BusinessMagazin

Tag: industrie

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: ANDREW CARNEGIE

    La 12 ani a început să lucreze într-o fabrică de bumbac, dar a continuat să studieze mergând la cursuri de noapte. La 14 ani s-a angajat ca mesager la biroul de telegrafie al oraşului Pittsburgh. Abilităţile sale au fost observate de cel care conducea divizia vestică a căilor ferate din Pittsburg, Thomas A. Scott, care l-a angajat pe tânăr ca secretar. În timpul Războiului Civil, Scott a fost desemnat secretar de război, iar Carnegie l-a urmat la Washington unde a devenit mâna lui dreaptă.

    După ce războiul s-a încheiat, Carnegie a preluat funcţia lui Scott de şef al diviziei vestice a căii ferate Pennsylvania. Inspirat, a investit în mai multe companii promiţătoare, inclusiv în câteva fabrici de producţie de fier, dintre care cea mai importantă a fost Keystone Bridge, companie în care deţinea o cincime din acţiuni.

    Dornic de a învăţa noi tehnici pentru a-şi dezvolta afacerea, făcea deseori călătorii în Marea Britanie unde a avut ocazia să observe dezvoltarea rapidă a industriei fierului. A anticipat o revoluţie în industrie şi anume înlocuirea fierului cu oţelul în producţia bunurilor grele. În anul 1870, a ridicat primul furnal cu aer comprimat unde a folosit un procedeu necunoscut până atunci în America: transformarea fierului în oţel după un model al britanicului Bessener.

    Tehnica a fost rapid preluată de alţi producători, iar în 1874, Carnegie a inaugurat primul furnal de oţel. S-a asociat cu numeroşi parteneri, printre care Henry Frick, dar a insistat mereu să fie majoritar în acţiuni. În 1889, Carnegie a acceptat ca Henry Frick să devină preşedintele companiei după ce el s-a mutat la New York pentru a-şi continua munca de cercetare şi dezvoltare a companiei.

    Pentru că activitatea era împărţită între numeroase fabrici şi furnale răspândite în zona Pittsburgh, Frick a reunit toate unităţile de producţie sub umbrela Carnegie Steel Company, din cauza lipsei unei structuri de management centralizat. Evaluată la 25 de milioane de dolari, era cea mai mare companie de producţie a oţelului din lume. Într-un efort de creştere a profitului, Henry Frick a hotărât să scadă salariile angajaţilor, iar acest lucru a condus la o grevă pe care Frick a încercat să o oprească folosind spărgători de grevă.

    Lupta dintre membrii sindicali şi aceştia au dus la moartea a zece oameni şi peste 50 de răniţi. Carnegie era în Scoţia în timpul grevei şi a fost revoltat de decizia lui Frick, dar şi-a asumat în public responsabilitatea pentru alegerea acestuia. În curând, a existat un alt conflict între Carnegie şi Frick, cel din urmă fiind înlăturat din afacere.

    În 1901, Frick s-a alăturat J.P. Morgan şi a cumpărat compania Carnegie în schimbul sumei de 500 de milioane de dolari. Carnegie a făcut un fond destinat „îmbunătăţirii omenirii„, iar acesta includea construirea a 3.000 de biblioteci publice, a institutului Carnegie din Pittsburgh, a institutului Carnegie de tehnolgie şi a institutului Carnegie din Washington destinat cercetării în fizică şi ştiinţe naturale. A inaugurat şi o fundaţie pentru pace internaţională cu scopul de a preveni războaiele viitoare.

  • Războiul gazelor de şist: între profiturile de miliarde de euro şi oamenii cu benzen în sânge

    MEMORABILĂ ESTE EXPRIMAREA FOSTULUI ŞI ACTUALULUI MINISTRU AL ECONOMIEI, Varujan Vosganian, din 2006: „Anul 2007 este anul energiei”. Ei bine, nu prea a fost. Şi nici ceilalţi ani care au urmat, pentru că niciunul dintre marile proiecte anunţate nu s-a concretizat. Dar România are, în continuare, potenţial. Acum, vedeta potenţială este gazul de şist. Pe care însă premierul Victor Ponta spune că îl lasă unui „guvern mai înţelept” decât al lui să-l scoată din adâncuri şi să-l ofere naţiunii. Asta dacă nu cumva e doar pasărea răspunderii.

    La începutul acestei luni am avut ocazia să merg în SUA, într-o deplasare al cărei scop a fost documentarea direct de la sursă în privinţa producţiei gazelor de şist. Am văzut şi punctul de vedere al guvernului american şi părerea organizaţiilor care cer nu neapărat interzicerea exploatării acestor resurse, ci efectuarea ei într-un mod mai atent cu mediul şi cu nevoile cetăţenilor. Am stat de vorbă şi cu oameni simpli, a căror viaţă este direct influenţată de această industrie. Acest text nu are cum să-şi propună să dea verdicte, ci doar să pună faţă în faţă beneficiile şi efectele neplăcute ale acestei industrii care „este aici şi va rămâne aici pentru decenii”.

    Subiectul gazelor de şist este relativ nou pentru România, deşi sunt specialişti care susţin că n-ar trebui să ne mirăm prea tare, întrucât Romgaz sau Petrom fac asta de mult timp. La fel ca în alte cazuri, România, sau cel puţin o mare parte a cetăţenilor săi, a aflat de gazele de şist de la străini. Mai exact, de la compania americană Chevron, care anunţa, în 2011, că este interesată de afaceri în România şi Polonia în domeniul gazelor de şist.

    Potrivit socotelilor de atunci ale americanilor de la Chevron, explorarea acestor resurse trebuia să înceapă în 2012. Perspectiva sau fie şi numai posibilitatea ca România, odată descoperite rezerve de gaze de şist, să reducă sau chiar să elimine nevoia de a importa gaze naturale din Rusia, la preţuri nu tocmai prietenoase, a picat la ţanc pentru un guvern care se pregătea deja pentru alegerile din 2012 şi care nu stătea tocmai bine în sondaje. Mai ales că românii vibrează într-un mod special la orice are legătură nu neapărat cu gazele (foarte mulţi nici măcar nu sunt racordaţi la conducte), ci cu Rusia. Potrivit Ziarului Financiar, factura energetică pe care România o achită ruşilor de la Gazprom an de an se ridică la peste un miliard de dolari. În ultimii opt ani, firmele din România au plătit intermediarilor care aduc gazele ruseşti, WIEE şi Imex Oil, peste zece miliarde de dolari.

    CU MAXIMĂ RESPONSABILITATE. Ideea explorării şi exploatării gazelor de şist a fost privită diferit de decidenţii politici din România. Guvernul s-a arătat dispus să permită Chevron să facă prospecţiunile necesare pentru a găsi un răspuns la întrebarea dacă România are sau nu astfel de rezerve. În martie 2011, în prima sa referire publică la gazele de şist, preşedintele Traian Băsescu, la acea dată încă jucător activ pe toate fronturile, şi-a exprimat în Parlament, în felul propriu, opinia depre subiect: „Se manifestă interese ca România să devină tot mai dependentă energetic„.

    Scurt, impersonal şi cu suficientă doză de mister, ca-n filmele de spionaj. „Eu vă cer să priviţi cu maximă responsabilitate nevoia României de a-şi creşte consistent capacitatea de a produce energie atât nucleară, energie din Marea Neagră, cât şi energie din gaze de şist, dacă într-adevăr avem resurse„, a spus atunci preşedintele. Desigur, ca la orice proiect de amploare, nu au lipsit disputele, cu culorile locale aferente. Acuzaţii, mitinguri, intervenţii clericale. PSD, pe atunci în opoziţie, a criticat ideea explorării şi exploatării gazelor de şist. La schimb, premierul vremii, Mihai Răzvan Ungureanu, acuza guvernul PSD că a acordat concesiunea perimetrului din Bârlad fără consultare publică, în 2004. Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare la Bârlad, cumpărat în toamna anului 2010 de la firma Regal Petroleum, cu 25 milioane dolari, fără taxe, şi alte trei acorduri petroliere la malul mării, în Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, care au intrat în vigoare în martie anul trecut. Anexele aferente celor trei acorduri au fost clasificate.

  • Lipsa unei decizii politice privind reactoarele 3 şi 4 va duce la dispariţia industriei nucleare. Cui îi pasă?

    Renunţarea la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă poate duce la demobilizarea până la dispariţia totală a industriei nucleare, care azi are pe orizontală peste 8.300 de oameni, la explozia preţurilor la energie precum şi la schimbarea statutului României din exportator în importator de electricitate.

     

  • Volkswagen va majora salariile a 100.000 de angajaţi din Germania

     Volkswagen va creşte salariile de bază din Germania cu 3,4% de la 1 septembrie şi cu 2,2% de la 1 iulie 2014, se arată într-un comunicat transmis de companie, transmite Bloomberg.

    IG Metall a obţinut la mijlocul lunii mai majorări salariale pentru aproximativ 770.000 de angajaţi din industria prelucrătoare a landului Bavaria. Acordul este utilizat drept model în alte negocieri de muncă din Germania.

    Înţelegerea cu Volkswagen, negociată separat de IG Metall, acoperă 102.000 angajaţi de la 6 fabrici din vestul Germaniei şi de la divizia de servicii financiare a grupului.

    Economia germană a crescut cu numai 0,1% în primul trimestru, potrivit datelor oficiale. Economia zonei euro, principala piaţă de export a Germaniei, va continua să scadă cel puţin până la jumătatea acestui an, anticipează economiştii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conferinţa “Cities of Tomorrow” – Merica, AHK: Nu situaţia financiară e decisivă în calitatea vieţii, ci mediul în care trăiesc oamenii

     “După câte văd, sunt mulţi oameni care se gândesc cum vor arăta oraşele viitorului. Am spune că situaţia financiară este factorul decisiv în calitatea vieţii. Cred că mai importante sunt mediul în care trăim, şcoala, parcul, spitalul, clubul local de fotbal, siguranţa zilei de mâine, jobul şi apoi situaţia financiară”, a spus Merica la conferinţa organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) şi MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerii estimează creşteri în toate sectoarele economice, până în luna iulie

     Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +13%). În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere – fabricarea băuturilor (sold conjunctural +33%) şi fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (sold conjunctural +32%), iar pentru fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului tendinţa este de creştere accentuată (sold conjunctural +57%). Pentru preţurile produselor industriale se prognozează stabilitate relativă (sold conjunctural +4%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi estimările indică o relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -3% pe total industrie prelucrătoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai important eveniment din industria jocurilor de noroc, în România

    Adunarea Generală Euromat 2013 este un eveniment european anual dedicat industriei jocurilor de noroc. Va fi organizat pentru prima oară în Bucureşti, prin intermediul l Romslot – Asociaţia Organizatorilor de Sloturi şi AOPJNR, Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România.

    Unul dintre aspectele principale care vor fi luate în discuţie în cadrul întâlnirii este reglementarea jocurilor online la nivelul Uniunii Europene, acestea aflându-se în momentul de faţă în afara sistemului de licenţiere şi autorizare din România. Euromat evidenţiază răspunderea pe care o au guvernele naţionale de a asigura că regulile fiscale şi de reglementare a furnizării serviciilor de jocuri de noroc sunt aplicate în mod egal şi nediscriminatoriu indiferent de forma de exploatare a acestora. Reglementată şi controlată în mod corect, piaţa jocurilor online, estimată la circa 720 de milioane de euro, va aduce contribuţii substanţiale la bugetul de stat.

    Printre subiectele care se află pe agenda de discuţie ale evenimentului se mai numără rapoartele de ţară, susţinute de reprezentaţii asociaţiilor membre, raportul de activitate Euromat pentru perioada mai 2012 – mai 2013 şi prezentarea şi aprobarea bugetului EUROMAT. De asemenea în cadrul evenimentului vor avea loc şi prezentarea noutăţilor legislative la nivelul Uniunii Europene, prezentarea rapoartele comisiilor de specialitate Euromat şi anume Responsible Gambling Committee şi Legal Committee, dar şi prezentarea şi aprobarea planului de activităţi pentru perioada mai 2013 – mai 2014.

    Euromat – European Gaming and Amusement Federation a fost înfiinţat în 1978, iar în prezent numără 23 de membri, asociaţii naţionale din 17 ţări europene: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, România, Serbia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Misiunea generală a federaţiei este de a contribui la crearea unui cadrul legislativ şi a unui mediu de afaceri aplicabil şi echitabil la nivelul Uniunii Europene pentru industria jocurilor de noroc.

     

  • Conferinţa “Cities of Tomorrow”: participă Victor Ponta, Sorin Oprescu, ambasadorul Germaniei

     În deschiderea conferinţei vor lua cuvântul Primul-Ministru Victor PONTA, Excelenţa Sa Dl. Ambasador Andreas VON METTENHEIM – Ambasada Republicii Federale Germania în România şi Radu MERICA – preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK Romania). Evenimentul se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Guvernului României.

    Prin organizarea acestui eveniment ne-am propus să facilităm un dialog deschis despre oraşele viitorului şi principalele obiective ce trebuie atinse în procesul de dezvoltare a oraşelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţii noi la Timişoara, Cluj şi Blaj în industria componentelor auto

    Alte două noi deschideri au fost anunţate de compania germană Bosch: unitatea de producţie din Blaj urmează să fie deschisă în 8 iunie, în timp ce fabrica de la Cluj-Napoca este programată pentru ultimul trimestru din acest an.

    La Blaj, Bosch deţinea deja o unitate pentru tehnică liniară, care a fost extinsă cu o fabrică de senzori de turaţie pentru sistemele de control al şasiului, dedicaţi industriei auto, după o investiţie de circa 50 milioane de euro. Cu o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi, unitatea de la Blaj va angaja încă 300 de persoane până la sfârşitul anului, ajungând la un total de circa 900 angajaţi. La Cluj-Napoca, grupul german construieşte un nou centru de producţie, cu o suprafaţă de 38.000 metri pătraţi, pentru care sunt prevăzute investiţii de 77 milioane de euro. Unitatea va avea 300 de angajaţi. Fabrica de la Cluj-Napoca va produce unităţi electronice de comandă pentru autovehicule.

    Potrivit directorului de filială MGI Coutier, Remi Leprat, investiţia companiei franceze a fost construită pe o suprafaţă de 9.200 de metri pătraţi, la marginea comunei Ghiroda, investiţia ridicându-se la 5,5 milioane de euro. “Fabricăm fel de fel de componente pentru autovehicule, închizători şi deschizători de portiere pentru toate tipurile de vehicule Dacia, atât pentru producţia din România, cât şi pentru producţiile din India, Brazilia, Rusia şi Maroc. Recent am obţinut un contract de producţie pentru un nou tip de mâner pentru o maşină care va apărea în luna septembrie”, a declarat Remi Leprat.

    Compania produce şi tuburile care fac legătura între rezervor şi motor pentru carburant şi lichidul de frână pentru maşinile Dacia şi Ford. “Acestea sunt piese de securitate care implică o mare responsabilitate din partea producţiei. De asemenea, producem rezervoare şi piese pentru spălarea parbrizului pentru Dacia”, a mai spus Leprat.

  • Conferinţa “Cities of Tomorrow”. Participă Victor Ponta, Sorin Oprescu, ambasadorul Germaniei

     În deschiderea conferinţei vor lua cuvântul Primul-Ministru Victor PONTA, Excelenţa Sa Dl. Ambasador Andreas VON METTENHEIM – Ambasada Republicii Federale Germania în România şi Radu MERICA – preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK Romania). Evenimentul se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Guvernului României.

    Prin organizarea acestui eveniment ne-am propus să facilităm un dialog deschis despre oraşele viitorului şi principalele obiective ce trebuie atinse în procesul de dezvoltare a oraşelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro