatoare

    Agrostar pune viitoarele majorari de preturi si pe seama lipsei
    unei “strategii coerente” a Ministerului Agriculturii si cere
    demisia ministrului Valeriu Tabara. “Ministrul Agriculturii nu
    poate sa intervina direct in reglarea preturilor, dar poate sa o
    faca prin politici sectoriale, ceea ce lipseste cu desavarsire la
    ora actuala. Pot fi luate masuri de stimulare a investitiilor si de
    crestere a gradului de absorbtie a fondurilor europene”, sustine
    Niculae Stefan, presedintele Agrostar. El considera ca lipsa unei
    strategii agricole duce la agravarea situatiei fermierilor si la
    impovararea romanilor cu preturi greu de suportat la alimente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alimentele se vor scumpi, din cauza conditiilor meteo si a lipsei de politici agricole

    “Datele de la aceasta ora arata ca productia de secara va fi cu
    22,9% mai mica fata de cea de anul trecut, productia de rapita cu
    22%, iar productia de oleaginoase cu 7,6%. De asemenea, productiile
    de legume si fructe (caise, cirese, ardei etc) sunt intarziate si
    clar productiile vor fi mai mici. Dupa ploile din aceasta
    primavara, pentru lunile iunie si iulie Administratia Nationala de
    Meteorologie a prognozat temperaturi ridicate, iar sistemul de
    irigatii nu este functional. Ministrul Agriculturii declara ca
    Romania nu va intra in criza alimentara pentru ca are potential,
    insa potentialul trebuie si valorificat prin politici coerente,
    ceea ce la ora actuala lipseste cu desavarsire Romaniei”, a
    declarat intr-un comunicat presedintele FNPAR, Viorel Matei. FNPAR
    cere Ministerului Agriculturii sa elaboreze strategiile si
    politicile agricole ale Romaniei, astfel incat “mancarea sa nu
    devina un lux”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comoara din struguri – cat se castiga din investitiile in vita de vie?

    Vuiau primele pagini din Financial Times si Le Figaro, in urma
    cu cateva saptamani, pentru ca regizorul Francis Ford Coppola a
    reusit sa angajeze un oenolog francez renumit. “E un vis devenit
    realitate”, a spus cineastul, referindu-se la faptul ca pentru
    revigorarea podgoriei sale din California l-a recrutat pe Philippe
    Bascaules, un expert oenolog de prima mana, care a lucrat la
    Chateaux Margaux, una dintre cele mai renumite podgorii din
    regiunea Bordeaux.

    Venit la filmari in Romania, in urma cu ceva timp, Coppola a
    cautat si a analizat si la noi diverse locuri in care se cultiva
    vita-de-vie, dar a hotarat sa nu investeasca aici; experienta
    dobandita in timp l-a facut sa realizeze ca zona de pe malul
    Dunarii pe care o alesese initial nu beneficia de cele mai
    potrivite conditii de relief, iar soarele ar fi copt strugurii
    intr-un mod care nu ar fi permis obtinerea licorii perfecte.
    Dar investitiile in podgorii au facut cu ochiul mai multor persoane
    din viata publica romaneasca. Guvernatorul Bancii Nationale a
    Romaniei Mugur Isarescu, Valeriu Stoica, fost ministru al
    justitiei, poetul Mircea Dinescu sau oameni de afaceri precum Mihai
    Miron sau Daniel Guzu sunt doar cateva exemple. Pasiunea pentru vin
    a fost cea care i-a determinat sa investeasca, in unele cazuri,
    sume de ordinul milioanelor de euro.


    Valeriu Stoica, fost ministru si partener fondator al uneia
    dintre cele mai mari case de avocatura din tara, spune ca a
    investit din 2007 si pana acum intr-o vie din Dragasani si conacul
    din Dobrusa tot ce a castigat, impreuna cu sotia sa, din avocatura.
    Unele estimari plaseaza aceste investitii la 10-15 milioane de
    euro, dar Stoica spune ca “e prea mult”.

    “Istoria pasiunii pentru vin e veche si noua in acelasi timp”,
    spune avocatul, argumentand ca povestea incepe din 1927, cand
    strabunicii sotiei au cumparat o vie in Dragasani, cu un conac
    construit in 1904. Strabunicul sotiei, care era director de banca,
    a investit in via care a ramas in familie pana cand a fost preluata
    de stat la nationalizare. In 1997 familia Cristianei Stoica a
    recuperat via, dar, spune avocatul, “nu aveam nicio intentie sa ma
    ocup de ea, pentru ca eram prea ocupat si nu aveam nici resurse”.
    Via a fost cultivata vreme de 17 ani de altcineva, iar familia
    Stoica s-a hotarat sa investeasca in domeniu dupa ce au fost in
    vizita la conacul Stirbey, proprietatea lui Jacob von Kripp si a
    sotiei sale Ileana, care au o podgorie in apropiere. “Ne-am hotarat
    sa refacem conacul si podgoria si sa investim in vin dupa ce am
    vazut frumusetea magica a locurilor”, spune Stoica, care
    obisnuieste sa bea un pahar de vin la masa de pranz din weekend si
    uneori in timpul saptamanii. Ii place vinul din copilarie, cand
    tatal sau ii dadea un pahar de vin rosu la masa de duminica.


    Podgoria fostului ministru se invecineaza cu cea a lui Mugur
    Isarescu, unde este produs vin cu eticheta “Casa Isarescu”, produs
    de firma Mar SRL si distribuit numai in restaurante, la preturi
    intre 30 si 85 de lei. Pe cele 20 de hectare din Dealurile
    Dragasanilor sunt cultivate Cramposie, Tamaioasa Romaneasca,
    Sauvignon Blanc si Cabernet Sauvignon. In 2009, relateaza Gandul,
    afacerea detinuta de familia guvernatorului BNR a inregistrat un
    profit net de 61.000 de euro, in crestere cu 40% fata de 2008.

  • Mai mult de jumatate din cheltuielile romanilor se duc pe alimente, electricitate, gaz, combustibili

    Cu o pondere a acestor plati de 54% din totalul cheltuielilor
    lunare, Romania este urmata de Lituania,(40%), Bulgaria (39%) si
    Slovacia (37%). Ponderea detinuta de alimente, electricitate, gaz
    si combustibili in totalul cheltuielilor se situeaza la 34% in
    Letonia si Polonia si la 32% in Croatia, Ungaria si Turcia. La
    polul opus al clasamentului privind ponderea cheltuielilor cu
    alimente, electricitate, gaz si combustibili in totalul consumului
    se situeaza Marea Britanie (12%), Danemarca (15%) si (Austria 16%).
    Totusi, Romania este surclasata de Slovacia in ceea ce priveste
    ponderea cheltuielilor pentru electricitate, gaz, combustibili in
    total consum si se situeaza aproximativ la acelasi nivel cu Ungaria
    si Cehia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cat costa o casa in cele mai importante orase din tara

    Analiza a luat in calcul anunturile care vizeaza vanzarea
    caselor si vilelor construite dupa 1990 in Bucuresti, Ilfov, Timis,
    Brasov, Iasi, Cluj si Constanta. “Pe segmentul case-vile, cea mai
    mare scadere de pret, de 7,2%, a fost inregistrata la Constanta.
    Iar singurul oras unde putem vorbi de o crestere a pretului cerut
    este Brasovul. Cererea pentru case si vile nu a revenit la un nivel
    care sa asigure stabilitatea pe piata, desi prin prisma pretului,
    in localitatile din vecinatatea marilor orase, casele pot
    reprezenta o alternativa la oferta de apartamente noi”, a declarat
    intr-un comunicat, Adrian Erimescu, director general al
    imobiliare.ro. Cu o valoare de 1.367 euro/mp inregistrata la
    finalul primului trimestru, pretul solicitat pentru case si vile
    din Capitala a cunoscut o scadere de 3,7% fata de ultimele trei
    luni din 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De-a uliii si porumbeii sau ce logica e in evolutia inflatiei

    “Nu suntem <porumbei>, suntem <ulii> in continuare”,
    ii replica saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu unui
    analist nenumit din mediul bancar, care dupa ce BNR a pastrat
    dobanda la 6,25%, implinind astfel anul de cand n-a mai
    modificat-o. Analistul, Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING,
    considera abordarea BNR drept “dovish” (de la “dove” = porumbel; in
    cazul unei banci centrale, o conduita “dovish” inseamna retinerea
    de la lupta cu inflatia prin inasprirea politicii monetare).
    “Probabil ca banca centrala va rezista anul acesta sa nu majoreze
    dobanda, dar va incepe s-o faca la anul, cand inflatia va fi
    probabil mai mare decat cea estimata”, apreciase analistul ING. Cum
    inflatia chiar a fost pana acum mai mare decat estimarile – in
    martie, rata anuala a ajuns la 8,01%, in aprilie la 8,34%, iar BNR
    a modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea
    ce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
    – concluzia trasa de multi comentatori e ca insistenta de a mentine
    o tinta centrala nu-si mai are rostul.

    Pe de o parte, trebuie zis ca inflatia anuala a ajuns atat de
    mare fiindca se raporteaza la o epoca in care TVA era de 19% si la
    o perioada din 2010 cu inflatie lunara redusa, stiind ca in
    calculul inflatiei anuale, o baza de calcul mai mica (ratele lunare
    din ultimele 12 luni) umfla cifra finala. Asa se explica sirul de
    date aparent fara noima: in ianuarie si februarie, desi preturile
    au crescut la fel, cu 0,77%, rezultatul anualizat era diferit
    (6,99% in ianuarie – ingloband deci si recordul lunar de 1,68%
    atins in ianuarie 2010-, respectiv 7,6% in februarie), iar in
    martie, o inflatie lunara de 0,6%, deci mai mica decat in lunile
    precedente, s-a corelat cu o inflatie anuala de 8,01%. De aceea
    spune acum Isarescu ca “daca prevedem cresteri ale inflatiei, nu
    inseamna ca prevedem si cresteri mai mari ale preturilor in lunile
    respective”. Si tot de aceea Cristian Popa, viceguvernatorul BNR,
    apreciaza ca disparitia din calcule a efectului majorarii TVA,
    incepand din iulie, ar urma sa taie ea singura circa 3 procente din
    rata anuala de inflatie.

    Tinta de inflatie vine insa obligatoriu la pachet si cu o
    calculare a “intervalului de incertitudine” in functie de cateva
    criterii de risc cu impact masurabil, de la variatiile de productie
    agricola si politica de preturi administrate la preturile
    internationale ale materiilor prime. In raportul BNR asupra
    inflatiei din august 2010, cand majorarea TVA schimbase brusc
    datele problemei, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului 2010
    fusese ridicata de la 3,7% la 7,8%, iar limita de sus a
    intervalului de incertitudine se apropia deja de 9% pentru
    decembrie 2010 si era usor peste 8% la sfarsitul lui iunie 2011 –
    maximul anului. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa ne uitam
    de-acum numai la limita de sus a intervalului de incertitudine din
    graficele BNR ca sa aflam cat va fi inflatia (cel mai apropiat
    contraexemplu e incheierea anului 2010 la o inflatie cu aproape 1%
    sub respectiva limita), ci ca ea e relevanta pentru importanta
    riscurilor in toata povestea tintirii inflatiei.

    In raportul asupra inflatiei prezentat de Mugur Isarescu
    saptamana trecuta, limita de sus a intervalului de incertitudine
    depaseste usor 9% la sfarsitul lui iunie. Viceguvernatorul BNR
    spune ca in realitate cifra va fi undeva sub 9%, iar analistii de
    la ING si Raiffeisen, zgarciti cu optimismul cand e vorba de
    prognoze de inflatie, se asteapta ca in iunie sa avem 8,6%,
    respectiv 8,5%. Zecimalele nu sunt lipsite de interes, intrucat
    depasirea unei inflatii anuale de 8,8% la sfarsitul lui iunie ar
    atrage, conform acordului cu FMI, consultari ale Fondului cu
    autoritatile pe tema politicii monetare. Acesta e si sensul
    remarcii lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, ca in urmatoarele
    cateva luni, banca centrala ar putea avea nevoie sa-si adapteze
    politica monetara (remarca tradusa imediat de analisti intr-o
    anticipare a unei cresteri de dobanda).

    Ce se intampla insa din iulie incolo? Dincolo de disparitia din
    calcul a diferentelor de TVA, devine posibila o ieftinire macar
    temporara a materiilor prime – petrol, metale, produse agricole –
    pe pietele externe, luata in calcul in prezent de analistii straini
    dupa epuizarea bulelor speculative care in ultimele luni au umflat
    pretul materiilor prime si au adus bani fierbinti si inflatie pe
    pietele din Asia si America Latina. Fluxurile de capital migrator,
    pe care le cunoastem din experienta anilor 2005-2007 macar prin
    prisma recordului de apreciere a leului fata de euro din 2007 si a
    fluctuatiilor ulterioare, au reinceput acum sa vizeze economiile
    din Est, pe care analistii le recomanda investitorilor, pentru ca
    au iesit mai sanatoase fiscal din criza decat cele din zona euro si
    au perspective bune de crestere. A aparut astfel si aici riscul
    unor intrari si iesiri bruste de fonduri. “De multi ani n-am mai
    vazut atatea rapoarte pozitive despre Romania. Ele sunt pentru
    politica monetara a BNR o potentiala complicatie, pentru ca e greu
    de gasit dozajul corect al reactiei”, spune guvernatorul Mugur
    Isarescu.

    Analistii Erste remarca faptul ca pentru bancile centrale din
    tarile din Est, combinatia dintre cererea slaba de consum,
    deficitele in scadere si inflatia cu cauze exclusiv externe face ca
    “in lupta cu inflatia, aprecierea monedelor nationale sa fie mai
    tentanta decat majorarea dobanzilor”, dar atata vreme cat motorul
    cresterii pentru tarile din Est ramane deocamdata exportul,
    “toleranta bancilor centrale la aprecierea monedelor ramane
    limitata”. Nu altfel e si in cazul Romaniei. “Fluxurile de capital
    ne pot ajuta pe termen scurt in lupta cu inflatia”, afirma
    guvernatorul Isarescu, prin faptul ca sustin aprecierea leului,
    “dar vrem ca inflatia sa vina in jos sustenabil, nu sa fie afectate
    productia industriala si exporturile si sa se deterioreze
    echilibrele. O apreciere excesiva a leului nu e sustenabila”.

    Pentru finele anului, BNR estimeaza o inflatie de 5,1%, mai mare
    decat cea prognozata de FMI (4%) si apropiata de estimarile
    analistilor bancari, cu cateva exceptii (BCR – 5,2%, Volksbank –
    5%, Citibank – 5%, UniCredit – 4,7%, ING – 6%, Raiffeisen – 5,3%).
    Toate aceste cifre vin insa la pachet cu aceleasi riscuri mai sus
    mentionate, dar si cu unul de ordin intern care nici n-a putut fi
    cuantificat pana acum, pentru ca nu s-a batut in cuie calendarul de
    liberalizare a preturilor administrate cu cel mai mare impact in
    economie.

    “Vedem presiuni inflationiste semnificative in contextul
    potentialelor majorari de preturi administrate la energie si
    transport, la solicitarea FMI si a UE”, afirma Eugen Sinca, analist
    BCR. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, se teme de
    “riscurile unor majorari mai mari decat se astepta a tarifelor la
    gaze si energie, dupa cererea Comisiei Europene ca Romania sa
    elimine controlul administrativ al preturilor”. Iar ca peisajul sa
    fie complet, BNR introduce in “incertitudinea” ei inca un risc, pe
    care il considera mai mare decat toate: ca autoritatile sa inceapa
    sa arunce cu bani in anul preelectoral si la anul, distrugand
    astfel roadele propriilor lor politici de strangere a curelei.

  • ANRE: Cererea distribuitorilor de gaze privind cresterea tarifelor reglementate este justificata

    Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei
    (ANRE) precizeaza, intr-un document, ca solicitarea
    distribuitorilor de gaze de crestere a preturilor reglementate este
    justificata de mai multi factori. Printre acestia se numara
    majorarea pretului gazelor de import si a ponderii acestora in
    cosul de consum, utilizarea, in perioada 2009-2010, a unor
    cantitati mai mari din depozite pentru alimentarea unor consumatori
    industriali, reducerea consumului la nivel national si cresterea
    ratei inflatiei. Romania importa in prezent gaze la circa 400
    dolari pe 1.000 metri cubi, fata de 290 dolari in urma cu doi ani.
    De asemenea, gazele de import au ajuns in luna ianuarie a acestui
    an la o pondere de 32% din cosul de consum, comparativ cu nivelul
    de 25% in 2010. Cosul de consum este format din gazele produse in
    Romania si cele importate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro