Tag: buget

  • Sfaturi la vreme de criza

     

    Doua scenarii se profileaza pentru piata de consultanta in acest an. Unul ar presupune trunchieri de bugete si o franare brusca a afacerilor, mai ales acolo unde ele au incetinit deja serios, cum se intampla in zona imobiliara. Celalalt ar putea conduce la o continuare a cresterii afacerilor gratie nevoii stringente de consultanta, in aceasta perioada, a managerilor din varii sectoare, pusi in fata unor decizii importante.
     
    Cel mai probabil va continua linia de crestere din anii precedenti in ciuda crizei, apreciaza Nicolae Iordache Iordache, managing partner al propriei firme de consultanta, ce-i poarta numele, si fost country manager al Richter Gedeon, subsidiara locala a producatorului ungar de medicamente Gedeon Richter. Iordache admite totusi ca reactia managerilor va fi foarte lenta si pe alocuri paradoxala, pentru ca nu avem in memoria noastra recenta experienta unei astfel de crize: “Ma astept ca destui manageri sa vada consultanta ca pe o cheltuiala de lux si sa o trateze ca atare”.Prin urmare, pariul este daca managerii romani vor mai apela la consultanta si in situatii dificile, asa cum au facut-o cat timp economia “a duduit”. Teoretic, daca in vremuri de crestere a economiei, consultanta “a fost si va fi o arma taioasa”, la vreme de criza ar trebui sa fie “bandajul managerilor”, spune Mihai Ghyka, fost manager general al InBev, cel care a cochetat cu ideea unui start-up in coaching alaturi de fostul sau coleg Liviu Irimia (demisionat din pozitia de director de marketing al InBev dupa trei luni de la plecarea lui Ghyka). “De regula, conducatorii multinationalelor beneficiaza oricum de corporate, in schimb managerii societatilor autohtone se regasesc singuri in mijlocul furtunii, cu decizii greu de luat, deci apelul la consultanti vine intr-un mod firesc, ca o necesitate de validare a propriilor idei”, spune Ghyka, care crede ca serviciile de consultanta, indiferent de aria de expertiza, vor avea cautare si in acest an.
     
    Proiectul de start-up al lui Ghyka si Irimia nu s-a concretizat si se afla momentan in asteptare, iar de curand Liviu Irimia a acceptat fotoliul de director general al producatorului de ape minerale Lipomin. “Faptul ca piata de consultanta ar fi prea aglomerata nu a reprezentat decat un motiv minor pentru amanarea proiectului. Ea nu va creste si nici nu cred ca va scadea in 2009, dar in perioada asta e intelept sa lasam sa mai treaca un timp; nu am renuntat de tot la idee”, spune Irimia.
     
    Un proiect care, in schimb, s-a concretizat a fost lansarea, la finele lui 2008, a NNDKP Consultanta Fiscala, companie afiliata NNDKP, liderul pietei de avocatura (dupa cifra de afaceri). “Eu si Alina (Alina Timofti, fosta colega din Ernst & Young, actualmente partener in noua companie – n.red.) suntem in acest business de peste zece ani si am vazut si vremuri bune, in ultimii ani, si mai putin bune, in 2000-2002. Din pacate, acum sesizam semnale ce ne amintesc de inceputurile anilor 2000”, spune Marius Ionescu, partener al NNDKP Consultanta Fiscala. “Anul 2009 va oferi insa posibilitatea cimentarii relatiei consultant-client. Diferenta o va face consultantul care cunoaste foarte bine businessul clientului si va reusi sa fie langa client, oferindu-i ajutor in vremuri mai putin bune.”
     
    Dupa Alina Timofti, daca e sa vorbim de o schimbare in consultanta in 2009, aceasta il va viza pe consultantul insusi, care nu trebuie sa mai astepte sa fie intrebat, ci va trebui sa vina chiar el cu solutii catre clienti. “Aici va sta succesul unei firme de consultanta, iar aceasta inseamna oameni valorosi, pentru ca vorbim despre un business ce nu poate creste fara atragerea unor resurse umane de calitate.” Urmand logica ei, putem anticipa ca anul acesta va fi unul al investitiilor in specialisti. “In mod normal, acum ar trebui investit foarte mult in resurse umane”, confirma Nicolae Iordache Iordache.
     
    De unde au venit, respectiv vor veni acesti specialisti? In ultimii ani, o serie de middle si top manageri locali au preferat sa-si parasesca pozitiile din marile corporatii, fie pentru fotolii in companii mai mici, mai dinamice, fie de cele mai multe ori pentru a deveni consultanti – financiari, fiscali sau de business. I-au atras deopotriva o mai mare independenta, mai mult dinamism in luarea deciziilor si, fireste, trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor. Puse cap la cap, argumentele acestea s-au tradus in cifre: sute de firme de consultanta (numita aici generic, in toate ariile sale de expertiza) au invadat piata, dintre care foarte multe au sau au avut pana anul trecut afaceri infloritoare. Asa a procedat si Cosmin Alexandru, fost director al GfK Romania, actualmente managing partner al Brandivia si partener in proiectul educational Erudio, care crede ca managerii intrati in consultanta in 2008 sunt cei pentru care munca intr-o corporatie a generat acumulari profesionale care, la un moment dat, au fost plafonate de posibilitatile de cariera in mediul corporatist.
     
    “Sunt oameni care simt ca au de oferit mai mult”, spune el: “Aceasta tendinta a fost incurajata si de faptul ca in 2007 si prima parte a lui 2008 au venit si s-au dezvoltat in Romania foarte multe companii, in varii domenii, care aveau nevoie de o expertiza pe care nu o puteau acoperi doar cu propriii angajati, data fiind penuria de forta de munca bine calificata si cu experienta relevanta.”
     
    Echipa de taxe de la NNDKP Consultanta Fiscala s-a format tot din oameni plecati de la o multinationala: din zece membri ai echipei, cinci au venit de la Ernst & Young: un executive director, un senior manager, doi manageri si un senior consultant. Activitatea este condusa de un consiliu al celor trei parteneri: Marius Ionescu, Alina Timofti si Ana-Maria Miron, cea care conducea si inainte practica de taxe a NNDKP. De ce ar pleca insa cineva de la o companie de talia Ernst & Young? Un motiv pentru care munca in Big Four nu mai este atat de atractiva este ca in urma reglementarilor din ultimii ani, companiile de audit nu mai pot presta si alte tipuri de servicii pentru clientii lor. Un altul e pur si simplu cel al veniturilor: spre exemplu, echipa transferata de la E&Y, fiind experimentata, superviza venituri cu mult mai mari decat cele luate in discutie acum de noua companie, insa toti membrii ei castiga mai bine aici.
  • Una din doua companii nu are buget pentru departamentul de HR

    "Una dintre principalele probleme ale directorilor de resurse umane este reprezentata de faptul ca nu dispun de un buget special destinat", spune Decebal Leonard Marin, managing partner la Corporate Dynamic International. Explicatia consta, continua Marin, in faptul ca ponderea in care directorii de resurse umane sunt principalii decidenti in ceea ce priveste politica de personal este de sub 40%.

     

    Acest fapt arata ca functiunea de resurse umane este perceputa de catre top management ca avand mai degraba un rol de executant decat de partener strategic care contribuie la dezvoltarea pe termen lung a organizatiei. Astfel, doar un director de resurse umane din trei este membru al comitetului executiv al companiei.

     

    Rolul relativ pasiv al decidentilor de resurse umane este confirmat si de faptul ca una din doua firme functioneaza fara buget sau nu a bugetat activitati de dezvoltare a resurselor umane. Cele mai mari cheltuteli vin insa pentru recrutare si training. Cu toate acestea, doar 11% dintre companii aloca un buget mai mare de 1.000 de euro pentru recrutare si 163 de euro pe an, per angajat, pentru training.
     

  • De ce un loc cu taxa la stat e mai scump decat la o facultate privata

    Raspunsul l-au dat chiar rectorii marilor universitati, care spun cu nonsalanta ca nu vor sa ia mai putini bani de la studenti, pentru ca le ofera in schimb laboratoare performante si material didactic.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • Presiunea pe bugetele companiilor urca vertiginos sub socul scumpirilor

    Al doilea semestru incepe dur pentru aproape toate companiile din Romania: costul finantarii in lei si euro a urcat ca urmare a deciziilor bancilor centrale de a lupta cu inflatia, pretul benzinei a crescut cu 2-3%, tarifele la energia electrica s-au majorat cu 5%, iar la gaze cu 12%.

     

    Mai multe amanunte, pe www.zf.ro
     

  • Reducerea TVA nu garanteaza ieftinirea alimentelor, dar arunca bugetul in aer

    Sprijinul PSD costa scump Guvernul Tariceanu: in Senat, social-democratii au impus, in ciuda opozitiei inversunate a reprezentantilor Executivului, reducerea la 5% a TVA pentru alimentele de baza – paine, lapte, ulei si zahar.

    Banii vor fi recuperati din cresterea accizelor la tigari, bijuterii, parfumuri, blanuri, iahturi si alte produse considerate a fi de lux. PSD a reusit sa treaca o alta modificare a Codului Fiscal prin care s-a marit la 1.500 de RON plafonul neimpozabil pentru veniturile din pensii.

    Click aici pentru mai multe amanunte

  • Tariceanu, Isarescu si Vosganian promit ca salveaza cresterea economica

    Guvernul promite fara convingere sa reduca deficitul bugetar sub 2,5% din PIB, sa ordoneze cheltuielile publice si sa nu faca "pomeni electorale" prin majorari salariale excesive, in timp ce BNR "va ramane agresiva" daca e nevoie pentru reducerea inflatiei, a fost concluzia discutiilor de ieri dintre premierul Calin Popescu-Tariceanu, guvernatorul BNR Mugur Isarescu si ministrul finantelor Varujan Vosganian.

    "Suntem cu totii factori responsabili, constienti de situatia deosebita prin care trece tara", a sustinut Isarescu. Cei trei oficiali au iesit in fata presei dupa o ora de discutii, intr-un exercitiu de imagine pe care seful Guvernului si-l dorea de luna trecuta pentru a arata pietelor ca se coordoneaza cu BNR pentru pastrarea echilibrelor macroeconomice. Dupa discursuri, euro a continuat sa urce pana la peste 3,65 lei.

    Click aici pentru a citi continuarea.

  • Avertizarile UE: Reduceti deficitul bugetar si atentie la inflatie!

    Raportul evalueaza programul national de convergenta al Romaniei in perioada 2007-2010, iar viziunea Guvernului roman asupra urmatorilor trei ani este considerata prea optimista de catre oficialii de la Bruxelles.

    Click aici pentru mai multe amanunte

  • AVAS vrea sa privatizeze 283 de firme in 2008

    AVAS estimeaza ca va obtine din privatizare si administrarea participatiilor statului 1,5 miliarde de lei (circa 400 milioane de euro) din totalul de 1,7 miliarde de lei ca venituri ale autoritatii previzionate pentru acest an, conform bugetului de venituri si cheltuieli, se arata intr-un comunicat transmis de institutie.

    Metoda care va fi aplicata pentru privatizarea celor mai multe societati cu capital majoritar de stat, in 2008, este licitatia cu strigare. Programul de privatizare pentru acest an include toate societatile privatizabile din portofoliul AVAS, informeaza autoritatea, nefiind totusi incluse pe aceasta lista acele societati din domeniul energetic care fac parte din strategia Guvernului de constituire a unei societati energetice integrate pe verticala.

    Printre cele mai importante societati care vor fi scoase la privatizare in primul trimestru se numara Institutul National al Lemnului Bucuresti, Avioane Craiova, Institutul National al Sticlei, IAR Brasov, Uzina Mecanica Bucuresti, INAR Brasov, Cuprumin Abrud, Moldomin Moldova Noua sau Carfil Brasov.

  • Volatilitatea mare a cursului arunca in aer bugetele si finantarea companiilor

    Fluctuatiile mari ale cursului incep sa le dea dureri de cap managerilor care au ales sa se finanteze in valuta, dar si celor care incearca sa-si conduca afacerile intr-un mediu devenit dintr-o data complet impredictibil, marcat de amenintari.

    Actionarii si presedintii mai multor companii de calibru de pe piata sustin ca BNR ar trebui sa faca mai mult pentru a asigura stabilitatea cursului, pe masura rezervei valutare de peste 25 mld. euro. Ei se intreaba daca leul poate fi considerat o moneda lipsita de aparare in contextul tensiunilor financiare internationale.

    "Este necesara adoptarea unor politici monetare care sa nu transforme moneda nationala in subiect de specula. Deprecierea leului este o problema care ar trebui sa preocupe intreaga comunitate de business", a declarat Dan Ostahie, presedintele Altex, cel mai mare retailer de electronice de pe piata locala, care ruleaza afaceri de 300 mil. euro anual.

    Citeste continuarea aici

  • Care este cel mai prost scenariu pentru economie in 2008?

    Anul economic 2008 nu poate fi cu mult mai slab decat 2007, in pofida inceputului cu stangul al pietelor financiare, spun analistii, care au imaginat pentru ZF cel mai prost scenariu pentru economie in perioada urmatoare.

    O posibila incetinire a consumului, o crestere economica de pana la 4% (fata de 5,8-6% in 2007), o mentinere peste 6% a inflatiei, continuarea deprecierii cursului, un deficit bugetar mare si unul de cont curent in continua explozie, dar si reticenta mai accentuata a investitorilor straini – acestea sunt principalele ipoteze ale celui mai pesimist scenariu pentru economia de anul acesta.

    In plus, mentinerea sus a inflatiei si fluctuatiile valutare vor afecta capacitatea de rambursare a populatiei cu credite (mai ales in valuta), punand in acelasi timp presiune pe puterea de cumparare, dar si pe venitul disponibil pentru consum.

    Pentru a citi continuarea, click aici