BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Mic dicţionar de “unelte” digitale cu care orice antreprenor ar trebui să fie familiarizat

    Orice antreprenor la început de drum astăzi ar trebui să fie familiarizat cu o sumedenie de termeni care în urmă cu nu foarte mulţi ani nici măcar nu existau. Iată câteva exemple:

    Big data defineşte un volum imens de informaţii structurate şi nestructurate, dificil de procesat prin metode software tradiţionale; big data are potenţialul de a ajuta companiile să îşi îmbunătăţească operaţiunile şi să facă decizii mai inteligente, mai rapid. Odată centralizate, formatate, manipulate, înmagazinate şi analizate, informaţiile acestea pot ajuta companiile să îşi mărească veniturile, să câştige noi clienţi sau să îi fidelizeze pe cei vechi.

    CRM (customer relationship management) include toate interacţiunile unei companii cu clienţii, indiferent că este vorba despre vânzări sau servicii. Informaţiile CRM includ contacte, clienţi, contracte etc.

    Data mining, o clasă de aplicaţii care caută tipare ascunse într-un grup de informaţii şi care pot fi folosite să prezică viitoare comportamente.

    Digital, un sistem bazat pe informaţii sau evenimente discontinue. Computerele sunt maşinării digitale pentru că la nivelul de bază pot să distingă doar între două valori, 0 şi 1.

    Embeddedadvertising. Acest model este o altă versiune a celui freemium/premium. Constă în oferirea de conţinut care să conţină şi advertising; în opoziţie cu modelul premium, în care utilizatorii se pot bucura de conţinut care să nu conţină reclame.

    ERP (enterprise resource planning) este un software de business management care permite organizaţiiloe să folosească un sistem de aplicaţii integrate pentru a face managementul businessului.

    Freemium este un termen lansat de Fred Wilson, o combinaţie între free şi premium. Ideea din spatele acestui model este să ofere produs sau conţinut gratis, în timp ce rezervă conţinut adiţional pentru utilizatorii plătitori, cunoscuţi drept utilizatori premium. Câteodată, conţinutul freemium conţine embedded advertising sau marketing. Acest model se bazează pe speranţa că utilizatorii premium vor menţine businessul pe linia de plutire; un exemplu în acest sens este Spotify. Freemium este o strategie de bază pentru majoritatea aplicaţiilor, indiferent de domeniile în care acestea au fost dezvoltate.

    Microplăţi. Conceptul microplăţilor s-a născut în era internetului şi este legat de conţinutul fragmentat şi conţinutul per-use. Termenul defineşte tranzacţiile de valoare mică  (cuprinsă între 1 şi 5 euro de obicei, deşi potrivit PayPal şi Visa microplăţile pot ajunge la 10 şi 20 de euro, depinzând de tipul achiziţiei).

    Acest tip de tranzacţie este folosit pentru a accesa un anumit tip de conţinut, care ar putea fi orice, un articol dintr-un ziar online, un cântec sau următorul nivel dintr-un joc video. |n fapt, tranzacţia nu trebuie neapărat să includă şi banii – aceasta poate include monede bitcoin, de pildă, sau alte forme neconvenţionale de plată. Consumatorii s-au familiarizat cu acest tip de conţinut în momentul în care Apple a început să vândă conţinut pentru dispozitivele sale.

    Pay-per-use; pay-per-view este un model de business care a apărut în industria TV. Aşa cum îi sugerează numele, este un sistem care permite utilizatorilor să plătească pentru ceea ce urmăresc. Conceptul există şi în afara audiovizualului, sub termenul pay-per-use; un exemplu în acest sens este compania Carsharing – o companie de închirieri de maşini din Madrid pentru care utilizatorii plătesc doar pentru dăţile în care maşina este folosită, nu pentru zile sau săptămâni.

    Pay-what-you-want (PWYW) este un model care duce dinamica politicii de preţuri la extreme. |n cadrul acestui model, consumatorii pot să aleagă între preţul sugerat de companie sau preţul minim, care este deseori un preţ simbolic. |n anumite cazuri, clienţii pot opta chiar să nu plăteasă nimic – acestea reprezintă de cele mai multe ori strategii publicitare. Un exemplu offline din Statele Unite ale Americii este Panera Bread, un lanţ de restaurante care îşi lasă clienţii să plătească pentru fiecare produs din meniul lor.

    Ar trebui notat, acest lanţ de restaurante este activ în campaniile de awareness în ce priveşte foametea şi ajutorarea celor care au nevoie. Panera Bread a decis ulterior să sugereze un preţ de 5,89 dolari. Modelul a fost folosit pentru prima dată în sectorul muzical, când, în 2007, formaţia Radiohead a decis să îşi lase fanii să plătească atât cât vor pentru albumul lansat atunci, In Rainbows, chiar dacă nu ar fi vrut să plătească nimic. |ntr-un final, doar 38% dintre fanii formaţiei au decis să plătească – ceilalţi au ales să descarce albumul gratis.

    SEO (search engine optimization) – Strategii, tehnici şi tactici direcţionate spre creşterea numărului de vizitatori de pe un website prin obţinerea unei poziţionări mai bune în rezultatele de căutare.

  • Reţetă pentru inteligenţa artificială: bani din Irlanda, know-how din România

    Compania de tehnologie Everseen a fost fondată în 2008 de antreprenorul irlandez Alan O’Herlihy. Misiunea sa este una destul de complicată: el lucrează cu cinci retaileri internaţionali din top 10 pentru a suprima pierderile de 40 de miliarde de dolari înregistrate de comercianţi la punctele de vânzare.

    Everseen este specializată în Deep Learning şi Machine Vision, adică sisteme de operare bazate pe conceptul de încercare şi eroare (trial & error); cu alte cuvinte, sistemul este atenţionat de către utilizator atunci când face o greşeală şi reţine acest lucru, oferind astfel răspunsul corect la următoarea interogare. Am putea spune că e un sistem care „cât trăieşte, învaţă“.

    Mai exact, Everseen utilizează analiza video şi inteligenţa artificială (IA) pentru a reduce cu până la 90% omisiunile care intervin la scanare în punctul de vânzare. Cuantumul acestor pierderi este 40 de miliarde de dolari anual, conform Centrului de Cercetare în Retail.

    „Retailerii se confruntă cu pierderi la punctul de vânzare de zeci de miliarde de dolari anual. Acestea, cauzate de produsele nescanate, nu au impact doar asupra profitului, ci creează şi probleme în lanţul de aprovizionare, ducând la epuizarea stocului.

    Omisiunile care intervin în procesul de scanare pot fi intenţionate sau nu şi pot fi generate de către clienţi, angajaţi prin erori operaţionale sau prin nerespectarea fluxului operaţional“, explică Joshua Bamfield de la Centrul de Cercetare în Retail. „În acest moment, retailerii suferă pierderi uriaşe prin intermediul POS-urilor şi cel mai probabil  nu îşi dau seama ce se întâmplă, cum le pot combate şi cât de gravă este această problemă.“

    Astfel, compania recurge la inteligenţa artificială şi alte tehnologii de ultimă generaţie pentru a detecta toate tipurile de activităţi ilicite de la punctul de vânzare. TV-ul cu circuit închis şi fluxurile de date de la punctul de vânzare electronic sunt încărcate în unitatea de colectare a datelor, care are tehnologie dedicată încorporată. Punctul de vânzare electronic este conectat în permanenţă la sistemul de supraveghere amplasat strategic pentru a monitoriza activitatea întregului punct de vânzare şi a detecta potenţialele nereguli operaţionale.

    Soluţia Everseen are o singură unitate de colectare a datelor conectată la sistemul de supraveghere, punctul de vânzare şi la internet, permiţând astfel companiei să identifice cu precizie când, unde şi de ce a avut loc o anume activitate. O înregistrare video a incidentului poate fi transmisă angajaţilor companiei în timp real. „Majoritatea retailerilor pur şi simplu nu ştiu de unde provin aceste pierderi. Din această cauză, acţionează orbeşte – încearcă să prevină pierderile în necunoştinţă de cauză“, remarcă Alan O’Herlihy. Înţelegând ce anume generează aceste pierderi şi cum le pot preveni, retailerii îşi vor putea mări profitul cu 5-15%.

    Cum a ajuns însă un antreprenor din Irlanda să deschidă un centru de cercetare în România? „L-am întâlnit pe Bogdan, actualul nostru chief technical officer, la Dublin City University unde îşi finaliza doctoratul. L-am angajat şi am fost realmente impresionat de el. Bogdan a devenit propriul nostru «McGyver»“, povesteşte Alan O’Herlihy. „Întotdeauna vorbea foarte frumos despre profesorii săi de la Universitatea Politehnică, unde şi-a realizat studiile de licenţă şi masterat în Inginerie Electronică. Acest lucru ne-a determinat să alegem Timişoara pentru înfiinţarea noului nostru centru de Cercetare şi Dezvoltare.“

    El nu se vrea să dezvăluie suma investită până acum în centrul din vestul României, dar spune că în baza oportunităţilor de dezvoltare pe care le-a observat în ultimul an, intenţionează să dubleze numărul de angajaţi de la 30 la 60 în următoarele 12 luni. La nivel global, compania are în prezent 180 de angajaţi.

    Experienţa companiei Everseen, cu sedii atât în Irlanda (Blackpool) cât şi în România, reprezintă un mix de tehnologie şi retail. Compania beneficiază de expertiză în inteligenţa artificială şi tehnologii Machine Vision, datorită oamenilor de ştiinţă, majoritatea români, care fac parte din echipa de management. Printre aceştia se numără Dr. Bogdan Ciubotaru, ocupând funcţia de chief technology officer, care recunoaşte că „la început pare imposibil de realizat, cel puţin din punct de vedere al implementării în zona comercială“. Cu toate acestea, spune el, tehnologia Everseen este foarte eficientă în hipermarketuri şi supermarketuri mari, iar în România acest segment de retail este în plină expansiune.“

    Investiţiile din zona de IA sunt destul de rare în România, iar Bogdan Ciubotaru crede că o accelerare a procesului de atragere a investiţiilor ar fi benefică pentru majoritatea companiilor locale: „Sunt absolut convins că inteligenţa artificială este pe punctul de a deveni un instrument-cheie pentru foarte multe tipuri de business. Cu siguranţă zona de R&D din România este un teritoriu neexplorat, în cea mai mare parte, dar România are un potenţial creativ extraordinar. Mai multe investiţii în R&D ar oferi rapid companiilor locale mai multe oportunităţi de câştig şi cu siguranţă unele noi“.

    Everseen a primit fonduri pentru investiţii de la organizaţia guvernamentală Enterprise Ireland, şi, cel mai recent, de la investitorul de capital cu afaceri de miliarde de dolari MARCOL Group.

    „Finanţarea pe care am obţinut-o de curând de la MARCOL Group ne permite să ne extindem şi să ne dezvoltăm echipa. Românii sunt binecunoscuţi în comunitatea internaţională IT pentru abilităţile lor, cunoştinţele în materie de tehnologie de ultimă generaţie şi pentru creativitate, acesta fiind unul din principalele motive pentru care ne-am stabilit unul din sedii la Timişoara în urmă cu şase ani. La ora actuală, căutăm mai mulţi specialişti în tehnologie şi suntem pregătiţi să le oferim un mediu propice dezvoltării profesionale şi personale“, mai spune Alan O’Herlihy.

  • Generaţia cu Business Magazin la gât

    Pe 5 octombrie Business Magazin face 12 ani. Având în vedere că durata medie de viaţă a unei firme antreprenoriale din românia este de şapte ani, conform datelor BNR, Business Magazin a trecut primul test al timpului, al pieţei, dar în primul rând al cititorilor.

    Revista este un business ca oricare altul, are un buget, are un cont de profit şi pierderi, are o organigramă, are venituri, are cheltuieli, are linii de business, are „indirecte“, are un gross profit şi un EBITDA. Cei 12 ani au fost extraordinari pentru Business Magazin pentru că a fost martora celei mai interesante perioade din istoria economică şi a afacerilor din România, dar şi din lume.

    Când te mai poţi întâlni cu asemenea perioadă de creştere economică asemenea unui dar (2004-2008), urmată de o prăbuşire venită peste noapte şi cu ani de criză în care toată România a fost răvăşită, iar antreprenorii şi angajaţii s-au trezit că au datorii mai mari decât le pot duce?

    Peste tot acest roller-coaster au venit schimbările tehnologice care au prăbuşit industrii (printre care şi presa scrisă) şi au scos la iveală produse şi servicii noi care ne-au acaparat viaţa. Am fost martorii creării Facebook-ului, fără de care nu mai putem trăi astăzi. Dacă nu vedem cine ne-a mai dat like, share, cine a mai pus poze, cine a mai comentat şi ce din jumătate în jumătate de oră, devenim nervoşi.

    De multe ori, Business Magazin a fost înaintea trendurilor din România în a scrie despre ele, dar la fel de multe ori s-a trezit cu schimbările deja peste noi.

    Business Magazin nu este diferit faţă de ce s-a întâmplat în România, faţă de schimbările sociale, economice, demografice. La fel ca într-o companie antreprenorială, o echipă porneşte proiectul, după care viaţa îi risipeşte în toată lumea.
    Doar eu, Ioana Mihai – redactorul-şef de acum – şi Dorin Oancea – fostul redactor-şef, care face naveta între Mediafax şi Business Magazin mai suntem din prima echipă. Memoria, succesele şi zbuciumul revistei sunt la noi. Business Magazin – a scris poveşti foarte frumoase, fabuloase, a descoperit oameni noi, a pus pe masă statistici, cifre sau infografice care să explice lumea economică în care trăim.

    Cel mai tare proiect al revistei – „100 tineri manageri de top“ – a reuşit să adune 1.100 de personaje din mediul românesc de afaceri, care la vremea respectivă (ediţie) aveau sub 40 de ani. Pentru mine este o plăcere extraordinară să văd dacă oamenii pe care a mizat Business Magazin au ajuns „cineva“. Un eşec este o poveste şi mai interesantă. „Cei mai admiraţi CEO“ arată cum este văzut fiecare de către colegii lui de funcţie. Până la urmă, fiecare antreprenor, fiecare CEO, fiecare lider trăieşte din povestea pe care o spune şi din realizările pe care le are, din brandul pe care l-a construit, atât al afacerii, cât şi al lui.

    Dând puţin timpul înapoi, în urmă cu un deceniu, mi-am amintit de două coveruri (articolul principal, de pe copertă) care au fost înaintea vremurilor. În 2005, Ioana Mihai a scris despre ROMÂNIA NON-STOP, cum corporatiştii schimbă programul de lucru în economie. Încăpăţânarea de a rămâne competitiv, ca angajat sau ca patron, transformă noaptea în zi şi timpul liber într-o noţiune cu totul relativă. Serviciul care se termină la ora 5 a fost înlocuit de modelul omului cu carieră, care doarme puţin, îşi vede rar familia şi îşi face cumpărăturile după miezul nopţii, scria Ioana acum mai bine de 11 ani. Internetul, laptopurile, telefoanele celulare (încă nu apăruseră smartphone-urile) şi conexiunile fără fir la internet au modificat barierele programelor de muncă, spunea un analist de la AC Nielsen.

    La polul opus, Mircea Chivu, sociolog (era atunci, este şi acum) spunea: „Va exista un recul al acestui fenomen, pentru că acum suntem în faza în care angajaţii sunt storşi la maximum, mai ales în domeniul privat“. Dovadă ceea ce ni s-a întâmplat nouă: dacă ne uităm la noi, la prietenii noştri, la cei cu care am împărţit birourile în acest deceniu, suntem epuizaţi, am ajuns să nu ştim ce să facem în vacanţă sau în zilele libere (ca atunci când ieşi dintr-o închisoare iar libertatea te înspăimântă şi vrei să te întorci înapoi).

    În 2006, Business Magazin a scris despre „GENERAŢIA MULTI-TASKING“, generaţia înconjurată de tehnologie, rapidă, obişnuită să facă mai multe lucruri deodată, dar şi superficială, neatentă şi care se plictiseşte uşor. Atunci, cei patru adolescenţi care au fost pe coperta Business Magazin aveau 17 ani.

    Chiar mă întreb unde sunt acum Irina Galupa, Cătălina Ionescu, Alexandru Vlădoi şi Corneliu Bodea, elevi la Colegiul German din Bucureşti. Cel care a scris articolul, Mihai Muşătoiu, a plecat demult în Suedia. Şi de la Business Magazin, ca de altfel din întreaga Românie, au migrat oameni. Unul dintre art directori, Olga Petrof, era ultima dată în Dubai, în Emiratele Arabe Unite, lucrând pentru o revistă de acolo. Indiferent pe ce vor fi scrise şi unde vor fi citite, poveştile oamenilor, ale companiilor, afacerilor, brandurilor şi evenimentelor rămân. Despre asta este Business Magazin.

    Mulţi vă cunoaşteţi mai mult din citit, dar nu personal şi de aceea următorul pas pentru Business Magazin este de a vă conecta între voi, personajele şi cititorii revistei, pentru a share-ui mai mult din ideile, proiectele şi visurile voastre. Alumni BM. 

    Articolul a fost scris miercuri, 28 septembrie 2016, ora 22.10. Q.E.D.
     

  • Cum îşi începe ziua unul dintre cei mai cunoscuţi miliardari antreprenori din lume – VIDEO

    Într-un videoclip realizat pentru entrepreneur.com, Evan Carmichael dezvăluie modul în care fondatorul Tesla şi SpaceX îşi începe ziua.

    El admite că adoarme târziu – în jurul orei 1 a.m. – dar spune că reuşeşte să se trezească în fiecare dimineaţă la 7. Cu  un program atât de aglomerat, devine dificil pentru el să savureze micul dejun.

  • Cum a reuşit un antreprenor să atragă 100.000 de angajaţi din companii să se aboneze la biblioteca sa. „Corporatiştii citesc mai mult decât credem noi”

    Bookster include cărţi, articole, studii de caz şi materiale video, titlurile fiind oferite exclusiv angajaţilor companiilor cu care biblioteca are parteneriat. Abonamentul include accesul nelimitat la toate produsele, precum şi livrarea şi preluarea cărţilor de la sediul companiilor şi se plăteşte doar pentru conturile active.

    Abonaţii Bookster provin din companii precum Banca Transilvania, UniCredit Leasing, ING Bank, Vodafone România, Orange, Rompetrol, EY România, Regina Maria, Colliers, PeliFilip, Corporate Office Solutions sau PRAS Consulting.

    Cititorii sunt ajutaţi prin recomăndări personalizate să-şi crească zona de interes. „Oamenii au început să aibă încredere în recomandările noastre. Aceste recomandări se fac cu ajutorul unui algoritm care încearcă să înţeleagă profilul fiecărui utilizator în parte şi să-i facă recomandări în funcţie de acest profil.“
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 3 octombrie 2016

    COVER STORY: IMM 2.0
     
    Modelele de business digitale devin activul strategic al oricărei companii şi, la scară macro, al oricărei ţări. Cine câştigă în peisajul digital al oricărei ţări. Cine câştigă în peisajul digital în care toate companiile, indiferent de dimnesiunea lor, vor viza clienţii din întreaga lume?
     

    ANTREPRENORIAT: Avocatul care a construit o reţea de restaurante

    CARIERĂ: O româncă, în căutarea visului american în China

    SPECIAL: Cum să creşti un geniu

    AUTO: Viziunea Daimler asupra transportului viitorului
    STRATEGIE: Asemănările dintre serviciile de matrimoniale şi recrutarea de angajaţi
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • O poveste fascinantă de succes: Antreprenorul român care a pornit de la zero, a reuşit să se lupte cu multinaţionalele şi să câştige. Acum conduce un imperiu pe care vrea să îl lase moştenire copiilor

    Radu Timiş, unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria alimentară, a pus bazele procesatorului de carne Cris-Tim acum circa 25 de ani şi spune că deşi a primit oferte de vânzare, nu vrea să facă acest lucru, vrea să îl lase moştenire copiilor săi.

    „Cris-Tim este o firmă de familie, pe care am creat-o pentru a fi dată mai departe. Noi (eu şi soţia mea – n.red.) avem patru băieţi şi doi dintre ei sunt deja implicaţi în busi­ness“, a spus Radu Timiş.

    O poveste fascinantă de succes: Antreprenorul român care a pornit de la zero, a reuşit să se lupte cu multinaţionalele şi să câştige. Acum conduce un imperiu pe care vrea să îl lase moştenire copiilor

  • Antreprenor cu opt magazine în Vrancea: „Acum un an a venit Profi să ne cumpere, însă i-am refuzat. Acum au deschis două magazine în coasta noastră”

    După valoarea cifrei de afaceri, reţeaua Paco din Vrancea este una dintre cele mai puternice afaceri antreprenoriale din comerţul alimentar local, dominat de lanţuri străine.
     
    Feliciu Paraschiv a pus bazele lanţului de magazine Paco în urmă cu mai bine de două decenii şi a ajuns astăzi la opt unităţi în judeţul Vrancea, cu afaceri de 62 mil. lei anul trecut.
     
    „De la începutul anului am deschis un supermarket în Focşani, cel mai mic magazin al nostru. Sperăm ca până la finalul lui 2016 să mai deschidem alte două unităţi pe care deja le pregătim“, spune antreprenorul român.
     

  • În 1997 a deschis o florărie în Bistriţa cu 2.000 de mărci, iar acum are florării în toată ţara şi venituri de 3,5 mil. de euro

    Ardeleanca Ioana Molnar a renunţat la psihologie şi a mizat pe antreprenoriat, fondând una dintre primele afaceri cu flori de pe piaţa locală, în 1997. După aproape două decenii de activitate, Magnolia, care a ajuns la 17 magazine răspândite în toată ţara, 100 de angajaţi şi venituri de 3,5 milioane de euro, are planuri ferme de extindere.

    Când plasezi o comandă de flori pe site-ul magnolia.ro şi încerci să afli detalii despre aceasta, ţi se răspunde molcom, cu accent ardelenesc; este o consecinţă a faptului că baza companiei e la Cluj-Napoca, iar originile acesteia, în Bistriţa. De la o florărie în oraşul bistriţean, Magnolia a evoluat la 17 unităţi fizice, răspândite în toată ţara, un magazin online şi planuri de extindere în continuare. Înfiinţată de antreprenoarea Ioana Molnar, compania Comgaby Moln, sub care sunt operate activităţile Magnolia, a înregistrat creşteri; în 2010 avea o cifră de afaceri de 7,1 milioane de lei, pierdere netă de peste 660.000 de lei şi 50 de angajaţi, iar în 2015 a ajuns la afaceri de 15,3 milioane de lei, profit de circa 275.000 de lei şi 72 de angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În funcţie de volumul de afaceri, Magnolia se plasează pe primul loc în acest segment de piaţă, a cărei valoare totală este estimată în jurul valorii de 200 de milioane de euro; mare parte din rulaje se desfăşoară însă în zona nefiscalizată. Reţeaua Magnolia a ajuns la 17 florării răspândite în ţară, trei depozite engros şi două magazine online: magnolia.ro şi flowertime.ro. Potrivit antreprenoarei, numărul de angajaţi care lucrează în cadrul Magnolia a ajuns la 120. Pentru anul în curs, antreprenoarea previzionează afaceri de 4,5 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2015.

    Ioana Molnar a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cluj-Napoca, după care şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un masterat de Artă Florală în Olanda. Ea povesteşte că prima florărie Magnolia a fost deschisă în 1997, în Bistriţa, cu o investiţie de 2.000 de mărci germane. Aceasta a fost amortizată în aproximativ un an, perioadă după care a început să se gândească la extindere şi a ales spaţii în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. „Lipsea o afacere curată şi civilizată în domeniul comerţului cu flori. În acea perioadă comerţul cu flori se făcea, în mare parte, la tarabe şi în condiţii nu tocmai legale“, descrie Molnar nevoia pe care a sesizat-o la momentul în care s-a lansat în antrenoriat.

    De atunci, afacerea s-a extins în opt judeţe: Bucureşti, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Constanţa, Braşov, Maramureş şi Bihor. „Am creat o adevărată reţea de magazine, cu florării, depozite de plante şi flori şi chiar un garden center, un loc dedicat iubitorilor de plante şi amenajărilor de spaţii verzi.“ În 2001 afacerea a păşit în online, iar antreprenoarea spune că divizia se află într-o creştere continuă. „Acest pas îndrăzneţ s-a dovedit câştigător, mai ales conform ultimelor rezultate înregistrate de companie. Anul acesta, numărul comenzilor trimise din faţa calculatorului sau de pe mobil a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, explică Molnar. Potrivit Ioanei Molnar, magnolia.ro a fost primul magazin online local pentru flori; acum, cele mai multe comenzi vin cu precădere în Bucureşti, Cluj şi Braşov.

    Recent, reţeaua s-a mărit cu un spaţiu în Constanţa, un nou depozit en-gros în Bucureşti, şi o florărie în cadrul complexului comercial Park Lake. În spaţiul din cel mai recent inaugurat mall, compania a investit circa 25.000 de euro, iar previziunile se referă la vânzări de peste 10.000 de euro în prima lună de activitate şi peste 150.000 de euro pentru un interval de 12 luni. De altfel, pilonul central al dezvoltării Magnolia îl reprezintă în continuare extinderea reţelei de magazine în cât mai multe oraşe ale ţării. Împreună cu extinderea locală, Magnolia colaborează şi cu florării internaţionale pentru livrări oriunde în lume – în 140 de ţări prin 58.000 de florării partenere. Valoarea bonului mediu se plasează între 80 şi 150 de lei, în cazul magazinelor fizice, în timp ce în magazinul online cheltuiala medie se ridică la 220 de lei; diferenţa este dată şi de faptul că în online se cumpără mai multe cadouri ce însoţesc buchetul, cum ar fi un tort sau o sticlă de vin.

    Piaţa florilor este din ce în ce mai efervescentă în România, iar competiţia tot mai acerbă între principalii jucători, majoritatea fiind antreprenori români, cu prezenţă atât în online, cât şi cu reţele fizice. Spre exemplu, antreprenorii din Ardeal trebuie să facă faţă ofensivei FlorideLux, afacere cu o istorie de peste 13 ani în România şi formată în prezent din magazinul online, cu care a compania s-a lansat pe această piaţă, şi magazine deschise în regim de franciză în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov. Potrivit celor mai recente informaţii oferite revistei Business Magazin de Marius Dosinescu, fondatorul FlorideLux, compania a înregistrat anul trecut afaceri de aproximativ 900.000 de euro, iar pentru anul în curs previziona afaceri mai mari cu circa 20%.

    Compania a înregistrat anul trecut un profit net de circa 200.000 de euro, în creştere cu 300% faţă de 2014. Cele mai recente estimări ale FlorideLux arată că 80% din totalul vânzărilor din această toamnă va fi generat de clienţii florăriei online, iar francizele vor înregistra aproximativ 20% din volumul prognozat la nivelul întregului sezon. În ce priveşte bugetul alocat de români pentru aranjamente de flori în această toamnă, FlorideLux apreciază că acesta se va situa în jurul valorii de 350 de lei. Un alt jucător important de pe această piaţă este grupul Floria, fondat tot de un antreprenor român, Mugur Frunzetti, care a ales să vândă în 2013 către Zurich Broker; Floria a înregistrat anul trecut afaceri de 1,8 milioane de euro, mai mult cu 80% faţă de 2013. Compania operează florăria online Floria.ro, divizia corporate şi reţeaua de florării Floria în Stradă.

    Compania este responsabilă de amenajarea centrului comercial ParkLake din apropierea parcului Titan, într-un proiect a cărui valoare depăşeşte 1,5 milioane de lei. Din ce în ce mai mulţi antreprenori sunt atraşi de această nişă: după o experienţă de 15 ani în domeniu asigurărilor, Titel Boţogan (37 de ani) a pus anul acesta bazele proiectului online Florăria Mobilă, inspirat de pasiunea familiei sale pentru flori. Cu o investiţie iniţială de 3.000 de euro şi una totală de 30.000, antreprenorul apreciază că businessul său va ajunge anul acesta la o cifră de afaceri de 100.000 de euro.

    Decebal Diaconu, un antreprenor din Bucureşti cu experienţă în design, împreună cu Rodica Barbu, au pus pe picioare anul trecut o florărie online numită Botanique, în care au investit 25.000 de euro. Compania se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, iar preţul unui buchet de flori porneşte de la 90 de lei şi poate depăşi 1.300 de lei; firma livrează peste 450 de buchete pe lună, cu vârfuri ale livrărilor de sărbători, când vânzările au crescut cu cel puţin 30%.
     

  • Sfatul de business al săptămânii de la Dragoş Petrescu, CEO City Grill:„Poţi obţine ce doreşti dacă ştii să ţii oamenii potriviţi lângă tine“

    În urmă cu mai bine de zece ani, Dragoş Petrescu a decis să încerce antreprenoriatul şi să deschidă singur un restaurant. Dragoş Petrescu a luat pulsul pieţei ospitalităţii ca store manager la McDonald’s în programul de aplicare pentru franciză, iar în 1999 a pus bazele, împreună cu Cătălin Mahu, ale lanţului de restaurante La Mama.

    Petrescu şi-a continuat formarea profesională în Franţa, la Toulouse, unde a absolvit cursuri de management al întreprinderii, a continuat la Chicago, cu un Advanced Operations Course, şi mai apoi a absolvit un Executive MBA la Asebuss în 2005.

    Grupul City Grill, controlat de antreprenorul Dragoş Petrescu, a terminat anul trecut cu afaceri de 115 milioane de lei, în creştere cu 28% faţă de 2014 şi aproape duble faţă de 2012. Compania cuprinde 16 restaurante şi cafenele sub mai multe branduri, precum City Grill, Trattoria Buongiorno sau Hanu’ lui Manuc.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Au fost câteva, dar poate cel mai important este cel în care odată terminat exitul din La Mama am fost nevoit să pornesc la drum cu un nou model de business (City Grill), de la zero. La început nu a funcţionat, însă după reframe (proces absolut necesar în orice start-up), am reuşit să găsim calea viabilităţii. Cum a fost posibil? În primul rând datorită oamenilor experţi în domeniu, care m-au urmat în acest proiect, fără resurse deosebite. În al doilea rând a ajutat cultura de companie creată pe caracter, putere de muncă şi acceptarea greşelii, creând astfel premisele corectării permanente a parcursului (reframing), până la atigerea viabilităţii (obţinerea de vânzări cu profit).

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Că poţi obţine ce doreşti dacă ştii să ţii oamenii potriviţi lângă tine.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Aproape orice greşeală. Mai puţin furtul – în orice formă ar fi el. Altfel, sunt promotorul greşelii şi al decizilor rapide radicale. Acesta este avantajul competitiv pe care un antreprenor îl are în faţa corporaţiei.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Câteva: 1. avocat; 2. pilot de avion; 3. hotel management.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Una sigură şi călduţă, cum ar fi angajat la stat. Pe orice post.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Iubesc milenialii şi ce aduc ei în lumea de astăzi. Bateţi-vă pentru ideile voastre! Luaţi-vă riscuri (dacă puteţi – calculate, măcar sumar)! Sunteţi în poziţia de a va adapta mult mai bine tehnologiei de astăzi. Faceţi proiecte legate cumva de „app-uri“.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Nimic nu este imposibil

    CARTE: „David şi Goliat“, de Malcom Gladwell

    PERSONALITATE: 1. Steven van Groningen; 2. Elon Musk; 3. Bill Gates