Tag: folosire

  • Un român a făcut unealta cu care Hitler putea să distrugă lumea

    Planul pare mai degrabă conceput de un răufăcător din filmele cu James Bond, dar naziştii sunt cei care plănuiau să folosească acest tip de armă, cu un diametreu de peste un km. Oglinda ar fi putut fi folosită pentru a concentra razele solare asupra unei ţinte anume, aşa cum folosesc copii lentile pentru a aprinde paie, relatează Dailymail.

    Un articol publicat în revista Life din 1945 arată cum “armata americană a făcut o descoperire uluitoare: oamenii de ştiinţă germani aveau planuri serioase de a construi o armă solară”. Oglinda gigant, plasată deasupra Pământului ar fi “concentrat raze solare într-un anume punct de pe suprafaţa scoarţei terestre”.

    Ideea a fost generată în 1923 de omul de ştiinţă Hermann Oberth, cunoscut drept părinte fondator al ştiinţei rachetelor.

    Născut la Sibiu (la acea vreme Nagyszeben sau Hermannstadt), Hermann Oberth a fost, pe lângă rusul Konstantin Ţiolkovski şi americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei părinţi fondatori ai ştiinţei rachetelor şi astronauticii. Cei trei nu au colaborat niciodată, în mod activ, concluziile cercetărilor lor fiind însă în mod esenţial identice, deşi cercetarea a avut loc în mod independent.

    Cu un cost estimat de trei milioane de mărci şi o perioadă de execuţie de 15 ani, scopul iniţial acestei oglinzi gigant ar fi fost să suplinească razele solare, în zonele altminteri păgubite de astru. Dar Oberth a descris această invenţie, ulterior, ca “arma supremă”.

    El spunea că “oglinda mea spaţială este ca acelea pe care şcolarii le folosesc pentru a proiecta raze solare pe tavanul sălii de clasă”. În 1945, când Aliaţii au început să cotrobăie prin planurile de război capturate, a devenit evident că naziştii se folosiseră de ideea lui Oberth şi începuseră să caute posibilităţi pentru a construi această armă pe o orbită plasată la circa 30 km de Pământ.

    Conform revistei Life, arma ar fi urmat să fie asamblată din piese, pe orbită. Arma ar fi trebuit să aibă şi o staţie spaţială, cu locuri în care rachetele de aprovizionare ar fi putut să se cupleze, grădini care ar fi trebuit să furnizeze oxigen şi generatoare solare pentru aprovizionarea cu energie.

    Germanii nu sunt însă singurii care au căutat variante prin care să se folosească de puterea soarelui. În 1999, ruşii au făcut publică intenţia lor de a folosi o oglindă pentru a reflecta lumina solară pe Pământ în perioada iernii.
     

  • Program “rabla” pentru cărucioare de copii. Câti copii din România folosesc acelaşi cărucior

     “Un cărucior se foloseşte în medie de câte patru copii. Cărucioarele se dau mai departe la frate, la fin, la cumnat sau la prieten. În România, 80% dintre cărucioare sau scaune de maşină pentru copii sunt folosite de câte patru generaţii”, a spus Ruxandra Burcea la o conferinţă.

    Ea crede că doar 20% dintre copii beneficiază de cărucioare noi.

    Cele mai scumpe cărucioare costă între 2.000 şi 4.000 de lei, iar cele mai ieftine ajung la 400-1.500 de lei.

    “La noi, din cauza sărăciei, aceste produse se dau mai departe. Este grav să foloseşti un căucior sau scaun de maşină perimat tehnic şi care nu are toate sistemele de siguranţă. În fiecare an sunt noi descoperiri în domeniu”, a mai spus Ruxandra Burcea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Percheziţii în Capitală la suspecţi de înşelăciuni şi spălare de bani

     Acţiunea poliţiştilor bucureşteni de la Sectorul 3 a fost demarată după monitorizarea activităţii suspecţilor timp de mai multe luni.

    Astfel, precizează sursa citată, poliţiştii au descoperit că suspecţii achiziţionau materiale de construcţii prin intermediul unor firme-fantomă care erau prezentate ca fiind solvabile.

    În realitate, spun poliţiştii, membrii grupului infracţional contactau furnizori de bunuri de pe întreg teritoriul României, achiziţionau mărfurile şi le achitau cu cecuri fără acoperire.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât aur există în lume?

    Warren Buffett, unul dintre cei mai bogaţi investitori este de părere că totalul cantităţii de aur de pe suprafaţa pământulu ar putea încăpea într-un cub cu dimensiunea laturii de doar 20 de metri. Dar cum am putea calcula cu siguranţă această valoare?

    O cifră folosită deseori de investitori vine de la Thomos Reuters GFMS care publică anual studii referitoare la piaţa aurului. Ultima valoare furnizată de aceştia spune că ar fi vorba despre 171.300 de tone existente în întreaga lume, iar un cub de 20,7 metri ar fi suficient pentru a încadra această valoare.

    Ar ajune la 9.8 metri deasupra suprafeţei pământuli dacă ar acoperi terenul de tenis de la Wimbledon.Dar valoarea furnizată de GFMS a fost contestată: alţi specialişti sunt de părere că ar exista circa 2,5 milioane de tone de aur în lume, de 16 ori mai mult decât estimarea GFMS. Asta ar duce la un cub cu diametrul de 50 de metri şi un turn de 143 metri peste terenul central de la Wimbledon.

    De ce sunt estimările atât de diferite ?
    Unul dintre motive ar fi că aurul a fost ascuns în mine perioade lungi de timp, de peste 6.000 de ani, potrivit istoricului specialist în aur Timothy Green.Primele monede din aur au fost fabricate în jurul anului 550 î.HR sub regale Croesus din Lidia, o provincie din Turcia de astăzi şi a devenit metodă de plată acceotat de negustori şi de soldaţii mercenari din jurul Mediteranei. Până în 1492, anul în care Columb a navigat spre America, peste 12.780 de tone de aur ar fi fost extrase, potrivit GFMS .

    Investitorul James Turk, fondatorul Gold Money, site prin care se care tranzacţionează online aur şi argint, crede că din cauza metodele miniere de extracţie primitive valoarea totală a aurului ar fi fost supraestimată. Aproximarea lui referitoare la valoarea aurului mondial este de 155.244 tone, o valoare aparent mică dar echivalentă cu circa 950 de miliarde de dolari.

    Există totuşi o serie de comentarii care spun că aceste valori sunt mult prea scăzute : “Doar în mormântul lui Tutankhamon ar fi existat 1.500 de tone de aur. Imaginaţi-vă că a mai existat aur şi în alte morminte care a fost furat înainte de a fi înregistrat”, a declarat Jan Skoyles, specialist în investiţii în aur la The Real Asset Company.

    De asemenea, China nu oferă date concrete referitoare la extracţiile de aur de pe suprafaţa ţării, iar în Columbia, de exemplu, se fac multe extracţii miniere de aur ilegale.

    Aceste valori sunt speculative, singura certitudine fiind că nu vom rămâne fără aur în curând. Un studiu american spune că 52.000 de tone de aur se află încă în pământ şi este pe punctul de a fi extras descoperit.

  • Capitalistul săptămânii: Walter Elias „Walt” Disney

    După ce şoarecelui i s-au adăugat alte personaje, în 1937 autorul acestora a făcut primul lungmetraj animat, o producţie de un milion de dolari care aproape a falimentat compania fondată în 1923. Omul al cărui nume este un simbol american s-a născut în Chicago în 1901 şi a fost fiu de fermier. Cu 500 de dolari primiţi de la unchiul lor, a plecat din Kansas City împreună cu fratele lui spre Hollywood, unde şi-au deschis un mic studio.

    S-au angajat apoi la Universal Studios Inc. care a cumpărat personajul „Oswald, iepurele norocos„. Studioul Walt Disney a fost alimentat de imaginaţia lui Disney, fan al lui Mark Twain şi al castelelor franţuzeşti pe care le-a văzut în Primul Război Mondial, când a lucrat ca şofer de ambulanţă pentru Crucea Roşie.

    După o serie de contracte pentru folosirea personajelor Disney în scop comercial, ei au modificat pentru totdeauna industria divertismentului cu pariul pe Disneyland, un parc de distracţii construit pe un teren de circa 75 de hectare din Anheim, California. A fost nevoie de o investiţie de 17 mil. dolari, pentru care Disney a vândut o participaţie de 34,5% televiziunii ABC TV. Walt a murit în 1966, la 64 de ani, dar expansiunea Disney a continuat. Peste 10.000 de hectare de teren au fost cumpărate pentru cinci milioane de dolari pentru construirea primului parc tematic Disney World Magic Kingdom, deschis în Florida în 1971.

  • Culisele războaielor cibernetice văzute de cel mai puternic softist din România

    La mijlocul săptămânii trecute, când articolul de faţă era încă în lucru, un atac cibernetic de amploare era în plină desfăşurare în Coreea de Sud. O ştire Mediafax anunţa că reţelele informatice ale mai multor posturi de televiziune şi instituţii bancare erau paralizate ca urmare a unui atac petrecut în contextul tensiunilor cu Coreea de Nord.

    De altfel, regimul nord-coreean, ale cărui ameninţări sunt tot mai numeroase, de la noile sancţiuni votate de Consiliul de Securitate al ONU, a fost suspectat că a orchestrat şi cele două atacuri cibernetice de anvergură împotriva Coreii de Sud din 2009 şi 2011. Ca şi atunci, au fost vizate instituţiile financiare, în unele cazuri clienţii acestora nemaiputând folosi cardurile bancare sau retrage bani de la bancomate chiar şi pentru o săptămână, dar, spre deosebire de atacurile trecute, când au fost afectate şi administraţii publice, de astă dată au mai fost lovite şi trei posturi de televiziune. Iar cu o săptămână înainte, erau denunţate atacuri cibernetice “prelungite şi intensive” împotriva mai multor site-uri oficiale, între care cel al agenţiei de presă Korean Central News Agency (KCNA) şi cel al companiei Air Koryo.

    Exemplul nu mai pare un simplu atac informatic, ci un adevărat război cibernetic, mai ales că surse oficiale din cadrul serviciilor de informaţii sud-coreene citate de presa internaţională estimează că în acest sens au fost mobilizaţi mai bine de 3.000 de informaticieni din Coreea de Nord. În acest război, Coreea de Sud a instituit un mecanism de alertare a apărării sale cibernetice pentru a preveni agresiunile nord-coreene şi a adoptat o scară de risc numită Infocon care, odată cu accentuarea tensiunilor din peninsula coreeană după cel de-al treilea test nuclear nord-coreean din 12 februarie, a fost ridicat de la 4 la 5.

    În 2012, Coreea de Sud a fost victima a 40.000 de atacuri cibernetice din exterior, potrivit Guvernului, număr care în 2008 era de 24.000. “Este o superputere informatică cu o infrastructură excelentă, dar rămâne relativ vulnerabilă la acte de piraterie”, spunea recent despre Coreea de Sud, într-un interviu pentru agenţia de presă AFP, Park Soon-Tai, responsabil de operaţiuni antihacking la Agenţia sud-coreeană de securitate pe internet.

    ĂZBOIUL CIBERNETIC DIN PENINSULA COREEANĂ NU ESTE ÎNSĂ UN CAZ SINGULAR. Astfel de bătălii în mediul virtual au loc de multă vreme, dar îngrijorător este mai degrabă faptul că numărul lor creşte exponenţial de la un an la altul, fiind cu precădere atacuri sofisticate, comandate de state care vor să lovească astfel alte ţări. “Există trei categorii de atacatori: infractorii cibernetici care fac bani din furt pe internet, categorie fără îndoială reprezentată şi în România, apoi aşa-numiţii hacktivişti precum grupul Anonymous, care desfăşoară astfel de activităţi prin prisma unor convingeri politice, precum şi statele care atacă alte state”, punctează Costin Raiu, directorul echipei globale de cercetare şi analiză responsabilă de atacurile informatice sofisticate a Kaspersky Lab.

    Raiu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în securitate de pe plan local; omul de afaceri Radu Georgescu spunea nu demult că este cel mai bun softist pe care îl cunoaşte în România, mai ales că de la el a pornit, practic, tehnologia de la baza antivisului RAV.

    “Statele împotriva statelor” este categoria răspunzătoare din ce în ce mai frecvent de războaiele cibernetice şi care afectează inclusiv companii. În 2010, de pildă, a fost descoperit Stuxnet, un atac despre care se presupune că a fost iniţiat de SUA şi Israel împotriva unor instalaţii nucleare ale Iranului. Deşi a afectat cu precădere computere din Iran (58,8%), în bătaia puştii virtuale au ajuns şi Indonezia (18,2%), India (8,3%), dar şi din Azerbaidjan, SUA, Pakistan şi nu numai.

    Despre Stuxnet, specialiştii în securitate informatică spun că a fost activ timp de cel puţin cinci ani înainte de a fi descoperit. “Costul realizării sale este estimat la 100 de milioane de dolari, însă pagubele sunt greu de cuantificat. În tot cazul războaiele cibernetice de acest fel sunt cele care cauzează cele mai mari pierderi”, spune Costin Raiu.

  • Macroscop: Cum arată portretul robot al pacientului român în funcţie de căutările de pe Google?

    Analize medicale, căpuşă, colon help, gripa porcină, helicobacter pylori, hepatita C, lupus, meningită, muşcătura de căpuşă, pancreatită, pojar, rujeolă, scolioză şi zona zoster sunt termenii medicali cei mai căutaţi pe Google de către români în ultimii trei ani, potrivit Macroscop, un studiu realizat de revista online DasCloud, împreună cu agenţia timişoreană X3, folosind şi informaţii furnizate de MediaIQ.

    Pe baza datelor culese în peste 450 de ore de muncă, ca parte a unui proiect de data journalism considerat primul de acest fel din ţară, a fost realizată o fişă medicală a utilizatorului român de internet, precum şi un portret medical al acestuia. În ianuarie 2010, pacientul român utilizator de internet a fost suspect de gripă porcină, acesta fiind termenul cel mai căutat pe Google în perioada respectivă, în iunie 2010 a dat semne de hepatită C, s-a suspectat în permanenţă de zona zoster (căutările termenului fiind relativ constante de-a lungul ultimilor trei ani), în ianuarie 2011 de pancreatită, iar în lunile martie şi aprilie ale aceluiaşi an a fost speriat de muşcătura de căpuşă. În vara lui 2011, în atenţia internauţilor români a intrat lupusul, într-o perioadă în care presa românească scria că Andreea Marin ar putea suferi de o boală autoimună, pentru ca sfârşitul de an să consemneze o căutare în masă de helicobacter pylori. În sezonul rece, fişa medicală a utilizatorului de internet arată că acesta este interesat de analize medicale, mai ales pe fondul unor simptome de rujeolă şi pojar din iarna lui 2011, ce aveau să ia forma unei meningite în vara anului trecut.

    În esenţă, Macroscop este un grafic interactiv bazat pe cercetarea şi analiza căutărilor din domeniul medical realizate de utilizatorii români pe Google în coreleaţie cu interesul mai crescut în anumite perioade pentru unele afecţiuni cu factori externi precum articolele din mass media.

    Conform Eurostat, România are 223 de medici la 100.000 de locuitori, penultimul loc din Uniunea Europeană. Pentru a suplini acest handicap, metode neconvenţionale dar necostisitoare, precum analiza interesului populaţiei pentru anumite boli pe Google ar putea servi sistemul medical. Campanii de informare şi examinare a stării de sănătate ar putea să survină, localizat, în acele regiuni unde se constată creşterea interesului pentru o anumită afecţiune. Un obstacol important îl reprezintă însă faptul că doar 54% din gospodăriile din România au acces la internet şi, de regulă, comunităţile rurale izolate care ar putea beneficia cel mai mult în urma unei astfel de monitorizări, au şi cea mai mică rată de acces la internet.
     

  • Bill Gates oferă 1 milion de dolari pentru reinventarea unui produs aflat “pe piaţă” de secole

    Fondatorul Microsoft a anunţat că oferă în primă fază 100.000 de dolari oricui, fie student, om de ştiinţă sau antreprenor, va inventa o versiune îmbunătăţită, hi-tech, de prezervativ.

    Suma va fi oferită prin intermediul fundaţiei Bill and Melinda Gates Foundation şi face parte din demersul Grand Challenges in Global Health Program, inovaţiile în domeniul sănătăţii fiind una dintre ariile de interes pentru fundaţia lui Gates.

    Bill Gates urmăreşte astfel să impulsioneze folosirea acestei metode contraceptive adoptate în prezent de 750 de milioane de oameni din toată lumea. Unul dintre cele mai bune prototipuri ar putea atrage alte 900.000 de dolari pentru producţie.

    “Prezervativele sunt folosite de aproximativ 400 de ani, însă în ultimele cinci decenii au fost foarte puţin îmbunătăţite”, spune Stephen Ward, un reprezentant al fundaţiei, făcând referire nu doar la material, dar şi la design, formă sau uşurinţă de folosire.

  • Soluţiile software “all-in-one” pot reduce cu 50% costurile operaţionale anuale ale centrelor de contact

    “Unul dintre criteriile principale de care majoritatea companiilor ţin cont atunci când decid să investească în soluţii IT pentru centrele lor de contact este bugetul şi capacitatea de modernizare rapidă, la costuri accesibile. Din ce în ce mai multe companii încep să se convingă de beneficiile utilizării platformelor software all-in-one, în ceea ce priveşte reducerea costurilor pe termen mediu şi lung, în comparaţie cu utilizarea soluţiilor multi-point, de la diverşi furnizori”, a spus Marcin Grygielski, manager teritorial pentru Europa de Est al Interactive Intelligence.

    De exemplu, centrele de contact care utilizează platforme de soluţii software all-in-one înregistrează un cost operaţional anual per agent cu 50% mai mic decât centrele cu platforme multi-point, datorită randamentului mai rapid şi mai bun. Astfel, un centru de contact ce utilizează o platformă all-in-one, cu 100 de locuri şi costuri operaţionale anuale de 1.000 de euro per agent, înregistrează economii anuale de circa 1 milion de euro, comparativ cu centrele de contact care folosesc soluţii software de la mai mulţi furnizori.

    “Cu timpul, prin scăderea constantă a costurilor operaţionale, economiile anuale se adună. Aceasta reprezintă o diferenţă majoră pe care managerii ar trebui să o ia în considerare înainte de a lua decizii în privinţa platformelor tehnologice de bază”, a adăugat Marcin Grygielski.

    Costurile majore ce trebuie luate în calcul atunci când se decide să se investească în soluţii IT sunt legate de selectarea furnizorului, de contractarea noilor tehnologii, de instalarea şi integrarea sistemului, de administrarea acestuia, precum şi de costurile operaţionale şi cele de întreţinere şi modernizare. Selectarea furnizorului şi integrarea tehnologiilor înseamnă mai bine de 50% din bugetul necesar unei asemenea implementări.

    “Indiferent că firma caută o soluţie multi-point sau o platformă all-in-one, costul de selecţie a furnizorului este similar în ambele cazuri. Diferenţa majoră este reprezentată de costurile iniţiale de instalare şi integrare a soluţiilor all-in-one, ce pot fi cu cel puţin 15% mai mici decât în cazul soluţiilor multi-point”, a spus Marcin Grygielski.

  • Artă neconvenţională: cum să creezi imagini spectaculoase folosind elemente banale de pe stradă (GALERIE FOTO)

    Ca maitoţi artiştii din sfera modernistă, despre Alexey Menschikov nu se ştiu prea multe, scrie TwistedShifter, însă creaţiile sale sunt cât se poate de neconvenţionale. Fotograful compune imaginile sale folosind elemente foarte la îndemână de pe stradă. A creat, de pildă, o imagine cu un saxofon format de umbre sau cu o chitară din vopseaua cojită de pe un zid.