BusinessMagazin

Tag: industrie

  • Ciprul vrea să dezvolte de urgenţă o industrie a cazinourilor, pentru revigorarea economiei

     Guvernul a pregătit un proiect de lege privind licenţierea şi operarea cazinourilor, aşteptând în prezent un studiu de impact privind viabilitatea iniţiativei, a declarat ministrul comerţului, turismului şi industriei George Lakkotrypis, citat de Bloomberg.

    “Ne vom mişca foarte repede. Suntem interesaţi să atragem investiţii pentru o staţiune care va cuprinde şi cazinouri. Astfel ne vom îmbunătăţi oferta turistică, iar Ciprul va deveni o destinaţie turistică pentru orice perioadă a anului”, a arătat oficialul.

    Autorităţile încearcă să reducă impactul acordului de finanţare externă convenit cu partenerii europeni, în urma căruia a doua mare bancă din ţară a fost închisă, iar cea mai mare instituţie de credit trece printr-un program dur de restructurare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţiunile Nuclearelectrica pot fi subscrise în perioada 8-23 iulie. Care sunt preţurile

     El a precizat că prin această ofertă sunt vizaţi şi investitori din Statele Unite ale Americii, arătând că perioada de subscriere pentru pachetul de 10% din acţiuni ofertat la Nuclearelectrica ar fi început cu o săptămână mai devreme dacă Ziua Naţională a SUA nu era pe 4 iulie.

    Limita minimă şi cea maximă a preţului pe acţiune au fost decise în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    Ministrul delegat pentru energie, Constantin Niţă, a anunţat anterior că Guvernul speră să obţină 300-350 milioane lei prin oferta de vânzare pe bursă a 10% din acţiunile deţinute de stat la Nuclearelectrica, o tranşă reprezentând 85% din aceste titluri urmând să fie alocată investitorilor instituţionali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Niţă propune vânzarea gazelor pe bursă

    “Am avut discuţii astăzi cu sindicatele din industria petrochimică. Sigur, există nemulţumiri legate de creşterea preţului la gaze naturale. M-am înţeles cu ei ca săptămâna viitoare, împreună cu patronatele, la Departamentul pentru energie să avem încă o discuţie. Propunerea noastră va fi, probabil, ca întrega cantitate de gaze naturale produsă în România să fie vândută pe bursă. În acest sens, mâine o să am o discuţie cu cei de la ANRE pentru punerea în practică a platformei de gaze naturale în aşa fel încât preţul să se creeze pe bursă şi să nu mai avem probleme legate de reglementare sau de cantitate vândută de către producătorii naţionali”, a spus Niţă, într-o conferinţă de presă susţinută, miercuri, la Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria asigurărilor a încheiat pe pierdere şi în 2012, pentru al optulea an consecutiv. Care sunt companiile cu cele mai mari pierderi

     În 2011, pierderile nete ale asigurătorilor au atins 325,87 milioane de lei.

    Anul 2005 a fost ultimul când industria asigurărilor a raportat profit, respectiv un câştig cumulat de 38,99 milioane de lei, potrivit datelor Autorităţii de Suraveghere a Asigurărilor (ASF).

    În intervalul 2006-2012, pierderile nete au însumat 1,69 miliarde de lei.

    Anul trecut, conform datelor Registrului Comerţului, pierderile asigurătorilor au totalizat 522,91 milioane de lei, în timp ce profiturile au cumulat 201,32 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regele lemnului este mai puternic ca niciodată: a adunat la petrecerea de la Viena afaceri cu valoare cumulată de sute de miliarde de euro

    “DESCHIDE OCHII ŞI ÎNCEARCĂ SĂ ÎMBUNĂTĂŢEŞTI CE VEZI.” Este lecţia pe care a urmat-o Gerald Schweighofer în conducerea afacerii cu lemn începută de familia lui în urmă cu mai bine de 50 de ani. Austriacul, denumit de presa din România „regele lemnului”, a găzduit recent unul dintre evenimente de amploare din industria în care activează, reunind 600 de participanţi din 35 de ţări. Printre invitaţi s-au numărat alţi „regi”, reprezentanţi ai unor companii cu cifră de afaceri de miliarde de euro, dar şi politicieni, bancheri, profesori, studenţi sau membri ai unor familii aristocrate germane. Printre zâmbete largi, poze pe covorul roşu din grădina interioară a clădirii Rathaus, un simbol al burgheziei, Schweighofer  a vorbit despre viitoarea fabrică pe care compania sa, Holzindustrie Schwighofer, o va deschide în România anul viitor. Dacă la începutul anului apăruseră declaraţii ale austriacului în presă potrivit cărora pe piaţa lemnului din România nu mai este loc pentru încă o fabrică, Holzindustrie Schweighofer a anunţat că o va deschide pe cea de-a cincea, după cele din Sebeş, Rădăuţi, Siret şi Comăneşti.

    „De data aceasta, chiar este ultima”, spune Schweighofer, cu trimitere la investiţia de 150 de milioane de euro de la Reci din judeţul Covasna. Proiectul pentru o nouă fabrică exista deja, dar aparţinea altui jucător austriac important din industria lemnului. Kronospan a anunţat în urmă cu trei ani că va construi fabrica, însă Holzindustrie Schweighofer va finaliza proiectul în urma unei înţelegeri.  Grupul austriac Kronospan are afaceri de 500 de milioane de euro pe plan local şi ar fi deschis această fabrică la Braşov. Schweighofer a preluat  o parte din utilajele de acolo şi a demarat proiectul în judeţul Covasna. El confirmă că, nici în aceste condiţii, dublarea afacerii în România nu poate fi realizată: „Este imposibil să ajungem la un miliard de euro„. Iar acest lucru este cauzat, în mare parte, de lipsa de materii prime: „În România nu există zone nedescoperite pentru exploatare, iar cantitatea de materie primă pe care o cumpărăm de pe piaţa locală prin licitaţiile organizate este insuficientă”.

    ASTFEL, PENTRU FUNCŢIONAREA CELEI DE-A CINCEA FABRICI, UNDE SE VOR PRELUCRA CIRCA 800.000 DE METRI CUBI ANUAL, austriecii intenţionează să crească importurile, estimate în prezent la circa  500.000 de metri cubi pe an. Oficialii companiei vor să crească importurile de lemn din Ucraina, Belarus, Rusia, Bulgaria şi alte ţări pentru a satisface capacitatea de producţie. 80% din cheresteaua produsă aici  va fi exportată, principala piaţă rămânând cea din Japonia. Cea mai importantă piaţă de export pentru companie generează 40% din venituri, fiind  urmată de cea din Orientul Mijlociu. Investiţiile de la Reci nu sunt singurele din perioada următoare, austriacul vrea să investească în continuare în fabricile din Comăneşti şi Siret. Astfel, valoarea totală a investiţiilor în România va ajunge la circa 180 de milioane de euro. Sumele direcţionate spre Comăneşti şi Siret, unde se produc panele şi panouri de cofraj, vor creşte astfel afacerea – estimată la jumătate de miliard de euro cu un profit de o sută de milioane – cu 10% în acest an. În afara celor patru fabrici, Holzindustrie Schweighofer deţine în România 16.000 de hectare de păduri şi 5.000 de hectare destinate agriculturii, dar şi un hotel de patru stele în Rădăuţi.

    BIROCRAŢIA, SCHIMBĂRILE DESE ALE PERSOANELOR DE LA CONDUCERE  ŞI LIPSA UNEI ORGANIZAŢII CARE SĂ SE OCUPE DE INVESTITORII STRĂINI SUNT CÂTEVA DINTRE PROBLEMELE  IDENTIFICATE DE REGELE LEMNULUI ÎN ROMÂNIA. El a exprimat nevoia unei instituţii puternice care să se ocupe de investitorii străini şi dă exemplul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine,  ce oferea un sprijin investitorilor străini, puţin familiarizaţi cu mediul de afaceri local. La finalul anului 2009, ARIS a fost absorbită de Centrul Român pentru Promovarea Comerţului, iar austriacul apreciază că decizia politică a cauzat dificultăţi investitorilor străini. Totuşi, cea mai mare problemă identificată de omul de afaceri se referă la exploatările forestiere ilegale: „Dezvoltarea pieţei ilegale a lemnului este cel mai rău lucru care se poate face în industria lemnului, iar acest lucru este cauzat în mare parte de autorităţi care ar fi trebuit să remedieze problema„. Schweighofer cere controlarea pieţei de către autorităţi printr-o poliţie forestieră la fel de strictă ca acelea din Germania şi Austria: „Piaţa ilegală ne afectează, cei care exploatează astfel pădurile ne cauzează şi nouă probleme legate de preţ”. 

    LA VIENA, SCHWEIGHOFER A OFERIT 300.000 DE EURO PENTRU IDEI INOVATIVE DIN INDUSTRIE. „Familia mea a construit această afacere prin lemn, iar încurajarea inovaţiilor din această industrie este o modalitate de a returna comunităţii ce am obţinut.„ Cercetătorii, studenţii sau tinerii antreprenori iau contact cu cei mai importanţi jucători mondiali din industria lemnului. La evenimentul din acest an, alături de Gerald Schweighofer şi părinţii lui, Franz şi Maria Schweighofer, au participat personalităţi din mediul politic austriac şi reprezentanţi ai celor mai importante companii din industrie. Printre proiectele premiate în cadrul evenimentului se află un sistem computerizat  de control pentru industria de procesare a lemnului, o clădire de birouri de opt etaje din Austria din cherestea sau un proiect ce promovează dezvoltarea urbană cu structuri din lemn în oraşele nordice. 

    Din capitala Austriei, regele lemnului pare mai puternic ca niciodată. A adunat sub acelaşi acoperiş afaceri cu valoare cumulată de sute de miliarde de euro de pe întreg mapamondul: prieteni, politicieni, furnizori, clienţi şi diplomaţi. Toţi s-au intersectat la un moment dat cu cei peste un milion de metri cubi care pleacă anual din România.

  • ADHD-ul national

    Bancherul argumentează că am avut o industrie comunistă construită pentru a exista şi nu pentru a răspunde necesităţilor pieţei interne sau externe. La aceasta s-au adăugat în acea perioadă o ineficientă alocare a resurselor plus intervenţia partidului în decizia economică, alături de sistemul preţurilor unice şi controlate de stat sau lipsa de competiţie de pe piaţa muncii. Nimic mai adevărat, şi la fel de multă dreptate are şi amicul meu când vorbeşte de cererea redusă şi competiţie.

    Dar cred că este relativ incorect să privim lucrurile doar din perspectiva strict economică. La mai bine de două decenii de la economia planificată şi preţurile controlate ale lui Ceauşescu, avem o economie care îşi găseşte destul de greu ritmul şi puterea, chiar dacă exporturile au crescut, controlată tot de stat, pe faţă sau pe căi ascunse, preţuri manevrate şi planificări impuse de interese de partid.

    Pe de altă parte, fostele întreprinderi socialiste nu au fost privite prea favorabil de niciun oficial român – unii îşi mai aduc aminte de formularea „o grămadă de fiare vechi„ a primului premier al României postrevoluţionare Petre Roman cu referire la industrie. Multe din cele 6.500 de societăţi comerciale pe care le administra Fondul Proprietăţii de Stat la începutul anilor ‘90 or fi fost, într-adevăr, grămezi de fiare vechi, construite aiurea de comunişti cu şapcă şi cu nimic sub şapcă.

    Dar în jurul nostru au existat aceleaşi grămezi de fiare vechi ale partenerilor din fostul bloc comunist, din care aceştia au avut puterea de a ridica giganţi precum CEZ, PKN sau MOL. Ce i-a lipsit fostului RENEL pentru a deveni o importantă companie energetică regională, de ce nicio companie locală nu a găsit pieţe, finanţe şi înţelepciune managerială pentru a deveni un nume şi o putere economică? Cred că răspunsul transcende simpla stare de fier vechi, conducere centralizată şi preţ supravegheat şi ţine şi de mentalităţi, capabilităţi, dedicaţie.

     

    Un soi de ADHD naţional ne ţintuieşte în zona veşnicului început: de 20 de ani tot începem să construim mari companii, să restructurăm domenii de activitate, să facem parcuri industriale sau de distracţie, să construim staţiuni sau să le reparăm pe cele vechi, să modernizăm fabrici sau să construim autostrăzi.

    Începuturi fastuoase, promisiuni frumoase, pe urmă ne plictisim, ne pierdem şirul şi voinţa şi avem o problemă cu finalizarea. În 20 de ani grămezile acelea de fiare vechi, topite şi reaşezate în alte forme  – asta e o figură de stil – ar fi putut sta la baza unei economii prospere. Să se abţină cei ce vor invoca multinaţionalele şi privatizările reuşite, acestea sunt păsări mult prea rare, care nu susţin stolul.

    Ilustrez cu un model de gândire altfel, de care avem atâta nevoie: imaginea pe care o priviţi a fost realizată de Tatsuo Horiuchi, un domn din Japonia, în vârstă de 73 de ani, în Excel. Da, da, acel Excel, al prezentărilor, tabelelor şi graficelor. Habar n-am cum a făcut şi câtă răbdare i-a trebuit, dar e de încercat în timpul şedinţelor sau întâlnirilor lungi, plicticoase şi fără finalitate.

  • Semnal de alarmă: 2013 va fi anul insolvenţelor mari şi foarte mari

    Pentru al treilea an consecutiv, primele zece sectoare care înregistrază cel mai mare număr de firme intrate în insolvenţă rămân neschimbate; este vorba, în ordine, de construcţii, de hoteluri şi restaurante, industria metalurgică, activităţile recreative, culturale şi sportive, transporturi, industria extractivă, industria lemnului, de tranzacţiile imobiliare, de comerţul cu ridicata şi distribuţşie, şi, pe ultima poziţie, de comerţul cu amănuntul.

    Un element îngrijorător este numărul firmelor cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro insolvente, care este de 2,5 ori mai mare decât cel înregistrat în T1 2012.

    Pe fondul restricţiilor de finanţare care au persistat în ultimii 3-4 ani şi care au avut un caracter mai pronuntat pentru IMM, companiile mari şi foarte mari au jucat progresiv un rol din ce in ce mai semnificativ de “bănci comerciale” pentru clienţii acestora, preferand să accepte termene de încasare extinse.

    Astfel, IMM-urile au transferat în ultimii ani o parte semnificativă a creditului bancar către cel comercial (credit furnizor), acest lucru fiind de natura să intensifice relaţiile între companiile private, care au început să îmbrace o formă financiară semnificativă, nu doar una cu caracter comercial.

    Pe fondul erodării sustenabilităţii şi capacităţii de autofinanţare din cauza efectelor crizei financiare din ultimii trei ani, precum şi a deteriorării disciplinei de plata la nivelul întregii economii, firmele mari şi foarte mari încep să prezinte un grad de senzitivate mai ridicat la expunerea faţă de şocuri externe sau interne, presiunile pe lichiditate fiind în creştere.

    Numarul firmelor cu cifra de afaceri mai mare de un milion de euro care au intrat în insolvenţă în primul trimestru din anul curent este de 239, de 2,5 ori mai mare decat cel inregistrat în aceeasi perioadă a anului anterior. 

    Cele mai afactate zone din punct de vedere al insolvenţelor sunt Sud-Est, Sudul şi Nord-Vestul. “Din perspectiva Coface, 2013 va fi anul insolvenţelor mari şi foarte mari, iar faptul că acestea au crescut de 2,5 ori mai mult, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut este o certitudine.

    Este un semn îngrijorator tinând cont de impactul în economie, precum şi cel social. Foarte multe companii medii şi mari care au încercat să se extindă în anii trecuţi întampină astăzi probleme de sustenabilitate a afacerii în condiţiile iăîn care au devenit bănci comerciale pentru clienţii lor.

    Nu numărul insolventelor va fi important în 2013, ci magnitudinea companiilor ce intra în aceasta procedura de insolvenţă”, a declarat Constantin Coman, Country Manager, Coface Romania.

     

  • Calitate, noul tău nume e China

    Deşi casele cu tradiţie în domeniul luxului se bucură de mare apreciere şi vânzări pe măsură în China, clientul chinez cu un anume nivel de venituri deja caută altceva decât simbolurile occidentale ale statutului său, aşa cum e cazul tinerelor chinezoaice care nu se mai mulţumesc cu genţi Vuitton sau Gucci, ci preferă ceva creat şi produs în ţara lor, după cum explică un oficial al casei Shang Xia.

    După ce s-au concentrat pe o noţiune cantitativă despre dezvoltarea economică în primii treizeci de ani de la deschiderea ţării spre elemente de capitalism, chinezii încep să înţeleagă importanţa creativităţii şi a accentului pe calitate, combinate cu o căutare a inspiraţiei în trecutul multimilenar al ţării.

    Atât Shiang Xia, deţinută de Hermes care-i pregăteşte deschiderea unui magazin la Paris, cât şi producătorul gamei de încălţăminte de lux Mary Ching apelează la practicanţi ai meşteşugurilor tradiţionale din diverse zone ale ţării, în încercarea de a arăta lumii calitatea chinezească, pe care au început deja s-o exporte în alte ţări.

    Pe lângă magazinul Shiang Xia de la Paris, creaţiile Uma Wang se găsesc online în SUA şi se pot cumpăra şi în Europa, iar Mary Ching are mici magazine la Moscova, Londra sau Palm Beach şi Boston, dar nu numai. Alte branduri care încearcă să cucerească clienţi occidentali sunt cel de bijuterii Queelin, cel de pantofi sport Feiyue sau cel de articole vestimentare masculine Bosideng.

  • Comisia Europeană impune taxe antidumping de până la 68% pentru panourile solare importate din China

     Prin introducerea taxei, Comisia sancţionează producătorii de panouri solare din China, care de multe ori vând sub costurile de producţie, potrivit Bloomberg.

    Noile taxe vor fi publicate miercuri în Jurnalul Oficial al UE şi vor intra în vigoare de la 6 iunie la un nivel iniţial de 11,8%, urmând să crească în lipsa unui acord şi să rămână active timp de şase luni. Ulterior, taxele ar putea fi prelungite pentru cinci ani, se arată într-un comunicat al CE.

    Măsura Comisiei vizează importurile de panouri solare şi materiale folosite la producţia acestora, cu o valoare totală de 21 miliarde de euro la nivelul anului 2011. Companiile europene au cerut executivului comunitar să protejeze producătorii locali, după ce SUA au luat măsuri împotriva Chinei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook: prezenta puternica la Bucuresti, saptamana aceasta. Afla ce poti invata la ICEEfest!

    In prima zi, Serhad Bolukcu, CEE Market Manager, va prezenta pe scena principala cum recomanda reteaua sociala brandurilor sa trateze prezenta pe net in timp ce, pe scena a doua, Weronika Sobolak, Client Partner Global Marketing Solutions, va vorbi despre ce metode au partidele politice si politicienii sa transforme un “like” intr-un vot.

    Intr-o zona mai relaxata, in seara primei zile, Facebook va fi prezent si alaturi de celebritati precum Horia Brenciu sau Marius Moga intr-o discutie cu public despre cum a schimbat social media relatia cu fanii. Nu doar cu cei de pe Facebook, ci mai ales cu fanii reali, care vin la concerte si cumpara muzica.

    Ziua a 2-a va fi dedicata de Facebook marketingului dedicat industriei de mobile, aplicatii si jocuri, prin prezentarea lui Juanma Jura, Lead for EMEA Gaming Marketing Solutions.

    In paralel, in panelul de e-commerce, Facebook va prezenta cele mai noi instrumente lansate sau in curs de a fi lansate in zona performance marketing, adica pentru clientii care vizeaza vanzarea efectiva online.

    Informatii aplicate, in detaliu, vor fi prezentate in cadrul unui workshop de 2 ore, in dupa amiaza zilei de vineri. Trainingul numit “All Things Facebook” va fi sustinut de toti reprezentantii retelei sociale care vin la ICEEfest, alaturi de specialisti ai Thinkdigital, compania care reprezinta reteaua sociala in Romania si alte 5 tari din regiune.

    Se vor prezenta studii de caz si vor oferi sfaturi celor care folosesc Facebook in promovarea produselor si brandurilor pentru care lucreaza.

    Festivalul ICEEfest – prescurtare de la Interactive Cenral and Eastern European Festival – este organizat in parteneriat cu Orange si cu sprijinul Microsoft – prin Internet Explorer 10 si Windows 8 – si se va desfasura joi si vineri, saptamana aceasta, la Grand Cinema Digiplex din cadrul Baneasa Shopping City.

    Ultimele bilete disponibile se gasesc numai pe site-ul www.ICEEfest.com