Costurile au fost de in jur de 190 000 euro, acestea fiind aproape de bugetul de 200.000 de euro sumat la inceputul lui 2007.
In acest an, au participat 170 de echipe de creatie din 69 de agentii, competitorii din strainatate reprezentand 67 % din totalul inscrierilor.
AdPrint premiaza cele mai bune creatii print si echipele care le-au realizat, iar cea de-a noua editie a festivalului s-a desfasurat intre 7 si 10 februarie la Brasov.
Exista cazuri in care salariile autohtone pentru anumite functii sunt chiar de doua ori mai mari decat cele din Cehia, Ungaria sau Polonia. Pe ansamblu insa, media la noi se situeaza undeva pe la jumatatea celei din tarile respective, in principal pentru ca salariile de la baza piramidei sunt foarte mici in Romania.
„La noi salariile mari sunt foarte mari, iar salariile mici sunt foarte mici. Diferenta este mult mai mare decat in alte tari, de aceea valoarea medie a salariilor autohtone este cam la jumatatea celei din Cehia, Ungaria sau Polonia. Daca insa luam si comparam post cu post, sunt unele mai bine platite in Romania decat in Cehia si Ungaria“, spune Madalina Popescu, general manager al Pluri Consultants.
Pachetul salarial la nivel de top management dintr-o companie multinationala a devenit comparabil cu cel al omologilor lor din tarile central si vest-europene deja de vreo doi-trei ani, iar in ultimul timp, ca urmare a crizei de personal de pe piata autohtona, salariile au devenit comparabile si la nivel de middle management si de specialisti.
Un top manager de multinationala castiga anual intre 100.000 si 300.000 de euro, iar specialistii in resurse umane spun ca in cazul lor, in acest an salariile nu vor mai inregistra cresteri mai mari de 10-12%, fata de 30-40%, cat s-au inregistrat anul trecut.
Head-hunterul George Butunoiu, care a recrutat anul trecut 50 de manageri, recunoaste ca salariul cel mai mare negociat pana acum a fost de 35.000 de euro, dar ca pe piata exista si salarii mai mari. Anul trecut, cele mai active domenii din punctul de vedere al cresterilor salariale au fost sectorul financiar, al bunurilor de consum, industria si tehnologia.
Panos Manolopoulos, managing partner al companiei de executive search Stanton Chase, spune ca salariile cele mai mari au fost in sectorul bancar, urmate de domeniul bunurilor de consum si domeniul tehnologic. Pentru 2008 insa, Manolopoulos crede ca vor veni puternic din spate constructiile, serviciile si sectorul imobiliar.
„In cazul multinationalelor, salariile pentru posturile de top sunt mai aproape de cele occidentale, pentru ca posturile respective fac parte din organigrama aprobata de companiamama“, spune Manolopoulos. Fiecare post are alocat cate un buget, iar pachetul salarial a inceput sa devina comparabil cu cele occidentale de cand Romania a inceput sa inregistreze crestere economica si nu a mai fost considerata o tara cu risc.
Daniela Necefor, managing partner al Total Business Solutions, spune ca in domeniul bancar, in IT, in domeniul financiar si in vanzari, salariile sunt la fel ca acelea din tarile din vestul Europei, precum Germania, Franta, Italia, indiferent de post.
„Un student care are experienta de un an cere pentru un post de contabil entry-level 600 de euro“, spune Necefor.
In vanzari, situatia este similara. Un director regional de vanzari italian din industria auto (care se ocupa de tarile din Europa) are un salariu de 3.500 de euro (la care se adauga pachetul de beneficii), la fel cat are un director national de vanzari de la noi.
„Anul trecut, angajatorii au fost luati de val si au marit salariile, dar incep sa-si dea seama ca nu pot sustine aceste costuri. Daca vor sa ramana in piata, anul acesta cresterile nu trebuie sa depaseasca 10%. Deja stiu un caz de o companie din IT care vrea sa-si reduca activitatea pe piata romaneasca, pentru ca salariile au devenit mai mari decat in Vest“, afirma Daniela Necefor.
Salariile din IT sunt printre cele mai competitive din mediul privat, ca urmare a valului de investitori care au intrat in ultimii ani pe piata. Un programator senior castiga intre 1.800 si 2.500 de euro, in timp ce salariul unui program manager variaza intre 2.000 si 4.000 de euro.
Alexandru Costin, country manager al Adobe Romania, considera ca salariile oamenilor din IT sunt „cam umflate“, in special datorita cererii foarte mari. „Nu sunt insa excesiv umflate decat daca sunt comparate cu alte industrii. In IT cred ca exista un echilibru intre competente si salarii; nimeni nu plateste foarte mult pe o persoana care nu este foarte capabila.“
Potrivit previziunilor specialistilor de la firma de consultanta in resurse umane Mercer, daca in 2007 un manager general avea un salariu de baza mediu brut de 12.000 de euro pe luna, iar avansul salarial estimat pentru aceasta functie este cuprins intre 9,3% si 12% anual, sefii de organizat ii ar putea castiga, in medie, pana la 13.500 de euro lunar in 2008.
Salariile managerilor din esalonul al doilea vor creste aproximativ in acelasi ritm, astfel incat un sales & marketing manager va castiga, in medie, 6.300 de euro pe luna, iar un director financiar peste 6.000 de euro.
La aceste sume se adauga insa pachetul de compensatii si beneficii, ceea ce face ca veniturile totale sa ajunga sa fie in realitate mult mai mari. In ceea ce priveste pozitiile de top, cel mai bine platiti sunt directorii bancilor, ale caror salarii nete variaza intre 12.500 si 18.300 de euro lunar, suma la care se adauga diverse beneficii precum masina de serviciu, telefon, laptop, asigurare medicala pentru intreaga familie, pensie privata, cheltuieli de calatorie, optiuni pentru studii, procent din profit.
Pe locul al doilea dupa serviciile bancare, aproape la egalitate, se afla managerii din telecom si IT&C si cei din retail, unde un CEO castiga intre 7.500 si 15.000 de euro net pe luna, arata un studiu realizat de Stanton Chase.
„Un project manager pentru un santier mare de constructii, un om care conduce un proiect de 200 pana la 500 de milioane de euro are un salariu intre 6.000 si 9.000 de euro. Sau sunt oameni de vanzari in Romania cu salarii care ajung la 4.000-4.500 de euro pe luna. Acestia sunt bani oriunde in Europa. Ca sa nu mai vorbim in SUA, unde salariile sunt mai mici“, spune Madalina Popescu.
Astfel de salarii atrag in Romania, pe pozitii de middle management, si francezi sau germani – in general proveniti din zonele care se confrunta cu o rata mare de somaj. In Romania, in zonele puternic dezvoltate – Bucuresti, Cluj, Timisoara, Sibiu, Constanta – somajul este negativ, in timp ce si Franta si Germania, de exemplu, au un somaj de aproape 8%.
„Sunt zone intregi din Franta sau Germania puternic industrializate care au someri multi. Si prefera sa vina in Romania, pentru ca la acelasi nivel cu specialistii roma ni, ei au un nivel de competenta mai ridicat. Un salariu de 2.000 de euro pe luna e un salariu bun si in Franta si in Germania. E un venit corect, din care poti sa traiesti“, comenteaza Popescu.
Potrivit Studiului Anual Compensatii si Beneficii, realizat de Hay Group, 80% dintre companii pregatesc in aceasta perioada ajustarile salariale pentru 2008. “Cele mai multe companii pregatesc ajustari salariale pentru 2008 in ianuarie – februarie si acum au o idee mult mai clara despre cat de mult vor trebui sa creasca salariile angajatilor lor. In mai 2007, participantii la studiul Hay Group de remunerare se asteptau la o crestere medie a salariilor de 10,2% pentru 2008. Cresterea medie prevazuta pentru anul acesta in februarie este cu 4,8% mai mare si ne asteptam sa fie de aproximativ 15%”, explica Alina Popescu, manager divizia Studii de Remunerare, Hay Group Romania.
Cele mai mari cresteri (15,7%) se vor inregistra la nivelul de management, iar cele mai mici (14,4%) pentru personalul administrativ. Acest lucru poate fi explicat prin faptul ca 69% dintre companii au raportat faptul ca intampina dificultati pentru a recruta anumite tipuri de joburi.
Acelasi studiu arata ca mai mult de jumatate dintre companiile participante au enumerat retentia, selectia si recrutarea, training/dezvoltarea angajatului, sistemul de motivare si managementul performantei ca fiind printre preocuparile si provocarile majore din acest an.
Hay Group este o firma globala de consultanta, cu 86 de birouri in 47 de tari si peste 7.000 de clienti in toata lumea.
Spre deosebire de majoritatea managerilor, Isabelle Pleska, director general al Bricostore Romania, nu are un mandat delimitat in timp; tine fraiele Bricostore inca de la primii pasi pe piata romaneasca, din 2001, dupa ce inainte a lucrat vreme de trei ani si jumatate in Ungaria.
Perioada petrecuta in Romania este deja de doua ori mai lunga, dar directorul Bricostore spune, vorbind romaneste cu accent frantuzesc, ca nici nu se gandeste sa plece din Romania, mai ales ca urmeaza doi ani intensi pentru companie. Nu mai putin de zece deschideri sunt programate, cate cinci in fiecare an, ceea ce inseamna practic o crestere cu peste 100% fata de reteaua de opt magazine pe care le numara acum Bricostore.
Compania franceza, ce ocupa acum al doilea loc in piata in functie de vanzarile anuale, dupa reteaua germana Praktiker, a realizat in 2007 o cifra de afaceri de 180 de milioane de euro, in crestere cu 30% fata de anul precedent, dupa ce a deschis un singur magazin, la Pitesti.
„Aveam programate doua deschideri, dar una dintre ele a fost amanata, nefiind gata magazinul“, explica Pleska. Ca tinta pe termen lung, compania are o retea de 20 de magazine, dar „totul e legat de deschiderea de hipermarketuri alimentare“, magazinele retelei Bricostore fiind in parcuri comerciale sau in imediata apropiere a unor astfel de parcuri.
„E de preferat ca in zona sa fie si un magazin de mobilier, pentru ca o oferta larga de produse polarizeaza atentia clientilor si sporeste traficul“, spune reprezentanta Bricostore. Pe langa varianta cresterii organice, „ne gandim si la posibilitatea de a prelua o alta retea de pe piata“, declara pentru BUSINESS Magazin Isabelle Pleska.
Desi nu a dorit sa ofere amanunte, directorul Bricostore Romania a confirmat ca din acest punct de vedere cei mai interesanti sunt comerciantii romani de profil – iar aici ar fi vorba de Ambient Sibiu si Dedeman Bacau.
O preluare are insa, pe langa avantajul imediat al acoperirii rapide a teritoriului tarii, si o serie de dezavantaje, mai ales la capitolul costuri. O preluare este costisitoare nu numai ca tranzactie, ci implica o serie de cheltuieli pentru alinierea magazinelor „atat in ce priveste amenajarea spatiului, cat si pentru reformarea oamenilor“, spune Pleska.
Tot ea precizeaza insa ca nu se asteapta ca viitorul imediat – urmatoarele luni – sa aduca astfel de tranzactii pe piata de bricolaj. Apetitul pentru spatii comerciale depaseste in acest moment puterea dezvoltatorilor mai cu seama ca toate retelele de do-ityourself (DIY) accelereaza la maxim ritmul deschiderilor.
In timp ce Bricostore vrea sa-si creasca numai anul acesta numarul de magazine cu peste 50%, Praktiker are inten- tii de a deschide cam tot atatea spatii noi ca si anul trecut, cand a inaugurat patru.
Piata de DIY, a carei valoare a depasit anul trecut 1 miliard de euro, conform estima rilor BUSINESS Magazin, este disputata atat intre lanturile internationale cu vechime – ca Praktiker si Bricostore –, cat si de numele romanesti ca Ambient, ce acopera zona vestica a tarii, si Dedeman Bacau, ce s-a concentrat pana acum pe zona Moldovei.
La o scara mai mica sunt prezenti si alti comercianti romani de profil, ca Tiger Amira Bihor (nord-vest) si Stelcati Constant a (sud-est). Acestora li se adauga Arabesque, distribuitor de materiale de construct ii si finisaje, controlat de omul de afaceri Cezar Rapotan, cel ce a adus in Romania si reteaua de magazine Mr. Bricolage.
BauMax s-a dovedit mai iute de picior, inaugurand intr-un an si jumatate nu mai putin de cinci magazine, toate in afara Capitalei. Reteaua austriaca Hornbach si-a facut si ea intrarea in piata la finalul anului trecut cu un magazin in Bucuresti, iar comerciantul german Obi a anuntat recent ca vrea sa deschida anul acesta cel putin doua magazine.
Avantajul companiilor cu vechime in piata – ca Praktiker, Bricostore si retelele romanesti – este dat mai cu seama de costurile de operare mai reduse de care se bucura, cel putin pana in acest moment. Frenezia preturilor din domeniul imobiliar forteaza costurile sa urce spre praguri de neimaginat in urma cu 6-7 ani.
Bricostore are in proprietate majoritatea spatiilor in care opereaza, dar tactica se schimba, pentru ca pretul terenurilor este deja foarte mare. In completare insa, „tot ce e legat de inchiriere este foarte scump si nu suntem prega titi sa acceptam orice pret cu orice chip numai pentru a ne extinde“, spune Pleska.
Compania pe care o conduce a preferat politica pasilor marunti, mai ales ca „la inceput, cand am intrat pe piata din Romania, a trebuit sa ne autofinantam; nu era nicio banca dispusa sa ne acorde fonduri pentru investitii“. Asa se face ca reteaua Bricostore are acum opt magazine, in timp ce principalul sau competitor, Praktiker, are deja 20.
Vanzarile pe magazin inclina insa balanta in favoarea francezilor, ce au inregistrat anul trecut o medie de 22,5 milioane de euro, fata de 12,5 milioane de euro in cazul germanilor. Fiind o afacere de familie, cu prezenta peste granite in Ungaria, Croatia si Romania, Bricostore nu s-a bucurat de suportul financiar al marilor grupuri comerciale ce si-au adus diviziile de DIY pe piata romaneasca.
Cel mai recent exemplu este Obi, parte a grupului Tengelmann, prezent deja in Romania cu reteaua de magazine de tip discount Plus, care detine in piata germana pozitia de lider si care ataca acum piata romaneasca. Pentru Bricostore, accentul in extindere cade anul acesta pe provincie – deschideri la Arad, Focsani, Braila, Oradea si Suceava – dupa ce a preferat pana acum sa se concentreze mai mult pe Capitala.
O sursa de crestere a afacerii este insa, in opinia Isabellei Pleska, si masa de orase medii si mici. „Nu avem nimic batut in cuie deocamdata, dar ne gandim sa continuam extinderea cu varianta unor magazine de dimensiuni mai mici, odata ce vom acoperi toate orasele mari“, spune directorul Bricostore.
Toate magazinele pe care francezii le au deja pe piata sunt de dimensiuni mari, cu suprafete cuprinse intre 10.000 si 14.000 mp. Desi Bricostore este prima retea de DIY care se gandeste la extinderea si catre orase de dimensiuni medii, modelul n-ar fi tocmai o premiera pe piata romaneasca.
Un corespondent se regaseste pe piata magazinelor alimentare: reteaua franceza de hipermarketuri Carrefour a intrat in segmentul supermarketurilor prin preluarea Artima. Pleska spune insa ca orasele medii nu sunt plasate deocamdata in varful listei de prioritati, unde orasele mari figureaza in continuare drept cele mai atractive tinte.
Sigur ca actorii sunt cei mai frumosi si realizatorii TV cei mai destepti, iar producatorii de showuri sunt si frumosi si destepti, pentru ca ei vin cu banii; chestia e ca in spatele celor frumosi si destepti stau cei urati, dar mai destepti decat desteptii, pentru ca ei isi imagineaza replici spumoase si situatii amuzante si intamplari emotionante, adica suma lucrurilor care ii fac pe actori si producatori sa defileze mandri pe covorul rosu.
Vorbesc de covorul rosu pentru simplul fapt ca scriu acest text inainte de Oscaruri, dar nu premiile academiei americane de film ma preocupa, ci puterea. Mi se pare cel mai potrivit subiect in vremuri de recesiune economica, de Kosovo si de afisare vulgara a puterii, cum ziceau baietii aceia de la Pantera*.
Puterea celor urati si mai destepti decat desteptii, care uite ca, daca vor, le pot face pe frumoasele lumii sa poarte, figurat vorbind, rochia de anul trecut pe pomenitul covor rosu. Puterea celor umili carora, intr-un 2008 al alegerilor generalizate, la noi, la americani, la rusi sau la spanioli sau aiurea, li se cerseste, mai mult ca niciodata, atentia. Puterea celor ce-si inchipuie ca pot crea natiuni din nimic. Puterea celor ce-si inchipuie ca pot pastra granite trasate aiurea. Puterea celor ce mai cred in granite si a celor ce nu mai respecta nicio limita.
Guy Kawasaki, un guru al afacerilor, a deschis o discutie in acest sens, pe care v-o propun.
El imparte puterea asa:
Initial mi-a sunat ca dictonul crestin cu oferitul celuilalt obraz sau ca zicerea aceea, discutabila, care ne asigura ca sabia nu taie capul plecat. Pe urma a intelepciune budista transferata in lumea occidentala (de regula asemenea transferuri se fac intr-un mod cel putin nefericit, de genul «pune-ti clopotei de vant la intrare si trage o dunga rosie in stil feng shui si o sa te umpli de bani», chiar daca nu faci nimic pentru asta).
Asa ca am incercat sa ma dumiresc. Kawasaki se bazeaza pe un articol al profesorului Dacher Keltner de la Universitatea Berkeley, „The Power Paradox“, care lanseaza urmatorul concept: puterea este abilitatea de a influenta oamenii sa isi atinga scopurile si interesele, folosindu-ti propriile abilitati intr-un mod responsabil.
Paradoxul este ca puterea deterioreaza numitele abilitati. Ca sa terminam cu teoria, profesorul de la Berkeley mai invoca trei mituri ale puterii in lumea moderna. Primul este ca puterea inseamna cash, voturi si muschi, al doilea ca un individ definit drept machiavelic va castiga oricum in jocul puterii si al treilea ca puterea este dobandita in urma aplicarii unei strategii.
Fiecare din aceste mituri este demontat, cu exemple practice ce merg de la puterea tipatului copilului ce vrea o bomboana asupra parintilor la ierarhiile din dormitoarele universitatilor, unde modestia este la mare pret, sau la manifestarile executivilor de la Enron. In esenta puterea adevarata are nevoie, in opinia lui Dacher Keltner, de modestie si empatie, nu de forta si de teama de pedeapsa; dar ceea ce vor cu adevarat oamenii de la liderii lor, asa-numita inteligenta sociala, este distrusa de experienta puterii.
Fostul director executiv de la Enron Jeffrey Skilling definea puterea astfel: „Tot ceea ce conteaza sunt banii… cu bani cumperi loialitate. Nici o emotie nu este mai importanta decat banii“. Bazandu- se si pe astfel de credinte, Enron a fost puternica: sase ani la rand a fost categorisita una din cele mai inovatoare companii in topul Fortune, New York Times credea ca este un model pentru noua cultura a muncii din SUA, iar Kenneth Lay, predecesorul lui Skilling, era desemnat drept unul din cei 25 de manageri de top din 2000.
Cel mai la indemana exemplu de putere pe care o cunosc se bazeaza, machiavelic, tocmai pe crearea de temeri si pe identificarea de vinovati. Mai mult, avem de-a face cu o serie de mantre care ni se recita constant, periodic, fara ca misionarii sa oboseasca si fara ca bastinasii de convertit sa incerce sa le analizeze sau sa le verifice: rusii si gazele, ungurii si separatismul, romanii si productivitatea, valabilitatea relatiei dintre invatatura si reusita in viata sau dintre munca si avere.
Discursul meu despre putere nu are nici o morala, pentru ca jocul puterii nu poate fi demontat; totdeauna se va gasi cineva dispus sa insele si cineva dispus sa se lase inselat. Dar mi se pare cel mai potrivit subiect in vremuri de recesiune economica, de Kosovo si de afisare vulgara a puterii, cum ziceau baietii aceia de la Pantera.
* PANTERA – grup american de heavy metal; In 1992 au lansat albumul VULGAR DISPLAY OF POWER
Aceasta are o experienta de sapte ani in comunicare si va coordona activitatile de PR atat pentru agentie, cat si pentru clientii comerciali.
Friends Advertising a fost infiintata in 2003 de catre Bojan Spasic si Sorin Tranca, iar in toamna anului trecut s-a afiliat la IMSG, retea internationala care activeaza pe piete in dezvoltare.
IMSG isi proprune ca pana la sfarsitul lui 2009 sa devina unul dintre primele zece grupuri de comunicare.
In ultimii doi ani, Friends a lucrat pentru aproximativ 25 clienţi,printre care: Unilever Canon Photo-Video CEE (cont regional), TINA R, Medrom, Intersnack, Euro 26, Gealan, Siemens România, Fundatia Copii Sănătoşi, Porsche Bucuresti Vest 2, Fan Courier, European Drinks, Ţiriac Imobiliare,
Daca actionarii vor fi de acord cu propunerile presedintelui societatii Gheorghe Calburean, va fi infiintata o entitate separata care se ocupa de dezvoltarea proiectului imobiliar, societate in care Dafora va detine o cota de 50% din capitalul social. Inainte de infiintarea societatii va fi efectuat un studiu de fezabilitate.
In Adunara Generala urmeaza a fi decisa si vanzarea unui teren de constructii detinut de Dafora catre societatea nou infiintata. Terenul a carei destinatie urmeaza a fi stabilita se afla in cartierul Floreasca al Capitalei, una dintre zonele foarte scumpe in prezent. Compania nu a furnizat date privind marimea terenului si nici tipul proiectului imobiliar, cel mai probabil fiind vorba de o cladire de birouri.
Decizia actionarilor Dafora va fi luata cu o zi inainte de intrarea actiunilor Dafora (simbol DAFR) pe piata principala a BVB, categoria a II-a. Titlurile Dafora se tranzactioneaza din 1996 pe piata RASDAQ, catgoria III Regular, iar in prezent sunt suspendate pentru desfasurarea AGEA.
Indicele BET a inchis sedinta cu o apreciere de 2,2%, ajungand pana la 7.812 puncte, dupa ce atinsese o majorare maxima de 3,5 procente pe parcursul zilei. Si BET-C, indicele compozit a continuat urcarea cu 1,75%, valoarea de inchidere fiind de 5.441 puncte. Ambii indici au fost trasi in jos in ultimul sfert de ora de tranzactionare, cauza fiind vanzarile speculatorilor intra-day, care si-au marcat profiturile obtinute in sedinta de astazi.
Cea mai importanta apreciere a fost inregistrata de BET-FI, cu 4,7%, indicele ajungand pana la valoarea de 64.543 puncte. Principala sustinere a venit din partea SIF3 Transilvania, care a consemnat o crestere de 8,2%. SIF1 Banat-Crisana a urcat 4,6%, iar SIF5 Oltenia 4,1%. Cele cinci societati de investitii financiare au consemnat o valoare de tranzactionare de circa 45 milioane lei (12,4 milioane euro).
Lichiditatea pietei a fost egala cu media anului trecut, valoarea totala de tranzactionare fiind de 22,8 milioane euro, cu 21,2 milioane euro aferente operatiunilor de pe piata principala. Moneda nationala a mai recuperat 1,6 bani fata de euro, cursul oficial comunicat de BNR fiind de 3,643 lei/euro.
Ei si-au propus sa ridice in Emiratele Arabe Unite primul oras din lume in intregime ecologic.
Pana la finalizarea proiectului este insa cale lunga si, se pare ca, preocupati de proiectele viitorului, emirii arabi uita de prezent. Acum, Golful Persic este o zona extrem de poluata.
Click aici pentru mai multe amunte
Foamea de credite a romanilor e exploatata din plin de banci. Acestea, pentru a mai ciupi cativa lei din dobanzi si comisioane, au ajuns sa lucreze cu un calendar propriu, diferit de cel gregorian. Astfel, pentru unele banci, anul are un numar diferit de zile, in functie de operatiunea pe care o executa institutia.
Cand e vorba de calculat dobanda la credite, aceasta se percepe pentru 365 de zile. In schimb, dobanda la depozite se acorda doar pentru 360 de zile, adica cat are, in teorie, anul bancar. Din pacate, banci precum Unicredit Tiriac, CEC, Banca Romaneasca sau Banc Post se raporteaza la un an de 360 de zile, dat te obliga sa platesti dobanda pentru „anul lung” de 365 sau chiar 366 de zile.
Click aici pentru a citi continuarea