BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Un român din zece foloseşte stocarea în cloud; trei sferturi spun că le-ar plăcea să folosească ochelarii Google

    Aproximativ o treime dintre cei chestionaţI sunt mai puţin deschişi către astfel de servicii. Respectivele persoane spun că nu le utilizează şi nu le-ar plăcea să apeleze la ele în viitor. Mai bine de 6 din 10 dintre cei chestionaţi consideră cloud-ul o modalitate de stocare a datelor utilă.

    Termenul de realitate augmentată este cunoscut pentru 30% dintre participanţii la studiu, iar 34% cunosc ochelarii Google. Peste trei sferturi declară că le-ar plăcea să le utilizeze, iar două treimi spun că le consideră utile.

    60% au aflat despre posibilitatea de a-şi plăti cumpărăturile în interiorul magazinelor cu ajutorul smartphone-ului şi 37% ştiu despre existenţa Google Wallet. 60% dintre participanţii la studiu se arată chiar dornici să le folosească în viitor.
    În ceea ce priveşte Smart TV-urile, ele sunt cunoscute de majoritatea internauţilor (9 din 10). Interesul pentru acest model de televizoare este mare, 83% dintre cei chestionaţi afirmând că şi-ar dori să deţină un astfel de aparat.

    Aceste intenţii confirmă de altfel datele de vânzări monitorizate de studiul GfK TEMAX care arată că în 2012 numărul de smart TV-uri achiziţionate de români a crescut de trei ori faţă de 2011. Aproape 12 procente dintre utilizatorii de internet declară că au deja un televizor inteligent, iar 88% îl consideră util.Studiul a fost realizat online, pe un eşantion de 524 persoane utilizatoare de Internet din mediul urban, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 54 ani.

  • Şapte din zece români folosesc internetul în decizia de a cumpăra un produs

    “Accesarea site-urilor de comparare a preţurilor, consultarea online a descrierilor detaliate ale produselor şi a recenziilor altor cumpărători, schimbul de informaţii din reţelele sociale, toate acestea sunt activităţi desfăşurate din ce în ce mai mult în vederea luării celei mai bune decizii de cumpărare, care să aducă cea mai mare valoare cumpărătorului”, a declarat, într-un comunicat, Raluca Răschip, consumer goods & retail director la GfK România.

    În afară de mediul online, treptat se dezvoltă şi alte medii de interacţiune, cum ar fi cel prin intermediul smartphone-urilor. Potrivit GfK, în prezent smartphone-ul este folosit cu precădere pentru a compara preţuri (44% dintre deţinătorii care s-au informat online sau au cumpărat online în ultimele şase luni), pentru a căuta informaţii şi recenzii (42%) şi pentru a localiza magazine (42%), dar a început să fie utilizat şi pentru verificarea disponibilităţii unui produs (31%) sau scanarea de coduri QR (22%).

    “Dacă până nu de mult magazinele şi mediile tradiţionale de comunicare erau principalele surse de informare în vederea luării deciziei de cumpărare, în prezent internetul este utilizat pe scară largă. (…) în acest mediu în care cumpărătorul este mult mai conştient de instrumentele pe care le are la îndemână şi mai implicat în procesul de cumpărare, utilizând tot mai multe pârghii pentru a maximiza valoarea pe care o obţine, devine tot mai dificil pentru producători şi pentru retaileri să păstreze un nivel de loialitate ridicat”, se menţionează în studiu.

    În România, penetrarea internetului a crescut constant în ultimii ani, atingând 53% la nivel naţional şi 63% la nivel urban în rândul persoanelor cu vârsta de peste 15 ani în aprilie 2013. În acelaşi timp, apetitul românilor pentru tablete şi smartphone-uri este în continuă creştere, smartphone-urile ajungând la o pondere de 25% din totalul pieţei de telefoane mobile în unităţi în 2012, iar numărul de tablete vândute a crescut de aproape cinci ori, arată GfK.

    Studiul GfK FutureBuy este reprezentativ pentru populaţia utilizatoare de Internet din mediul urban, cu vârste între 15 şi 45 de ani. Cercetarea a fost desfăşurată online pe un eşantion de 600 de respondenţi.
     

  • Cum sunt păcăliţi clienţii din Centrul Vechi

    Clienţii care aleg să îşi petreacă timpul liber stând la terasele de la “kilometrul 0 al distractiei” primesc bon fiscal doar la cerere, in majoritatea localurilor, dupa cum reiese dintr-un studiu realizat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons  in parteneriat cu Academia de Studii Economice.

    Astfel, dupa identificarea a 22 de localuri si analizarea lor din punct de vedere al respectarii drepturilor consumatorilor cat si a legislatiei in vigoare, a rezultat ca in peste 70% dintre unitati nu se elibereaza bon fiscal decata la cerere. Doar in 27% din cazuri bonul automat se elibereaza in mod automat, fara o solcitare ulterioara, printre acestea numarandu-se: Cafeneaua Egipteana, Entourage, The Embassy Hanul cu Tei, La Muse, Arcade Café, Curtea Berarilor.

    Studiul face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor si serviciilor comercializate pe piata romaneasca, derulat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania –  A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons in cadrul consortiului I.C.R.T. –  International Consumer Research&Testing pentru  produse si servicii la standarde europene, pentru ca alegerea cetateanului consumator sa fie facuta in cunostinta de cauza.

    Centrul istoric, kilometrul zero al distracţiei din Capitală, care în fiecare din ultimii ani marcaţi de criză a crescut „ca Făt Frumos“ – într-un an cât alţii în şapte -, „a intrat într-o mică depresie“ în primul se­mestru, acesta fiind un semnal clar că în spatele creşterii economice peste aş­tep­tări (peste 2% în acest an), al avan­sului exportului şi al producţiei indus­triale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care sunt încă în criză şi nu au bani să iasă să consume, scrie Ziarul Financiar.

  • BCR: Ponderea plăţilor cu cardurile în totalul tranzacţiilor a crescut de trei ori în şase ani

     “Cei mai activi clienţi din punct de vedere al numărului de tranzacţii non-cash sunt în Bucureşti şi Judeţul Ilfov, urmaţi de cei din judeţele Timiş şi Braşov, rezultă dintr-un studiu al BCR efectuat pe segmente interne de clienţi. Pe ultimele locuri în acest clasament se situează: Bistriţa, Neamţ şi Călăraşi”, se arată într-un comunicat al Băncii Comerciale Române.

    Clienţii utilizează plaţile la POS, prin internet banking, debit direct, ordine de plată prestabilite în baza unui contract, precum şi plăţile la bancomate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Costul nevăzut al dezamăgirii angajaţilor: patru din zece ar pleca oricând din companie

    Dacă în trecut se zicea că banii nu sunt chiar atât de importanţi pentru retenţia angajaţilor, anii de criză au adus din nou pe podium salariul în topul factorilor care ajută la creşterea aşa-numitului „engagement” din organizaţii. Astfel, potrivit unui studiu realizat de brokerul de asigurări Aon Hewitt, pachetul salarial a urcat pe locul 3 în 2012 (faţă de locul 6 în 2011) în clasamentul celor mai importanţi factori care stimulează creşterea implicării angajaţilor. Oportunităţile de carieră şi reputaţia companiei ocupă primele două poziţii în acest top.

    „Recesiunea economică din ultimii ani a indus efecte directe nefavorabile şi asupra angajaţilor. Practicile devenite comune în contextul crizei – îngheţarea salariilor, reducerea beneficiilor, restructurările urmate de concedieri masive – sunt măsuri ce rezidă încă în mintea angajaţilor. Creşterea şi menţinerea la cote ridicate a ratei şomajului, în special în rândul tinerilor, aduc personalului un plus de stres şi de incertitudine, reducând nivelul său de implicare şi îngreunând procesul de dezvoltare a unui ataşament consistent faţă de compania angajatoare„, este de părere Marius Iancu, corporate clients director al subsidiarei locale a Aon Hewitt.

    Cuvântul „engagement„”nu are o traducere exactă în limba română, astfel că autorii studiului definesc acest concept drept o stare de implicare emoţională şi intelectuală a angajatului faţă de companie, care are ca rezultat final o creştere a performanţei angajatului.

    Deşi patru dintre zece angajaţi intervievaţi la nivel mondial sunt de-a dreptul demotivaţi la serviciu, studiul Aon Hewitt arată totuşi că nivelul de engagement al angajaţilor este în creştere cu 2% faţă de anul 2011. De altfel, 60% dintre angajaţi erau „engaged” şi în 2009, atunci când criza încă nu se resimţea în majoritatea organizaţiilor. Au luat angajatorii măsuri de creştere a nivelului de implicare a angajaţilor în companiii sau această creştere este o consecinţă a reticenţei angajaţilor de a face schimbări drastice în perioade economice incerte?

    „Fără îndoială, condiţiile socio-economice din ultimii ani au generat mai multă prudenţă atât în rândul angajatorilor, cât şi în cel al angajaţilor. Constrângerile de ordin financiar cu care se confruntă companiile româneşti (concretizate inclusiv prin reducerea volumului de recrutări) au generat, pentru angajaţi, reducerea semnificativă a oportunităţilor pe piaţa muncii. Din acest motiv, într-adevăr, se poate afirma că ultimii ani s-au caracterizat printr-o stabilitate mai mare a angajaţilor la actualele locuri de muncă„, explică Nicoleta Dumitru, manager al diviziei Servicii de Consultanţă în Resurse Umane din cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC România.

    De altfel, rezultatele studiului Saratoga realizat de PwC (care analizează indicatori de eficienţă a capitalului uman) arată că fluctuaţia de personal generată de plecările voluntare ale angajaţilor (prin demisii) este de 10,9% pentru anul 2012. Acelaşi studiu derulat de PwC în anul 2008 relevă o rată a demisiilor mult mai ridicată, de 18,3%.

    „Cu toate acestea, faptul că angajaţii preferă să rămână în companiile pentru care lucrează nu înseamnă neapărat că aceştia sunt mai implicaţi sau mai loiali. Pe lângă măsurile concrete pe care companiile le pot lua în această direcţie, psihologic vorbind, angajamentul are şi o puternică dimensiune intrinsecă. Fără îndoială, factorii externi pot susţine angajamentul, însă nu atunci când aceştia sunt de natură coercitivă, limitativă”, a mai spus Nicoleta Dumitru de la PwC.

  • Studiu: Generaţia Y nu crede că productivitatea ar trebui măsurată în numărul de ore petrecute la birou

    Cei din Generaţia Y solicită existenţa unui echilibru între timpul alocat vieţii personale comparativ cu cea profesională, 71% dintre respondenţi indicând că cerinţele actuale ale locului de muncă interferează cu sfera personală.

    Mai mult, 64% dintre cei din Generaţia Y şi-ar dori să muncească ocazional de acasă, iar 66% dintre aceştia vor un program de muncă flexibil. Cei din Generaţia Y nu cred că productivitatea ar trebui măsurată în numărul de ore petrecute la birou, ci prin rezultatele concrete ale muncii depuse. Ei văd munca drept o „acţiune”, nu un „loc”. Un procent semnificativ dintre angajaţii din Generaţia Y (15% dintre bărbaţi şi 21% dintre femei) declară chiar că ar fi dispuşi să renunţe la o parte din remuneraţie şi să accepte un ritm mai lent al promovărilor pentru a se putea bucura de un program mai scurt de lucru.

    Flexibilitatea Generaţiei Y reiese şi din disponibilitatea către o carieră internaţională: 37% dintre cei din această generaţie şi-ar dori să profite de oportunităţile de carieră din străinătate.  Aceştia spun că formarea unei culturi a muncii orientată pe echipă şi oportunităţile de muncă interesante – inclusiv detaşările internaţionale – sunt importante pentru satisfacţia lor profesională.

    Deşi există percepţia că Generaţia Y nu este la fel de dedicată muncii, comparativ cu colegii lor mai vârstnici, studiul arată că nivelul de dedicare este totuşi similar. “Este vital să înţelegem că deşi motivele pentru rămânerea în organizaţii sau părăsirea acestora sunt aceleaşi pentru angajaţii de toate vârstele, importanţa lor relativă diferă. Cei din Generaţia Y au aşteptări mai mari de a fi susţinuţi şi apreciaţi pentru contribuţia muncii lor, vor să facă parte dintr-o echipă armonioasă şi să aibă parte de flexibilitate în programul şi modul de lucru.

    Pe de altă parte priorităţile Generaţiei X constau în crearea oportunităţilor de dezvoltare profesională si remuneraţie adecvată. Organizaţiile trebuie să îşi modeleze strategia de managementul talentelor pentru a răspunde acestor nevoi şi a se poziţiona cât mai bine pentru viitor”, a declarat Horaţiu Cocheci, Senior Manager, Liderul Echipei de Consultanţă în Resurse Umane, PwC România.

    Studiul prezintă şi câteva posibile căi de acţiune pentru companii, pentru motivarea angajaţilor din Generaţia Y:

    1. Crearea unei culturi a muncii flexibile: companiile pot adopta politici care să ofere un echilibru mai mare între viaţa personală şi cea profesională, oferindu-le angajaţilor mai multă flexibilitate în alegerea locului de muncă şi a programului de lucru, fără a formaliza aceste acorduri.
    2. Folosirea avantajelor tehnologiei moderne. Organizaţiile se pot concentra pe accelerarea integrării tehnologiilor moderne pentru a le permite angajaţilor mai multă flexibilitate în muncă şi mai multă eficienţă. Pentru Generaţia Y acest lucru este un imperativ – aceştia se aşteaptă să aibă la dispoziţie cele mai bune instrumente pentru colaborare şi implementare.
    3. Creşterea transparenţei în materie de politici de remunerare şi evoluţie profesională. Este nevoie de înlăturarea necunoscutului în legătură cu deciziile de recompensare şi de oferirea unui grad mai mare de transparenţă cu privire la traseul profesional al angajaţilor. Companiile ar trebui să creeze un sistem coerent de recompensare care să recunoască valoarea muncii angajaţilor. 
    4. Întreţinerea unui sentiment de comunitate şi apartenenţă. Companiile pot pune accentul pe munca în echipă, să ofere apreciere şi susţinere din partea managerilor şi să le ofere angajaţilor feedback onest, faţă în faţă şi în timp real.
    5. Introducerea sau accelerarea unui program de mobilitate la nivel global. Companiile pot lua în calcul programele globale de mobilitate, cu detaşări în străinătate pe termen scurt sau lung. Oferirea unor astfel de oportunităţi nu contribuie doar la dezvoltarea angajatului care beneficiază de un astfel de stagiu, ci şi la apariţia unui nucleu de viitori lideri cu o mentalitate cosmopolită.

  • Cel puţin 18 cazuri de cancer de tiroidă au fost confirmate la minori în prefectura Fukushima

     Un comitet de supraveghere a sănătăţii locuitorilor din regiune a efectuat teste pe 200.000 de persoane cu vârste de până la 18 ani.

    Numărul cazurilor de cancer confirmate este în prezent de 18, respectiv cu şase mai multe decât la precedentul raport datând din iunie şi efectuat pe un număr mai mic de persoane. Numărul cazurilor suspecte a trecut de la 15 la 25.

    Specialiştii mandataţi de autorităţile prefectorale tind să creadă că aceste cazuri nu sunt legate direct de accidentul nuclear din 11 martie 2011. Ei îşi bazează afirmaţiile pe datele comparative, în special în cazul dezastrului de la Cernobîl, din 1986, din Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fotografia zilei: copacii din Cernobâl şi-au “notat” data accidentului

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum arată viitorul internetului european

    Aceste rezultate reflectă modul în care tarifele mai mici pe care le plătesc consumatorii pentru a utiliza punctele de acces la internet fără fir schimbă comportamentele, iar studiul recomandă să se pună la dispoziţie frecvenţe suplimentare în toată Uniunea Europeană pentru a sprijini această cerere în creştere.

    Deşi reţelele 3G/4G sunt esenţiale pentru o activitate cu adevărat mobilă, în prezent este costisitor să se achiziţioneze drepturile de utilizare a frecvenţelor necesare funcţionării acestor reţele, consumatorii plătesc tarife ridicate pentru a le folosi (în roaming, de exemplu), iar reţelele sunt deja congestionate în multe părţi din Europa din cauza lipsei de frecvenţe alocate, arată studiul.

    “Mă voi asigura că, prin frecvenţe suplimentare şi norme mai puţin stricte, Comisia Europeană contribuie la extinderea utilizării conexiunii Wi-Fi”, a declarat Neelie Kroes, vicepreşedintă a Comisiei Europene. “Sistemele prin care reţeaua Wi-Fi este utilizată în comun de mai multe persoane ilustrează foarte bine modul în care, prin crowdsourcing, se poate asigura o conexiune mai bună la internet pentru toată lumea. Orice cetăţean european ar trebui să poată avea acces la internet şi atunci când nu se află acasă sau la locul de muncă”, a adăugat Kroes.


     

  • Facebook atrage mai multi tineri in prime-time decat cele mai importante televiziuni

     Conform studiului, jumatate dintre tinerii cu varste intre 18 si 24 de ani, care detin atat televizoare, cat si computere, acceseaza reteaua de socializare Facebook intre orele 20.00 si 23.00, in timpul saptamanii, potrivit Nielsen.

    In schimb, cele patru televiziuni incluse in acest studiu atrag intre 37 si 43% din aceste persoane tinere. Nielsen a refuzat sa precizeze care sunt retelele de televiziune pe care le-a inclus in acest studiu, care a fost comandat companiei Nielsen de Facebook.

    Acesta este primul studiu important care compara “audienta” Facebook cu cea a televiziunilor, furnizandu-le advertiserilor informatii cu privire la utilizatorii celor doua tipuri de platforme.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro