Blog

Piata ucraineana de outsourcing offshore a atins in 2006 nivelul de 185 de milioane de euro, cu 47% mai mult decat in 2005, conform site-ului goaleurope.com, specializat in analiza pietelor de dezvoltare software din Rusia si Europa de Est. In Ucraina, aproape 30.000 de absolventi in domeniul IT intra pe piata muncii in fiecare an. Din totalul celor care lucreaza in dezvoltarea de software, aproape jumatate sunt in Kiev, dar orase precum Lvov sau Harkov cunosc un ritm rapid de crestere. Mai multe tari din Uniunea Europeana au inceput deja sa caute specialisti in IT in Ucraina. Din totalul persoanelor care lucreaza in industria de outsourcing, 6% executa proiecte pentru cei 60 de clienti din Germania. Deocamdata, industria de outsourcing este destul de fragmentata. Din 70 de companii cuprinse in studiul goaleurope.com, doar sapte aveau peste 300 de angajati la finalul anului trecut si doar 21 peste 100. 

Conform legislatiei poloneze, persoanele care au lucrat in conditii grele sau in medii periculoase au dreptul sa se pensioneze anticipat la varsta de 55 de ani. In prezent, cea mai mare parte a fondurilor sunt utilizate pentru sprijinirea tinerilor sub 25 de ani. Situatia economica din tara s-a schimbat insa, iar somajul nu mai este o problema pentru tineri. Acestia ori pleaca din tara, ori isi gasesc cu usurinta un loc de munca. In Polonia, doar 53% din persoanele care pot munci decid sa se angajeze, in timp ce in Uniunea Europeana ponderea este de 63%, iar in Statele Unite de 70%.

Aceasta regiune a devenit una din cele mai profitabile piete de investitii imobiliare din intreaga lume, iar preturile continua sa creasca. In unele zone, majorarea este de 50% pe an. Astfel, pretul unui metru patrat in cladirile nou-construite intr-unul din orasele Herceg Novi, Ulcinj, Bar si Tivat costa acum intre 2.500 si 5.000 de euro. In Budva, Sveti Stefan si Petrovac, preturile sunt chiar si mai mari. Preturile terenurilor nu au stat nici ele pe loc. Un metru patrat se vinde in prezent intre 200 si 450 de euro. Anul trecut, inflatia in Muntenegru a fost de 2,8%. PIB a inregistrat o crestere de 4,5%, iar investitiile straine au depasit 500 mil. euro, cu 31% mai mult decat in 2005.

Fabrica din Azov va fi a doua din Rusia pentru Pepsi, prima fiind ridicata in 2002 in orasul Kashira. Aceasta produce in prezent la capacitate maxima, iar in urmatoarea perioada va fi depasita de ritmul de crestere a pietei. Proiectul se va derula pe cinci ani, iar in noua unitate vor lucra 1.000 de persoane. Va fi initiat si un program de sustinere a investitiilor in agricultura locala, prin oferirea de instrumente si traininguri fermierilor pentru a-i invata sa obtina cartofi de calitate superioara. In prezent, 80% din cartofii folositi la fabrica din Kashira sunt achizitionati din surse locale, in urmatorii ani intentionandu-se sa se ajunga la 100%. Achizitia din Ucraina vine dupa ce rivalul Coca-Cola Co. a anuntat recent cumpararea companiei americane Glaceau, producatorul Vitaminwater. Conform intelegerii, pana in luna noiembrie a acestui an PepsiCo va intra in posesia restului de 20% din pachetul de actiuni al Sandora. Investitia in Ucraina a fost realizata printr-o societate mixta intre PepsiCo si PepsiAmericas. Aceasta din urma, care va detine 60% din joint-venture in urma tranzactiei, este una din cele mai mari companii de imbuteliere a bauturilor din portofoliul Pepsi. Ea va administra operatiunile curente ale afacerii, in timp ce PepsiCo va fi responsabila de dezvoltarea brandului. Robert Pohlad, CEO al PepsiAmericas, a spus ca piata ucraineana a bauturilor racoritoare a inregistrat anul trecut un ritm de crestere de 17%. Conform acestuia, compania va continua sa caute si alte oportunitati pentru a-si extinde operatiunile din Europa Centrala si de Est. 

Acesta va fi amplasat in regiunea Gorisko, situata in vestul tarii, si va fi format din hoteluri de lux cu un total de 1.500 de camere, un centru de evenimente, piscine, restaurante si numeroase alte facilitati. Compania locala va detine 51% din proiect, iar Harrah’s restul de 49%. Investitia este insa conditionata de modificarea prevederilor legale care restrictioneaza detinerea cazinourilor de catre straini, precum si de reducerea taxei pe jocurile de noroc. Andrej Sircelj, secretar de stat in Ministerul Finantelor, citat de agentia slovena de presa STA, spune ca ministerul a amendat deja legislatia actuala, care prevede ca strainii sa nu poata detine mai mult de 20% dintr-o societate ce are ca obiect de activitate jocurile de noroc. Nivelul impozitului aplicat acestei activitati este de 38%. Conform lui Sircelj, noile prevederi, care vor fi trimise parlamentului in luna iulie, vor permite Harrah’s sa detina 49% din proiect, iar noul nivel al impozitului va fi de 17,5% pentru veniturile care depasesc 303 mil. euro. Niko Trost, presedintele companiei Hit, estimeaza ca noul centru va crea 3.200 de noi locuri de munca si alte 1.000 indirect. Statul ar urma sa incaseze anual din taxele colectate 120 de milioane de euro.

In primul trimestru al acestui an au fost terminate cu 22% mai putine locuinte decat in aceeasi perioada a anului trecut. Oleksandr Bondarenko, presedintele organizatiei imobiliare Realtors Association, se declara surprins de reactia rapida si radicala a companiilor de constructii. In opinia acestuia, este o incercare ascunsa de a majora cererea pentru proprietati imobiliare in Kiev, cerere care a scazut drastic in ultimele luni. Potrivit companiei Jitlo-Invest, pretul mediu al unui metru patrat intr-un apartament nou in Kiev este de 1.282 de euro. De la sfarsitul anului trecut, cererea pentru astfel de proprietati s-a redus pana aproape de zero, asa incat, prin diminuarea numarului de locuinte construite, s-a reusit sa se evite o scadere a preturilor, prognozata de analisti. 

Pana in prezent, nu a fost intocmit niciun prospect de emisiune de actiuni si nici macar nu a fost elaborat un calendar pentru referendumurile printre muncitori, ce au fost stabilite ca o preconditie pentru orice vindere de pachete de actiuni pe bursa. Cotidianul polonez Gazeta Wyborcza sustine ca motivul din spatele acestei lipse de actiune il reprezinta rezistenta din partea sindicatelor. Desi oficial nu sunt impotriva privatizarii partiale, liderii acestora incearca pe ascuns sa-l convinga pe presedintele Lech Kaczynski (foto) ca privatizarea ar fi un dezastru, ca ar pune in pericol securitatea energetica a tarii si pacea sociala din regiunea Silezia.