Tag: studiu

  • Ritmul angajărilor va încetini în România în trimestrul al treilea. În ce domenii sunt cele mai optimiste planuri de angajare

     Previziunea netă de angajare reprezintă diferenţa dintre procentul de angajatori care anticipează o creştere a volumului total de angajări şi procentul de angajatori care prevăd o scădere a angajărilor, în trimestrul următor, precizează Manpower în raportul privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă.

    Astfel, dintre cei peste 630 de angajatori români intervievaţi, 70% nu prevăd nicio schimbare în trimestrul al treilea în ceea ce priveşte numărul angajaţilor, 19% spun că vor face angajări, iar 9% estimează reduceri de personal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Îngrijorări la Londra cu privire la numărul mare de prostituate românce

    Studiul, realizat de asociaţia Eaves for Woman, relevă că o proporţie semnificativă a prostituatelor care lucrează în capitala Marii Britanii ceprovin din ţări din Europa de Est, relatează BBC News online. Potrivit studiului, multe dintre prostituate ar fi victime ale traficului de persoane şi ar fi controlate de grupări infracţionale organizate. Raportul, care acoperă cele 33 de cartiere ale capitalei britanice, subliniază că piaţa prostituţiei este “înfloritoare”.

    Asociaţia precizează că prostituatele vizează intrările în hoteluri aflate în zone frecventate de turişti. Ea adaugă că operaţiuni ale poliţiei vizând cetăţeni români ce cerşesc în zona Marble Arch au identificat, de asemenea, o creştere a prostituţiei în zona Park Lane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu al Capgemini: În România 59% din cetăţeni preferă „contactul direct“ cu serviciile publice, iar un sfert nu ştiu că există servicii publice online

    Un sfert din români nu ştiu că pot folosi servicii publice online, aproape jumătate apreciază că serviciile publice necesită vizite şi depuneri de documente şi doar 11% sunt preocupaţi de securitatea datelor personale, potrivit unui studiu realizat pentru Comisia Europeană de Capgemini.
     
    Cu toate acestea, numai 59% din respondenţii din România spun că preferă contactul direct, sub media de 62% la nivel european a celor care şi-au exprimat preferinţa pentru interacţiunea directă.
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013
     
     

    ZF Corporate este serviciul de stiri cu plata al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (Tel fix. 0318.256.286 Tel. mobil. 0766.606.994) sau trimiteţi un email prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maxim o oră.

     

  • Aproape jumătate din şefii de companii din Europa de Vest vor să reducă numărul angajaţilor

     La nivel mondial, 23% dintre liderii de companii intenţionează să îşi reducă efectivele, în timp ce 28% vor să le menţină la acelaşi nivel, potrivit sondajului realizat de PwC în rândul a 1.300 de directori din întreaga lume.

    “Directorii generali din zona euro tind să fie cei mai pesimişti şi puţini au în plan să facă angajări în anii viitori, în timp ce trei sferturi din şefii de companii din India sau Orientul Mijlociu vor să îşi mărească efectivele în 2013”, se arată în raport.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Câţi români nu ştiu că pot folosi servicii publice online

     Un sfert dintre români nu ştiu că pot folosi servicii publice online.

    Cu toate acestea, numai 59% din respondenţii din România spun că preferă contactul direct, sub media de 62% la nivel european a celor care şi-au exprimat preferinţa pentru interacţiunea directă.

    “În România 59% din respondenţi preferă contactul direct, 47% consideră că serviciile publice necesită vizite şi depuneri de documente, iar 24% din respondenţi nu ştiau de existenţa acestor servicii online”, a declarat pentru MEDIAFAX Kevin von Gamm, Chief Sales Officer Capgemini Romania.

    La nivel european, doar 34% dintre cei intervievaţi spun că serviciile publice necesită vizite şi depuneri de documente tipărite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Cei mai bogaţi oameni, 1% din populaţia lumii, deţin aproape 40% din avuţia mondială

     Avuţia aflată în proprietate privată a crescut anul trecut la nivel global cu 7,8%, la 135.000 de miliarde de dolari, arată studiul, citat de CNBC.

    Cei mai bogaţi, însemnând 1% din total, deţin împreună 52.800 miliarde de dolari, în timp ce persoanele cu active de peste 5 milioane de dolari controlează aproape un sfert din avuţia mondială.

    Această concentrare se va accentua şi mai mult în anii următori, întrucât avuţia bogaţilor creşte mai rapid decât totalul la nivel global.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, campioană la insolvenţe

    În ansamblu, insoilvenţele au crescut cu 3,5% în ECE, principalele responsabile pentru creştere fiind Bulgaria şi Croaţia, care au înregistrat creşteri importante anul trecut. În Bulgaria 1.339 de companii au intrat în insolvenţă în 2012, comparativ cu 390 în 2011, implicând o creştere de 243%. În Croaţia rata insolvenţelor s-a triplat, numărul companiilor crescând cu 175%, la 3033 de la 1106 în 2011.

    Singurele evoluţii pozitive sunt înregistrate de Estonia şi Letonia, deşi întreaga regiune a fost caracterizată de o tendinţă ascendentă în ultimii ani din punctul de vedere al companiilor insolvente. Comparativ cu 2009 (anul de criza, după prabuşirea Lehman Brothers Holdings), în 2012 insolvenţele au crescut cu 38,7%.

    Cel mai afectat sector a fost cel al construcţiilor. Companiile au avut de suferit din cauza programelor de austeritate şi a lipsei investiţiilor în locuinţele private. Cu probleme similare s-au confruntat şi industria manufacturieră, comerţul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata şi distribuţie. Acesta din urmă experimentează efectele negative ale ratelor ridicate ale şomajului şi scăderea cheltuielilor gospodăriilor.

    La polul opus, telecomunicaţiile, educaţia şi sănatatea au fost cele mai puţin afectate sectoare, înregistrând cele mai mici rate ale insolvenţelor în 2012. Datele despre companiile insolvente nu pot fi comparate în totalitate din cauza legislaţiei diferite pentru fiecare ţară în parte. Unele din acestea, cum ar fi statele baltice, au o lege a insolvenţei similară standardelor europene, în timp ce altele, cum ar fi Bulgaria sau Ucraina, au în continuare nevoie de reforme, se arată în studiul Coface.

    În Romania, în 2012 a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru un număr total de 23.665 de companii, cu 10% mai multe decat în 2011. Sustenabilitatea companiilor a fost erodată din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, a constrângerilor ridicate de finanţare şi a deteriorarii disciplinei de plată la nivelul întregii economii. Companiile prezintă un grad de vulnerabilitate mai ridicat din punctul de vedere al expunerii la şocurile interne sau externe şi al presiunii pentru creşterea lichidităţilor.

    În Bulgaria, parghii financiare şi operaţionale ridicate, cheltuielile financiare mari, volatilitatea preţurilor materiei prime şi lichiditatea scăzută au fost principalele motive pentru situaţia din 2012. Mai mult, Bulgaria încă se luptă cu proceduri ineficiente pentru insolvenţele în curs. Comparativ cu 2011, rata insolvenţelor aproape s-a triplat, iar pentru 2013 si 2014 se estimeaza o creştere şi mai puternică.
    În Croaţia, principalele motive sunt: mediul de afaceri într-o schimbare permanentă, căruia companiile nu îi pot face faţă, lipsa strategiilor guvernamentale, pieţele interne slab dezvoltate şi preţurile încă necompetitive pentru pieţele externe.

    Economia croata ramâne în recesiune, blocată în criza care a început în 2009. Situaţia deficitară din Zona Euro şi-a pus amprenta în scăderea exporturilor şi incertitudinea implicării băncilor străine în economia naţională.

    Economia Poloniei încă se remarcă prin creşterea constantă a principalilor indicatori macroeconomici, dar o atenuare a acesteia devine din ce în ce mai vizibilă. Rata insolvenţelor este in continuare cea mai bună din regiunea ECE (0,04%), dar numarul falimentelor a crescut cu 21,3% în anul precedent. Rezultatul din 2012 are cea mai mare valoare din ultimii 8 ani şi este cu 113% mai mare decat în 2008. Chiar şi in 2009, la apogeul crizei, au fost cu 25% mai puţine falimente decât în 2012. Sectorul construcţiilor este principalul responsabil de aceste rezultate, deoarece a constituit 25% din numărul total de falimente, urmat indeaproape de comertul cu amănuntul şi distribuţie.

    Cele mai bune rezultate au fost inregistrate de Letonia, Estonia şi Ucraina
    Pentru 2013, Coface estimează înrautăţirea situaţiei. Insolvenţele vor creşte în majoritatea ţărilor din regiune, de exemplu în Polonia, unde în 2013 sunt aşteptate efectele crizei globale. Acestea îşi vor face simţite prezenţa într-o măsura mult mai mare, înregistrănd un nivel mai ridicat de insolvenţe.

    De asemenea, în Bulgaria, unde insolvenţa aproape s-a triplat în 2011-2012, este aşteptată o nouă creştere, iar în ţări precum Ungaria, o creştere a numărului de proceduri de insolvenţă în 2013 nu poate fi exclusă.În România, numărul insolvenţelor va urma acelasi ritm de plus 10% în 2013.

    “Este evident că numărul insolvenţelor va creşte în 2013 şi în special vom regăsi insolvenţe ale companiilor medii şi mari, astfel că nici măcar numărul lor nu mai este relevant, ci ordinul de mărime şi impactul în economie. Zona central est-europeană suferă de la începutul anului 2013 prin prisma evoluţiei insolvenţelor şi numărului de incidente de plată, astfel că este nevoie mai mult ca oricând ca firmele să caute soluţii de management al riscului de credit şi să-şi protejeze businessul pentru a putea supravieţui într-un context european din ce în ce mai nesigur. Prognozele noastre în privinta riscului de credit este că acesta s-a înrautăţit în 2013 şi aceastş perspectivş se va menţine şi în perioada următoare”, a declarat Contantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

  • STUDIU:Virusul gripei aviare H7N9 a demonstrat rezistenţă la antivirale. “Situaţia este îngrijorătoare”

     Într-un studiu publicat marţi în revista medicală The Lancet, Dr. Yang Zhenghong (Shanghai Medical College din partea Universităţii din Fudan, China) şi colegii acestuia descriu trei cazuri de rezistenţă la antivirale, la pacienţii infectaţi de virusul H7N9, în China.

    Echipa a studiat cazul a 14 pacienţi spitalizaţi la Shanghai în aprilie, cu o infecţie confirmată cu virusul H7N9.

    În cazul a trei pacienţi afectaţi grav de virus, tratamentul antiviral nu a redus nivelul încărcăturii virale, virologii suspectând o rezistenţă. Aceasta a fost confirmată de analiza genetică a virusului, virologii identificând o mutaţie caracteristică rezistenţei la antivirale (oseltamivir sau Tamiflu şi peramivir).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Magazinele de tip discount, vizitate cel puţin o dată pe lună pentru cumpărături. Ce produse preferă clienţii

     “Imaginea comerţului modern este în continuă schimbare şi în 2013. Jucătorii de pe piaţa de retail din România îşi fac din ce în ce mai mult simţită prezenţa, atât printr-un număr mai mare de magazine, cât şi prin acţiuni de promovare intensă în media. Anul trecut, aceste acţiuni s-au reflectat într-o creştere a comerţului modern cu un punct procentual faţă de 2011, atrăgând 49% din valoarea totală a pieţei de FMCG pentru consumul acasă. În ultimul trimestru al anului 2012, raportul dintre comerţul modern şi cel tradiţional a ajuns la 50/50 în valoare”, se arată într-un comunicat al GfK România.

    În acest context, formatul de tip discount acoperă 9% din cheltuielile gospodăriilor din România pentru bunuri de larg consum. În comparaţie cu 2011, se remarcă o creştere de 11% în valoare absolută.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape 10% din consumul de bunuri de larg consum revine discounterilor

    Aproximativ 60% din gospodăriile din România au făcut anul trecut cel puţin o dată cumpărături de la discounteri precum Penny Market, XXL Mega Discount şi Lidl, analiza GfK excluzând Profi, care s-a repoziţionat în supermarket începând cu februarie 2012.. Frecvenţa medie de cumpărare este de două ori pe lună.

    Atunci când merg la cumpărături în magazinele de tip discount, categoriile preferate sunt din zona de mâncare şi băuturi (sucuri, cafea, bere, apă). Segmentul care înregistrează cea mai mare creştere în valoare este cel al produselor alimentare, cu un plus de 19% faţă de 2011. Pentru băuturi, gospodăriile au cheltuit cu 10% mai mult în magazinele de tip discount pentru aceeaşi perioadă analizată.

    Odată cu expansiunea formatelor comerţului modern, mărcile private au crescut puternic, ajungând în 2012 la o cotă de piaţă de 12% în valoare pentru bunuri de larg consum la nivelul întregii ţări şi a tuturor formatelor de retail. În cazul formatelor de tip discount, mărcile private acoperă aproximativ jumătate din cheltuieli, în creştere cu 21 de puncte procentuale faţă de anul precedent. În jur de 90% dintre gospodării au achiziţionat cel puţin un produs marcă privată din discounteri în decursul anului 2012.

    “Printre elementele pe care le-am identificat în studiile GfK ca având potenţial de diferenţiere în termeni de satisfacţie faţă de tipurile de formate de retail se numără proximitatea, nivelul preţurilor, atmosfera din magazin, programele de loializare, oferta din revistele promoţionale precum şi produsele marcă privată şi varietatea de produse româneşti. Câştigătorii vor fi cei care reuşesc să întâmpine atât nevoile raţionale, cât şi pe cele emoţionale, în timp ce continuă să investească în înţelegerea acestor aşteptări”, spune Gabriela Luca, retail specialist, consumer goods & retail division.

    Studiul GfK are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic în 2012 a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional. Începând din ianuarie 2013, GfK România a înlocuit metoda clasică de colectare a datelor cu ajutorul jurnalului de cumpărături cu o soluţie inovatoare – scanarea codurilor de bare ale produselor de larg consum. în plus, numărul de gospodării monitorizate a crescut la 3.000. Odată cu aceste schimbări, GfK a lărgit şi categoriile monitorizate. La cele deja analizate, se adaugă: fructe şi legume proaspete şi congelate, carne proaspătă şi procesată, alcool, produse de îngrijire pentru bebeluşi, îngheţată, sosuri şi dressing-uri, mâncare pentru animale.