BusinessMagazin

Blog

  • Fidel Castro renunta la presedintia Cubei

    "Nu voi aspira si nici nu voi accepta sarcina de Presedinte al Consiliului de Stat si de Comandant sef", scrie Fidel Castro, care a fost nevoit sa renunte la putere in urma cu aproximativ 19 luni, din cauza problemelor de sanatate.

    El a transferat, temporar, puterea fratelui sau Raul, in iulie 2006, cand a fost supus unei interventii chirurgicale. Pana atunci, Fidel Castro condusese neintrerupt republica din Caraibe inca de la revolutia din 1959.

    In decembrie, Fidel Castro anuntase ca s-ar putea retrage pentru a permite accesul la putere a unei generatii mai tinere.

    Alte detalii gasiti pe site-ul www.mediafax.ro

    February 19, 2008

  • IPO de la fondul de investitii STK Emergent

    Fondul de investitii scoate la vanzare 177.877 titluri la pretul de 281 lei/actiune, valoarea nominala fiind de 200 lei. Listarea fondului la BVB a fost anuntata de administratori inca de anul trecut insa a fost amanata din cauza conditiilor nefavorabile din piata. Oferta va fi incheiata cu succes daca vor fi subscrise cel putin 10% din unitatile de fond oferite. Odata cu listarea, fondul inchis de investitii va functiona ca o societate pe actiuni, adica va acorda dividende actionarilor, iar detinatorii vor avea drept de referinta la emisiunile ulterioare de actiuni.

    Totodata, rascumpararea titlurilor emise nu va fi posibila, iar numarul de noi actiuni ce pot fi emise anual este limitat la 20% din numarul celor existente la sfarsitul anului calendaristic anterior. Banii obtinuti din IPO vor fi utilizati in proportie de 60% pentru investitia in actiuni ale emitentilor cu valori in piata sub valorile fundamentale, iar restul de 40% in titluri ale companiilor din sectorul de constructii si imobiliar.

  • Corelare doar pe minus

    Dupa sedinta de ieri, cand bursa autohtona a scazut, probabil pe fondul situatiei politice, in ciuda cresterilor de pe pietele internationale, astazi se astepta toata lumea la o revenire. Recuperarea a avut loc in startul sedintei, insa nu a rezistat nici o ora, trecand aproape imediat pe minus. Nu se poate spune exact de ce bursa de la Bucuresti se misca de obicei in sens contrar trendului international atunci cand urca si in acelasi sens atunci cand scade, dar pana la o directie clara investitorii isi vad portofoliile din ce in ce mai mici.

    Indicele BET a deschis cu o majorare de circa jumatate de procent, insa a pierdut aproape 1% la o ora de la inceperea tranzactionarii, ajungand pana la un minus de 0,4% si o valoare de 7.046 puncte. BET-C a evoluat in acelasi mod, dupa o apreciere in startul sedintei a coborat pana la un minus de 0,6%. Indicele SIF-urilor a fost chiar mai volatil decat restul bursei. La inceperea sedintei a urcat pana la 0,9%, dar s-a depreciat 1,5% intr-o ora, ajungand pana la minus 1,4% si o valoare de 55.746 puncte. Lichiditatea se mentine la cote extrem de scazute, doar 1,8 milioane euro dupa o ora de la deschidere.

  • Cehii de la PPF Investments vand asiguratorii Ardaf si RAI “in familie”

    Fondul ceh de investitii PPF Investments se pregateste sa vanda companiile de asigurari ARDAF si RAI catre joint-venture-ul Generali PPF, tranzactia fiind acum intr-o faza finala, au declarat pentru ZF surse apropiate afacerii.

    Cehii au facut astfel o operatiune "in familie": PPF Investments este o subsidiara a PPF Group, care a intrat recent intr-un joint-venture cu grupul italian de asigurari Generali, formand astfel Generali PPF, care reuneste operatiunile celor doua grupuri din Europa Centrala si de Est.

    Pentru mai multe amanunte, click aici

  • Pretul Logan Pick-Up pleaca de la 7.250 euro

    Logan Pick-Up,cel de-al patrulea model Dacia dezvoltat pe platforma Logan (B0), va fi comercializat in doua versiuni de echipare. Autovehiculul va putea fi echipat cu trei motorizari, una pe benzina (1,6 litri care dezvolta 90 CP) si doua diesel (1,5 litri care dezvolta 70 ori 85 CP).

    Nivelul consumului si cel al emisiilor de dioxid de carbon au fost reduse, astfel incat Logan Pick-Up 1,5 litri diesel de 85 CP consuma 5,2 litri pentru 100 de kilometri parcursi. Cu un rezevor de 50 de litri, Dacia Logan Pick-Up 1.5 dCi 85 CP asigura o autonomie care se apropie de 1.000 km.

    Pentru mai multe amanunte, click aici

  • Cele mai mari afaceri din 2007

    Fuziunile si achizitiile realizate pe piata romaneasca au depasit, in 2007, valoarea de 5 miliarde de euro, majoritatea tranzactiilor fiind realizate in sectorul imobiliar, este concluzia unui studiu al companiei de audit si consultanta financiara KPMG.

    Alte domenii-cheie pentru acest tip de tranzactii au fost cel financiar, retail, clinici medicale private sau materiale de constuctii, se mai arata in studiul prezentat ieri in cadrul seminarului „Valoarea companiilor romanesti”.

    Mai multe detalii pe www.gandul.info

  • Sunt la moda cartierele de lux cu heliport

    E drept, au aparut doar in statiunile montane de unde drumul pana acasa poate fi prea lung pentru un om de afaceri ocupat. Desi santierele sunt abia la inceput, clientii isi viziteaza deja investitiile imobiliare cu elictpterul. Inspectia din cer ii costa pe proprietari 700 de euro pe ora.

    Mai multe amanunte pe www.protv.ro

  • TinaR vrea locul I in trei ani

    In urma cu 13 ani, cand incepea sa vanda haine, Rares Jianu nu se gandea ca la un moment dat isi va propune sa fie cel mai mare comerciant de moda de pe piata.

    Student in ultimul an, Rares Jianu avea 22 de ani cand s-a apucat de afaceri impreuna cu o colega de facultate, Iulia Stoica. In acesti ani, compania pe care cei doi au fondat-o a produs o marca – TinaR, vanzari de cinci milioane de euro in 2007 si a atras atentia unui fond de investitii care a oferit capital pentru dezvoltarea businessului.

    Acum, Rares Jianu tinteste pozitia de top a pietei romanesti a confectiilor, pentru care trebuie sa se lupte cu concurenti internationali, ca Zara sau Mango, dar si cu comercianti autohtoni precum House of Art sau Dinasty. „Nu-i usor deloc sa intri in competitie cu branduri internationale“, subliniaza evident a Gabriel Muraru, director general al Dinasty. Producatorii occidentali pot furniza insa modele de dezvoltare bune de urmat; „in urma cu vreo 20 de ani, spaniolii de la Zara sau Mango erau cum suntem noi acum“, comenteaza Rares Jianu.

    El isi justifica astfel convingerea ca obiectivul declarat – acela de a deveni lider pe piata romaneasca de confectii in 2011, atat ca numar de magazine, cat si ca vanzari – nu este imposibil de atins. „Zara a inceput cu un magazin in Spania, apoi a facut 10, pe urma au ajuns la 100, dupa care s-a extins in Portugalia, in Franta si asa mai departe“, continua Jianu, referindu-se la brandul fondat de actualul miliardar spaniol Amancio Ortega. In cazul TinaR, primul magazin propriu a fost deschis in 1997, pe Calea Victoriei.

    „Plateam 100 de dolari chirie pe metrul patrat, iar prin ’97 sa platesti chirie de cateva mii de dolari in fiecare luna pentru un singur magazin era destul de nebunesc“, isi aminteste Jianu. Pana atunci, Jianu si Iulia Stoica facusera bani din distributia de confectii: cumparau marfa de la fabrici si apoi o revindeau catre magazine.

    „Suntem dintre cei care au inceput cu 100 de dolari. Am cumparat marfa pe credit, am vandut-o, iar profitul ramas a fost reinvestit. Si tot asa“, spune Jianu. Tot in 1997, compania a mai deschis un magazin in galeria comerciala Mario Plaza. „Urmatorul magazin a fost in Unirea Shopping Center, pe urma am inceput sa participam la targuri de specialitate, si asa ne-am extins incet-incet“. A aparut apoi si numele – brandul TinaR, care inseamna de fapt „tinar“ – tanar, dupa segmentul de clienti vizat de companie.

    Pasul urmator a fost deschiderea unui atelier propriu, „unde sa cream noi ceea ce era sub eticheta TinaR“. Atelierul a fost insa inchis in urma cu doi ani, pentru ca nu mai era rentabil. Primul pas al TinaR spre consolidare a fost atragerea de finantare suplimentara. Anul trecut, fondatorii au decis sa vanda 49% din actiuni fondului olandez de investit ii Middle Europe Opportunity Fund II, administrat de Middle Europe Investment, prin intermediul unei majorari de capital cu prima de emisiune in valoare de 3 milioane de euro.

    „2007 a fost anul schimbarilor la TinaR. Am vandut actiuni pentru a atrage finantare. Anul acesta se va vedea ce-am facut cu banii dupa majorarea de capital de vara trecuta. Ne permitem acum sa crestem destul de mult si repede“, spune Jianu, care estimeaza valoarea companiei intre 10 si 15 milioane de euro.

    Tranzactia de anul trecut a evaluat TinaR la circa 6,1 milioane de euro. Rares Jianu precizeaza ca deocamdata nu-si pune problema sa faca un exit complet daca i s-ar propune sa vanda si restul de actiuni. Investitiile planificate acum de companie sunt de peste un milion de euro, pentru inaugurarea in acest an a cel putin zece magazine, in principal in centrele comerciale care urmeaza sa fie deschise in urma- toarea perioada. In prezent, reteaua TinaR numara 14 magazine, plus unul online, deschis in decembrie anul trecut si de la care asteapta vanzari anuale de 150.000 de euro.

    La cele zece magazine din acest an ar urma sa se adauge 20 in 2009 si inca 25 in 2010. In plus, exista in proiect si lansarea in 2009 a unui nou concept de magazin, TinaR Store, cu o suprafata de 1.000 mp. Extinderea retelei de magazine ar urma sa se reflecte in conturile companiei, iar previziunile merg spre sapte milioane de euro vanzari in 2008. Grabirea extinderii lantului de magazine este o consecinta a aglomeratiei sporite din piata magazinelor de haine.

    In ultimul timp, au intrat in Romania sau si-au prega- tit intrarea multe nume mari ale industriei europene. „Sunt multe lanturi internationale si chiar regionale, care vin aici si pentru care e relativ simplu sa deschida 10 sau 20 de magazine in Romania“, spune fondatorul TinaR. Intr-adevar, retailerii internationali de moda au pus Romania pe harta extinderii lor: anul trecut au intrat pe rand pe piata Debenhams, lanturile germane Deichmann si Takko, retailerul german New Yorker, producatorul italian de imbra caminte OVS Industry, care a deschis primul magazin Oviesse in Polus Center din Cluj.

    Retailerul de moda bulgar Markam Fashion tocmai a semnat o intelegere cu reprezentantii Eurtrop Consulting din Bucuresti pentru deschiderea in franciza a doua magazine monobrand in Romania – primul in Galleria Mall din Buzau, iar cel de-al doilea intr-un mall in zona Berceni. Totodata, „modelul“ lui Jianu – Inditex (proprietarul Zara) – va deschide in aceasta primavara in Baneasa Shopping City nu mai putin de sapte magazine cu brandurile din portofoliu, dupa cele cinci de la Cluj si doua din Bucuresti inaugurate anul trecut.

    „Cred ca in urmatorii trei ani si Zara o sa incetineasca ritmul deschiderilor in Romania. Au deschis la Cluj, mai deschid in Baneasa si probabil ca asta va fi tot. Nu e piata pentru 40 de Zara in Romania“, considera Rares Jianu, care apreciaza totusi ca piata ar putea suporta cateva zeci de magazine TinaR. „Noi nu ne-am dezvoltat pana acum, pentru ca nu aveam unde. Conceptul nostru de magazin si de colectie se preteaza in mall-uri sau galerii comerciale si vrem sa fim prezent i in fiecare mall care se deschide“, explica omul de afaceri.

    Altfel spus, strategia de extindere coincide cu inmultirea marilor centre comerciale, in conditiile in care planurile anuntate de dezvoltatori arata ca pana in 2010 vor fi disponibili spre inchiriat peste doua milioane de metri patrati. Rares Jianu spune ca decizia lui cea mai inspirata de pana acum a fost cand s-a hotarat sa vanda nu numai niste haine, ci o eticheta – „sa construim si sa vindem un brand. Asta e esential“.

    Cel mai bun exemplu in acest sens, in industria textila romaneasca, l-au dat clujenii de la Jolidon, care acum au nu numai o retea de 68 de magazine in Romania, dar au reusit sa si exporte marca, avand 48 de magazine si filiale in Ungaria, Franta si Italia.

    Are in plan si TinaR sa se extinda si peste granita? „Ne vom consolida mai intai in Romania, si pe urma vom gandi o strategie de extindere regionala“, spune Jianu. „Cand vom acoperi piata Romaniei foarte bine, vom iesi si afara. Daca am avea o suta de magazine in tara, nu vad de ce n-am deschide si in Moldova sau in Bulgaria.“

  • Sa fie pace pentru 4G!

    Arun Sarin s-a incumetat sa spuna public, la recent incheiatul World Mobile Congress (WMC) de la Barcelona, ceea ce majoritatea managerilor din telecom vorbesc doar pe la colturi.

    Si anume ca daca operatorii mobili nu se vor concentra sa lanseze noi servicii si aplicatii, vor fi marginalizati si „isi vor pierde relevanta“ pe piata in favoarea unor noi jucatori, inclusiv unii necunoscuti acum, dar care pot prolifera datorita celui mai spectaculos si necostisitor mijloc de productie din istoria omenirii, internetul.

    Aceeasi idee a sustinut-o si John Chambers, care a solicitat la randu-i ca firmele implicate in telecom, fie ca sunt operatori, furnizori de servicii, de terminale sau de echipamente de retea, sa depaseasca divergentele si sa se concentreze asupra modurilor in care pot colabora. El a amintit de pericolul ca operatorii mobili sa ajunga niste „dumb pipes“, adica niste simpli „carausi“ de date, incapabili sa ofere serviciilor valoare adaugata.

    Perspectiva a fost de fapt enuntata mai de mult de analisti care au afirmat transant ca operatorii telecom isi pierd incetul cu incetul statutul de „regi ai pietei“, in conditiile in care tertii implicati in industrie – cum ar fi Google – cauta strategii care sa-i duca direct la consumator, sarind peste companiile de telefonie mobila.

    Avand de-a face cu un mediu extrem de concuren- tial, cu o piata ajunsa in multe zone la saturatie, cu sabia institutiilor de reglementare deasupra capului (institutii care insista periodic sa se reduca tarifele), industria telefoniei mobile isi vede cresterile si marjele de profit in pericol de a se diminua constant.

    Si nici producatorii de echipamente de retea nu o duc exceptional. Razboiul la care s-au referit Sarin si Chambers, care a devenit evident in discutiile de la congresul din Barcelona, are ca miza noile tehnologii care promit aparitia celei de-a patra generatii de telefonie mobila. 4G va face posibila (datorita vitezelor uriase de acces la internetul mobil, pe care le presupune) dezvoltarea serviciilor de divertisment si a celor pentru clientii de business, in care isi pun speranta companiile de comunicatii mobile.

    Tehnic vorbind, daca sistemul actual 3G permite, in varianta cea mai avansata, o viteza de descarcare pe dispozitive mobile de pana la 30 Mbps, 4G va aduce de cateva ori mai mult, respectiv 100-200 Mbps. Insa in drumul de la teorie la lansarea comerciala, 4G este marcat deocamdata de o infruntare intre doua standarde, WiMax si LTE (Long Term Evolution).

    Fiecare dintre aceste doua tehnologii a cooptat nume sonore in echipa proprie de sustinatori, pentru a-si asigura suprematia, insa sunt si companii care joaca pe ambele fronturi. WiMax este promovata de cel mai mare producator de cipuri din lume, Intel, alaturi de Motorola si Samsung, si sustinuta de operatori importanti, printre care Sprint Nextel (SUA) si KDDi (Japonia).

    Tehnologia LTE, conceputa de Ericsson, Nortel Networks si Nokia-Siemens Networks, este sprijinita de Vodafone si de americanii de la AT&T si Verizon. LTE ii are astfel de partea sa pe ocupantii primelor doua pozitii in topul mondial al operatorilor mobili. Un sprijin substantial a venit de la gigantul China Mobile, care va testa de asemenea LTE.

    Cum bine se stie, China este o piata uriasa, cu un potential de dezvoltare la fel de urias, cu jocurile in campul 3G inca nefinalizate, ceea ce va avea fara indoiala o influenta semnificativa in stabilirea castigatorului. In schimb, companiile mai prudente si-au rezervat locuri in ambele barci.

    Un exemplu concludent (nu singurul) este Alcatel- Lucent, care pe de o parte a incheiat o intelegere de colaborare in cercetare pentru LTE cu japonezii de la NEC, pe de alta anunta ca impreuna cu Samsung a realizat o solutie revolutionara pentru WiMax.

    Din punctul de vedere al introducerii practice, WiMax isi revendica atuul de fi deja „pe teren“, inginerii montand de zor infrastructuri experimentale, atat in tarile in curs de dezvoltare, cat si in cateva mari orase americane.

    In plus, la WMC Barcelona o multime de producatori de retelistica si de hardware au prezentat statii de baza, modemuri USB, echipamente portabile si kit-uri WiMax, gata de a fi comercializate. Un punct bine marcat, daca ne aducem aminte de nefericita poveste de acum cativa ani, de la lansarea 3G: dupa ce marii operatori au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru licente, veniturile prognozate au intarziat sa apara din cauza ca telefoanele de noua generatie erau slabe calitativ, scumpe si putine.

    In privinta LTE, chiar si cei mai inflacarati sustinatori admit ca nu va putea fi introdusa comercial mai devreme de 2009. Exista o dorinta de a arde etapele insa: unul dintre promotorii LTE, inovatorul operator nipon NTT DoCoMo, a anuntat deja ca va lansa servicii de internet broadband bazate pe LTE in 2010. Totodata, Ericsson a profitat de excelenta mediatizare pe care a adus-o World Mobile Congress pentru a realiza transmisii de date bazate pe LTE, la viteze wireless greu atinse pana acum.

    Deja nu mai e vorba de teste de laborator, ci de o platforma functionala care sa permita conectarea mai multor utilizatori de telefoane mobile si transfer de date intre acestea de pana la 160 Mbps. Daca facem comparatie cu realitatea de astazi, cand o conexiune prin cablu de 2-4 Mbps este considerata performanta in majoritatea birourilor, nu mai avem nevoie de nicio explicatie. Fiecare dintre cele doua tabere, LTE si WiMax, participa la disputa invocand propria lista de avantaje tehnologice pentru a-si sustine punctul de vedere.

    Argumentele sunt destul de complicate, generand dispute aproape filozofice intre tehnicieni, desi foarte multi specialis ti sunt de parere ca cele doua standarde au elemente comune in proportie de pana la 80%. Un lucru e insa unanim acceptat: utilizatorii de internet mobil cer viteze din ce in ce mai mari pentru a consuma dupa pofta inimii continut multimedia (in primul rand video), ceea ce inseamna o piata potentiala apreciabila pentru echipamentele 4G.

    Tocmai de aceea, Arun Sarin a facut apel la o pace care sa duca la unificarea celor doua standarde. Tehnologia 4G cere timp si bani; costurile implicate de cercetare si dezvoltare si cele legate de instalarea infrastructurii la nivel mondial sunt estimate la zeci de miliarde de dolari.

    Exista insa putine sanse ca disputa WiMax-LTE sa fie transata curand si clar in favoarea uneia dintre parti. In definitiv, nu e nici prima, nici ultima, pentru ca avem istoria GSM versus CDMA, standarde care coexista si astazi pe piata.

    Singura certitudine ar fi ca evolutia spre viteze de descarcare pe dispozitive mobile de neinchipuit astazi nu mai poate fi stopata, iar constrangerile de profitabilitate la care sunt supusi cei mai mari jucatori din telecom, din cauza costurilor si a concurentei, plus tendinta de consolidare din ce in ce mai accentuata de pe piata vor duce, cel mai probabil, la negocieri de culise intre beligeranti mai eficiente decat actualul razboi mediatic.

  • Cultura generala, din nou la moda

    George T. lucreaza in domeniul calculatoarelor la o companie de marime medie.

    De cateva saptamani a descoperit ca pauzele intre diversele sarcini pe care le primeste la serviciu pot fi mai placut acoperite jucand un concurs online de cultura generala numit Conquiztador. „Acasa nu ma joc… poate doar uneori in timpul saptamanii, seara tarziu“, spune el.

    Ca si el fac majoritatea celor 120.000 de persoane care joaca zilnic acest concurs, judecand dupa cele doua varfuri de audienta, intre 17 si 18 si prima ora de dupa miezul noptii. „In general la acea ora televiziunile pun programe cu miza mai mica. 15.000 de jucatori in aceasta ora inseamna, tradus in rating, 0,3. Valoarea asta poate o ating posturile situate undeva la sfarsitul top 10 al televiziunilor“, spune Robert Berza, internet business unit manager la Pro TV.

    Jocul isi are originea in Ungaria, de unde a fost exportat si catre Germania, Statele Unite, Romania, Bulgaria si Rusia. Pana acum insa, singurul succes din afara, judecand dupa traficul atras, e Romania. Chiar saptamana trecuta, versiunea in limba romana a egalat traficul generat de versiunea ungureasca, Honfoglalo.hu, conform datelor generate de serviciul universal de monitorizare Alexa.com.

    Conquiztador a fost lansat in Romania de aproximativ un an, dar fara a reusi sa ajunga la cifre de audienta care sa-l plaseze in topul trafic.ro (unde acum este pe primul loc). Motivul este faptul ca echipa din Cluj care s-a ocupat cu lansarea cauta de fapt pe cineva care sa plateasca costurile de licentiere asupra jocului, pastrandu-l intr-o perioada de relativa conservare.

    Compania cu care a fost semnat contractul, la sfarsitul anului trecut, este Pro TV, iar suma exacta pentru achizitia licentei de operare in Romania pe o perioada de cinci ani nu a fost facuta publica.

    Modelul propus de proprietarii din Ungaria implica o taxa lunara variabila de licenta, proportionala cu traficul generat, pe principiul ca un numar mai mare de jucatori inseamna si o sursa mai mare de venit din publicitate.

    „Exista acest revers al medaliei, dar nu ne facem griji, pentru ca exista foarte mult interes pentru joc. Nu doar ca ne vom acoperi costurile, dar vom scoate bani din el“, este de parere Robert Berza.

    Primele trei luni au fost lipsite de publicitate, dar reprezentantul Pro TV spune ca sunt cateva campanii publicitare ce asteapta sa fie difuzate in perioada urmatoare in joc.

    Sub ce forma poti insera mesaje comerciale intr-un joc de cultura generala e o intrebare cu trei variante de raspuns. In primul rand, cea mai folosita metoda in publicitatea online din Romania, cea a bannerelor, e vazuta drept mai putin potrivita in acest caz de catre Berza.

    El spune ca un cumparator de publicitate ar putea fi indreptatit sa aleaga mai degraba varianta intrebarilor despre un produs sau o companie, printre cele de cultura generala. Vizitatorul va fi astfel determinat sa caute pe internet informatia si sa ajunga pe site-ul advertiserului.

    „Noi le putem aduce in jur de 10.000 de oameni pe site din interiorul jocului. Pentru atat de multe persoane se cheltuie de regula bugete insemnate“, spune Berza.

    Apoi, faptul ca jucatorii cei mai priceputi sunt recompensati saptamanal cu diverse premii induce alte posibilitati. Cel de saptamana trecuta, de exemplu, a fost un PDA despre care au aflat majoritatea celor ce au cont.

    Premiul in sine poate fi, asadar, o metoda de promovare a unui produs, cu descrieri complete asupra caracteristicilor. Iar Conquiztador ar trebui vazut nu doar ca o uriasa masina de marketing, prin cele 127 de milioane de pagini afisate saptamanal.

    Metodele de monetizare merg dincolo de publicitate. Exemplul cel mai concret il reprezinta versiunea din SUA: utilizatorii platesc un abonament lunar pentru a putea juca. Varianta este considerata de catre proprietarii licentei potrivita pentru Romania doar intr- un orizont mai mare de timp.

    Pana la sfarsitul acestui an insa ar mai putea fi dezvoltat un subprodus al Conquiztador, fie o versiune de nisa – ca de exemplu un Conquiztador cu intrebari din programa de bacalaureat -, fie una cu circuit inchis, oferita companiilor pentru traininguri specifice.