BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Rusia trimite convoiul său umanitar către Ucraina fără să mai aştepte: Toate “pretextele” pentru întârzierea lui au fost epuizate

    La câteva minute după acest anunţ, un fotograf al AFP a văzut circa zece camioane albe, din cele aproximativ 300 ale convoiului, punându-se în mişcare şi trecând frontiera. Ele s-au deplasat până la vama ucraineană, în zona de tranzit.

    “Toate pretextele pentru întârzierea livrării ajutorului pentru zonele aflate în situaţie de catastrofă umanitară au fost epuizate. Rusia a decis să acţioneze. Convoiul nostru încărcat cu ajutor umanitar se pune în mişcare în direcţia Lugansk”, în estul Ucrainei, a anunţat ministerul într-un comunicat.

    Primele camioane ale convoiului au fost inspectate joi de grănicerii şi vameşii ucraineni, o procedură indispensabilă pentru ca Crucea Ruşie să poată distribui ajutorul.

    Autorităţile ucrainene se tem că acest convoi ar putea face obiectul unei provocări din partea insurgenţilor şi nu ar face decât să servească drept pretext pentru o intervenţie rusă. Ele au avertizat că transportarea ajutorului nu se va face decât cu “garanţii” pentru siguranţa acestuia.

    Moscova apreciază că “au fost date toate garanţiile indispensabile” şi că “traseul” prevăzut pentru convoi a fost “verificat” de Crucea Roşie. 

    “Angajaţii Crucii Roşii sunt dispuşi să îl însoţească şi să participe la distribuirea ajutorului. Noi apreciem că reprezentanţi ai Crucii Roşii ruseşti pot să participe”, a adăugat ministerul.

    Diplomaţia rusă a reiterat că “responsabilitatea unor posibile consecinţe ale provocărilor îndreptate împotriva convoiului” revine “total” Kievului. 

    Vineri dimineaţa, o purtătoare de cuvânt a Crucii Roşii a declarat pentru agenţia rusă Interfax că organizaţia nu dispune încă de “garanţii de securitate”.

     

  • Petro Poroşenko vrea să dizolve Parlamentul Ucrainei

    “Preşedintele Petro Poroşenko are argumentele constituţionale pentru dizolvarea Verhovna Rada“, Parlamentul Ucrainei, a precizat Oleg Medvedev, un consilier prezidenţial ucrainean citat de Itar-Tass.

    “Termenul de 30 de zile pentru formarea unei noi coaliţii urmează să expire, iar preşedintele are motive temeinice să dizolve Parlamentul“, a spus oficialul ucrainean.

    Alegeri legislative anticipate ar urma să fie organizate în Ucraina pe 26 octombrie.

  • Kievul susţine că a capturat două blindate ale armatei ruse în estul Ucrainei

    “În luptele din apropiere de Lugansk, soldaţii ucraineni au capturat două blindate ale diviziei aeropurtate din Pskov, Rusia. În unul dintre vehicule, am găsit o serie de documente: permise de conducere şi documente militare”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.

  • Cel puţin 415.800 de persoane şi-au părăsit locuinţele din cauza conflictului din Ucraina

    “Potrivit ultimelor estimări, există circa 190.000 de persoane care şi-au părăsit locuinţele dar au rămas în Ucraina”, a declarat Ariane Rummery, purtătorul de cuvânt al UNHCR.

    “Alte 197.400 de persoane au fugit în Rusia, iar, dintre acestea, 78.000 au solicitat statut de refugiaţi. Circa 14.600 de persoane au plecat în Polonia, iar 13.883 în Belarus”, precizează Rummery.

    Confruntările între armata ucraineană şi insurgenţii separatişti proruşi s-au soldat cu peste 2.000 de morţi. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alte 5.000 de persoane au fost rănite în conflict.

     

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • Prima notă de plată. Rusia şi Occidentul au dezgropat securea războiului economic

    PÂNĂ NU DEMULT, OFICIALII DE LA KREMLIN CU GREU SE ABŢINEAU SĂ NU RÂDĂ, ÎNTREBAŢI FIIND DESPRE SANCŢIUNILE ECONOMICE IMPUSE DE OCCIDENT MOSCOVEI DUPĂ ANEXAREA CRIMEEI DE CĂTRE RUSIA, ÎN LUNA MARTIE. Opinia generală era că atâta timp cât toate statele membre ale NATO îşi apără cu gelozie interesele economice, situaţia nu poate fi prea gravă.

    Atitudinea lor s-a schimbat însă radical după ce Statele Unite şi Europa au anunţat la jumătatea lunii iulie sancţiuni mai dure împotriva Rusiei, ca reacţie la agravarea conflictului din estul Ucrainei, iar preşedintele Vladimir Putin a dispus interzicerea totală, timp de un an, a importurilor majorităţii produselor alimentare din Uniunea Europeană şi Statele Unite. Această interdicţie se referă la carne de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe din SUA, UE, Australia, Canada şi Norvegia.

    Premierul Dmitri Medvedev a precizat că interdicţia va putea fi ridicată dacă “partenerii noştri vor da dovadă de o abordare constructivă”, el explicând că toate aceste măsuri nu sunt decât un răspuns la sancţiunile occidentale, partea rusă nedorind o astfel de evoluţie a situaţiei.

    Luni la rând, statele occidentale, în special Uniunea Europeană, au fost reticente să impună sancţiuni efective Rusiei, dar cei 28 de şefi de stat şi de guvern au depăşit luna trecută un prag psihologic şi au optat pentru prima oară pentru măsuri care merg dincolo de ţintirea unor lideri politici de la Moscova, interzicând afacerile cu companii ruse care contribuie la destabilizarea situaţiei din Ucraina, în timp ce băncile europene pentru dezvoltare nu mai au voie să ofere împrumuturi companiilor din Rusia. Mai mult, marile bănci din Rusia, inclusiv Sberbank şi VTB Bank, nu mai pot să contracteze finanţare pe pieţele financiare europene, pe termene mai mari de 90 de zile.

    Statele Unite au penalizat la rândul lor mai multe companii mari din Rusia, între care gigantul petrolier Rosneft, producătorul de gaze naturale Novatek, Gazprombank şi fabricantul de armament Kalaşnikov, aceste companii nemaiavând dreptul să împrumute bani de la instituţiile financiare americane sau să vândă obligaţiuni pe termen mediu şi lung unor entităţi care au legături de afaceri cu SUA.

    Pentru companiile implicate, penalizările reprezintă o lovitură semnificativă, în condiţiile în care a devenit dificil să atragă finanţare şi pe piaţa din Rusia, din cauza retragerilor de capital din ţară efectuate în ultimele luni de investitorii locali şi străini.

    RUŞII AR PUTEA FI CEL MAI MULT AFECTAŢI DE BLOCAREA IMPORTURILOR DE ALIMENTE DIN OCCIDENT.
    Rusia, a opta mare economie a lumii, începuse să se confrunte cu probleme şi înainte de introducerea sancţiunilor, iar FMI a redus estimarea de creştere a PIB-ului ţării de la 1,3% la numai 0,2% pentru acest an şi de la 2,3% la 1% pentru 2015.

    Decizia lui Putin de a bloca importurile agricole din Europa şi Statele Unite ar putea să afecteze cel mai mult populaţia din Rusia, din cauza creşterii preţurilor alimentelor, consideră Concepcion Calpe, economist la Organizaţia pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite.

    Potrivit datelor UE, Rusia a fost anul trecut destinaţia a aproape 10% din exporturile de produse agricole ale Uniunii, iar principalii furnizori au fost Olanda, Germania, Polonia, precum şi Statele Unite.

    Preţurile alimentelor din Rusia, excluzând alcoolul, au urcat cu 9,2% în iulie, faţă aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind peste avansul general al preţurilor, de 7,5%, care şi el depăşeşte ţinta băncii centrale. Rusia este al cincilea mare importator de alimente la nivel mondial, realizând 2,7% din comerţul mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pe primele locuri aflându-se UE, SUA, China şi Japonia. Importurile de alimente şi materii prime agricole au valorat anul trecut 43,1 miliarde de dolari, din care achiziţii de 36,9 miliarde de dolari din ţări din afara Comunităţii Statelor Independente. Valoarea importurilor interzise este estimată la 25 de miliarde de dolari.
    Rusia vrea să înlocuiască alimentele de import cu mărfuri autohtone şi produse provenite din America Latină, China, Africa de Nord, Israel, Turcia şi aliaţi din fostul bloc sovietic.

    Unul dintre efectele blocării importurilor de alimente va fi şi că moscoviţii bogaţi vor fi nevoiţi să uite de meniuri favorite precum steak-ul australian sau sushi-ul cu somon norvergian, sau vor plăti mai mult pentru înlocuitoare ale acestora.

    Oamenii de rând, între timp, ignoră sau susţin interzicerea importurilor de alimente. Pentru Natalia Pavlenko, pensionară din regiunea autonomă Birobidzhan, reacţia lui Putin faţă de Occident este prea slabă. Ea susţine oprirea livrărilor de gaze către toate ţările aflate pe lista lui Putin, întrucât interzicerea importurilor de alimente este în opinia ei insuficientă.

    SANCŢIUNILE ÎMPOTRIVA RUSIEI PUN ÎN PERICOL 25.000 DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN GERMANIA.
    Germania, cea mai mare economie europeană, a fost anul trecut cel mai mare furnizor de produse agricole al Rusiei, urmată de Olanda, Lituania şi Polonia, conform Comisiei Europene, autorităţile avertizând că industria agricolă va fi afectată de pierderea exporturilor pe piaţa rusă, care au atins anul trecut 1,6 miliarde de euro.

    Comitetul industriei germane pentru relaţii economice în estul Europei a avertizat deja că din cauza crizei pot fi puse în pericol până la 25.000 de locuri de muncă în Germania.  Conform unui studiu realizat de Deutsche Bank, dacă economia Rusiei va fi lovită de recesiune, creşterea economiei germane ar încetini cu 0,5%.

    La numai o zi după anunţarea noilor sancţiuni occidentale, biroul de comerţ exterior germano-rus din Moscova a fost asaltat de telefoane din partea companiilor germane care fac afaceri cu SUA şi Rusia. Camerele germane de comerţ şi industrie estimează că circa un sfert din companiile germane care fac afaceri în străinătate ar putea fi afectate, potrivit Der Spiegel. Includerea Rosneft pe lista sancţiunilor afectează mai multe companii germane. Compania de construcţii Bilfinger întreţine facilităţi ale Rosneft, în timp ce Siemens a obţinut un contract de 90 de milioane de euro pentru furnizarea de turbine şi generatoare. Şeful Asociaţiei Europene a Companiilor Europene din Moscova, Frank Schauff, a spus că până la urmă ambele părţi, ruşi şi europeni, vor pierde.

  • Referendum pentru destrămarea unui regat. Scoţia va decide dacă se desparte de administraţia de la Londra

    Principalele subiecte de dezbatere sunt legate de viitorul lirei sterline şi de modul cum independenţa Scoţiei ar putea afecta Regatul Unit, Uniunea Europeană sau zona euro.

    Deşi sondajele indică un vot împotriva independenţei, există întotdeauna marja de eroare. Chiar mai mult de atât, în cazul în care votul se dovedeşte a fi negativ, dar rezultatul unul extrem de strâns, parlamentul va trebui să reacţioneze la dorinţa de separare a unui număr semnificativ de scoţieni. Ultimele sondaje arată că peste 40% din scoţieni sunt proindependenţă, iar acest lucru înseamnă că dezbaterea privind separarea de regat nu se va încheia odată cu referendumul din septembrie, indiferent de rezultat.

    Importanţi oficiali britanici, printre care şi prim-ministrul David Cameron, au insistat că statele ce fac parte din Regatul Unit trebuie să transmită un mesaj de solidaritate şi apartenenţă către scoţieni. El a avertizat că dacă nu pot fi convinşi să rămână în regat, cei din Scoţia „se vor trezi într-o ţară diferită”.

    Reacţia oficialilor din statele membre ale Regatului Unit al Marii Britanii sugerează grija acestora faţă de modul în care presa şi societatea civilă tratează subiectul referendumului. Numărul relativ mic de ştiri şi dezbateri din Anglia, Ţara Galilor sau Irlanda de Nord arată o lipsă de interes care ar putea împinge un segment al alegătorilor spre un vot proindependenţă, astfel încât mai mulţi lideri de opinie încearcă, în mod constant, să aducă subiectul în discuţie şi în celelalte state ce pot fi afectate direct de alegerea scoţienilor.

    Într-o serie de interviuri acordate BBC, Cameron a punctat un lucru extrem de important: doar 4 milioane pot vota, însa rezultatul îi va afecta pe toţi cei 63 de milioane ce fac parte din Regatul Unit.

    Scoţia vs. Europa
    Relaţia Scoţiei cu Uniunea Europeană, în cazul unui vot proindependenţă, este încă neclară. Nu există date oficiale care să confirme că Scoţia va moşteni cetăţenia europeană obţinută sub umbrela Regatului Unit în anul 1973, fiind extrem de plauzibil ca noul statut să însemne urmarea procedurii normale de accedere în UE, respectiv prin depunerea candidaturii. Alex Salmond, primul-ministru al Scoţiei, a lăsat de înţeles că apartenenţa la Regatul Unit nu are legătură cu statutul Scoţiei de stat membru, însă oficiali ai Uniunii Europene precum José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, tind să îl contrazică. Poziţia Scoţiei va fi cel mai probabil determinată în urma unor negocieri de natură politică, ce vor aduce în prim-plan interesele celorlalte state membre.

    Consecinţele votului de pe 18 septembrie vor fi numeroase, indiferent de rezultatul acestuia. Dacă Scoţia votează în favoarea separării, atunci va urma probabil o serie de schimbări majore precum adoptarea unei noi monede, ieşirea din Uniunea Europeană odată cu proclamarea independenţei, precum şi modificări în ceea ce priveşte problema istorică a rabatului britanic. Un nou stat înseamnă, automat, o nouă configuraţie geopolitică, iar interesele comerciale din zonă par a pune presiune pentru un vot împotriva independenţei.

    Din punct de vedere politic, în cazul separării urmările sunt evidente: guvernul scoţian condus de Alex Salmond va prelua şi atribuţiile încă ţinute pe Downing Street, numărul parlamentarilor din Westminster se va reduce, iar graniţele vor fi întărite. În cazul în care populaţia decide să rămână alături de ceilalţi membri ai regatului, votul strâns care se conturează va deschide totuşi drumul către discuţii referitoare la modul cum guvernul de la Londra se ocupă de problemele Scoţiei.

    Dintre cei 650 de parlamentari care îşi desfăşoară mandatul la Westminster, 59 sunt trimişi de Scoţia. Dacă votul din septembrie va aduce ieşirea din Regatul Unit, atunci aceste locuri vor deveni disponibile începând cu martie 2016, data la care s-a stabilit declararea autonomiei. Problema este că această dată va veni la zece luni după alegerile generale din regat, fapt care a provocat întrebări legate de durata mandatului pentru parlamentarii scoţieni. Soluţia propusă, şi anume a unui mandat de zece luni, nu a fost primită foarte bine de restul britanicilor, care au propus ca aceste locuri să fie ori eliminate, ori redistribuite către Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord.

     

  • Angela Merkel: Occidentul trebuie să menţină sancţiunile împotriva Rusiei

    “Sancţiunile trebuie menţinute, pentru a demonstra că suntem serioşi“, a spus Merkel.

    “Dacă arătăm că suntem inactivi şi permitem o escaladare a situaţiei, nu va fi o situaţie de dorit“, a precizat Merkel într-o conferinţă de presă comună cu premierul Letoniei, Laimdota Straujuma.

  • Crucea Roşie vrea să sigileze camioanele din convoiul rusesc la trecerea în Ucraina

    “Suntem pregătiţi să sigilăm încărcătura şi să o preluăm sub jurisdicţia noastră, numai dacă părţile rusă şi ucraineană se pun de acord, până la urmă, asupra garanţiilor de securitate în vederea deplasării convoiului şi după (ce încărcătura) este verificată de către vameşii ruşi şi ucraineni”, a declarat Galina Bazanova pentru pentru RIA Novosti online.

    Primele 16 camioane cu ajutor umanitar din convoi au sosit în punctul de control vamal de la frontiera ucrainană duminică, urmând să sosească şi altele, potrivit agenţiei ruseşti. Şeful Delegaţiei CICR pentru Rusia, Belarus, Republica Moldova şi Ucraina Pascal Cuttat a privit camioanele duminică şi s-a declarat mulţumit de condiţii, potrivit Ministerului rus pentru Situaţii de Urgenţă.

    Camioanele vor fi scanate cu un detector special al Serviciului Federal de Vamă, la frontieră, pentru a se stabili dacă în ele se află şi altceva în afară de ajutor umanitar.

    La începutul lui august, Rusia a propus Consiliului de Securitate al ONU să trimită o misiune umanitară “internaţională” cu ajutor rusesc, sub auspiciile CICR, în estul Ucrainei.

    La 12 august, 280 de camioane la bordul cărora se află aproximativ 2.000 de tone de ajutor umanitar – constând în aproximativ 400 de cereale, 100 de tone de zahăr, 62 de tone de hrană pentru copii, 54 de tone de medicamente, 12.000 de saci de dormit şi 69 de generatoare electrice mobile – trimise din regiunea Moscova separatiştilor proruşi din estul Ucrainei, care luptă împotriva forţelor guvernamentale de la Kiev.

     

  • Ministrul de Externe al Germaniei anunţă progrese în discuţiile pe tema Ucrainei de la Berlin. Rusia confirmă progresele

    “O discuţie dificilă dar eu cred şi sper că am făcut progrese în privinţa unor puncte”, a declarat Steinmeier la încheierea celor cinci ore de discuţii cu omologii săi ucrainean Pavlo Klimkin, rus Serghei Lavrov şi francez Laurent Fabius. El nu a precizat asupra căror puncte s-au înregistrat respectivele progrese.

    O sursă diplomatică franceză a declarat, de asemenea, fără alte precizări, că “în pofida climatului dificil, au fost înregistrate progrese”.

    Participanţii vor raporta rezultatele întâlnirii şefilor guvernelor lor, a precizat Steinmeier şi s-ar putea decide luni sau marţi “sub ce formă vor continua discuţiile de astăzi”.

    “Obiectivul rămâne să facem tot posibilul pentru a contribui la reducerea la tăcere a armelor în Ucraina şi evitarea altor victime”, a adăugat el.

    Înaintea reuniunii, diplomatul german, foarte implicat alături de cancelarul Angela Merkel pentru a încerca găsirea unei ieşiri din conflict, şi-a exprimat speranţa definirii unei schiţe a unei foi de parcurs către o încetare a focului, recunoscând că părţile sunt însă “departe de o soluţie politică”.

    Rusia confirmă unele progrese în negocierile de la Berlin pe tema Ucrainei

    Miniştrii de Externe din Rusia, Ucraina, Germania şi Franţa au înregistrat unele progrese în timpul negocierilor de duminică pe tema soluţionării conflictului ucrainean, a confirmat luni ministrul rus de Externe, citat de RIA Novosti, în pagina electronică.

    Părţile au discutat despre eforturile internaţionale de rezolvare a crizei ucrainene, a reamintit ministrul.

    “S-au înregistrat unele progrese în toate problemele. S-a convenit asupra continuării dialogului în acest format, ceea ce ar permite găsirea unor propuneri concrete pentru a fi supuse atenţiei liderilor rus, german, francez şi ucrainean”, a scris ministrul pe contul său de Facebook.

    Negocieri dintre Serghei Lavrov (Rusia) şi Pavlo Klimkin (Ucraina) în vederea încetării luptelor în estul Ucrainei au avut loc duminică noaptea la hotelul Villa Borsig din Berlin. La discuţii au participat, de asemenea, ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier şi omologul său francez Laurent Fabius. Potrivit lui Steinmeier, negocierile au fost dificile, dar părţile au înregistrat progrese în anumite puncte.

    Miniştrii de Externe ar urma să discute luni sau marţi cu şefii de Guvern pe tema continuării negocierilor.

    Aceasta este a doua întâlnire de acest fel, după cea din 2 iulie, care a avut loc tot la Berlin.

  • Comandantul forţelor aliate în Europa: NATO va răspunde militar la o infiltrare de tipul celei din Crimeea într-o ţară aliată

    Militari purtând uniforme fără însemne naţionale au fost dislocaţi când Rusia a intrat în Crimeea, în februarie. Deşi preşedintele rus Vladimir Putin a negat iniţial orice implicare, el a recunoscut în aprilie că forţele ruse au fost active în peninsulă.

    Kievul şi guvernele occidentale aşteaptă să vadă dacă Moscova va interveni pentru a sprijini rebelii din estul Ucrainei. Unii experţi militari au declarat că Putin ar putea viza ţările baltice, unde există importante minorităţi ruse.

    Generalul american Philip Breedlove, comandantul NATO în Europa, a declarat că deşi Alianţa Nord-Atlantică nu intenţionează să intervină în Ucraina, care nu este membră NATO, ţările aliate din estul Europei trebuie să se pregătească pentru o posibilă ameninţare din partea “omuleţilor verzi”, o aluzie la militarii în uniforme fără însemne naţionale, informează The Moscow Times, în ediţia electronică.

    “Mai întâi are loc cea mai importantă muncă, cea de pregătire a unei naţiuni pentru problema omuleţilor verzi sau organizarea populaţiei (vorbitoare) de rusă. Aceasta se întâmplă acum”, a declarat Breedlove într-un interviu publicat online de cotidianul german Die Welt.

    “Cum antrenăm, cum organizăm şi echipăm forţele de poliţie şi cele militare din naţiunile (aliate) pentru a putea face faţă unei astfel de situaţii?”, a declarat el, potrivit transcrierii declaraţiilor sale în engleză, furnizată de NATO.

    “Dacă vedem astfel de acţiuni într-o ţară NATO şi le putem atribui unei naţiuni agresoare, atunci se aplică Articolul 5. În acest caz va fi un răspuns militar”, a declarat el.

    Clauza NATO privind apărarea reciprocă prevede că un atac împotriva unei ţări membre este considerat un atac împotriva alianţei.

    Criza ucraineană a deteriorat relaţiile dintre Rusia şi Occident, acestea ajungând la cel mai scăzut nivel de la Războiul Rece. NATO a luat o serie de măsuri pentru a-şi consolida prezenţa militară în estul Europei de la începutul crizei. Măsuri pe termen lung urmează să fie decise la summitul NATO din septembrie.