Tag: castigare

  • Marele mister al managerilor de fonduri de hedging din SUA: de ce câştigă atât de mult?

    ÎN FRUNTEA LISTEI DIN ACEST AN, POTRIVIT INSTITUTIONAL INVESTOR ALPHA, SUNT PATRU PERSONAJE CUNOSCUTE BINE ÎN LUMEA FINANCIARĂ: David Tepper, manager la Appaloosa Management, cu 3,5 miliarde de dolari; Stephen Cohen, de la SAC Capital, cu 2,4 miliarde de dolari; John Paulson, de la Paulson & Co., cu 2,3 miliarde de dolari, şi James Simons, de la Renaissance Technologies, cu 2,2 miliarde de dolari.

    Aceste cifre şi cele prezentate de alte publicaţii sunt estimări bazate pe mărimea fondurilor şi randamentul din anul încheiat, scrie revista americană The New Yorker. Industria fondurilor de hedging este secretoasă. Persoane precum Tepper şi Paulson nu dau anunţuri la ziar că le-a crescut averea cu câteva miliarde. Chiar dacă cifrele nu sunt certe, nici măcar avocaţii foarte bine plătiţi ai fondurilor nu contestă că unele dintre acestea generează profituri uriaşe pentru investitori şi manageri.

    Din când în când această situaţie stârneşte mânia oamenilor obişnuiţi.

    Suma totală de 21,1 miliarde de dolari acumulată anul trecut de primii 25 de manageri de fonduri în funcţie de câştiguri depăşeşte salariile cumulate ale tuturor educatorilor angajaţi în grădiniţele din SUA, notează portalul american Vox. Economistul Paul Krugman a profitat de ocazie şi a cerut taxe mai mari pentru administratorii de fonduri de hedging.

    CUM CÂŞTIGĂ ATÂT DE MULŢI BANI? Mai clar, de ce investitorii în fondurile de hedging – cei ai căror bani sunt riscaţi pentru obţinerea de profit – continuă să le permită managerilor de fonduri să le impună termeni oneroşi? În urmă cu câţiva ani, managerii afirmau că îşi câştigă banii asigurând constant randamente peste cele ale pieţei, însă situaţia s-a schimbat. Timp de cinci ani consecutiv, randamentele fondurilor de hedging s-au situat sub cele ale bursei.

    Anul trecut a fost chiar unul foarte dificil pentru fonduri. Indicele S&P 500, compus din acţiunile unora dintre cele mai importante companii listate în SUA, a avut un an foarte bun, cu un randament de 32%. Potrivit Bloomberg, randamentul net, după comisioane, asigurat de fondurile de hedging s-a situat la 7,4%. Diferenţa de aproape 25% este enormă.

    NVESTITORII ÎN FONDURI AU FOST JUPUIŢI. Investitorii acestor fonduri au plătit, însă, sume mari de bani şi pentru aceste rezultate foarte slabe, scrie The New Yorker. Un american poate investi prin orice firmă mare de brokeraj pentru un comision anual de 0,1%. La fiecare 100.000 de dolari investiţi, plăteşte 100 de dolari. La investiţia într-un fond de hedging important se cere de obicei plata unui comision de management de circa 2.000 de dolari pentru fiecare 100.000 de dolari, la care se adaugă „un comision de performanţă„ de 20%. Procentajele fac parte dintr-o formulă, „2-20„, devenit standard în industrie. Şefii de fonduri de hedging din vârful topului câştigurilor personale s-au descurcat considerabil mai bine decât media.

    Dar nici măcar aceştia nu au depăşit piaţa pe ansamblu cu prea mult. Cifre exacte nu sunt disponibile, însă au fost publicate estimări. Fondurile de top ale Appaloosa, firma lui David Tepper, au obţinut un randament de 42%. Un fond al lui Paulson a câştigat peste 60%, dar firma sa are şi fonduri care nu au mers la fel de bine. Aceştia sunt însă cei cu rezultatele cele mai bune. În multe cazuri, managerii de fonduri au încasat sute de milioane de dolari chiar dacă nu au depăşit piaţa decât cu puţin.

    Din cauza comisioanelor ridicate şi a sumelor de miliarde de dolari pe care le au în administrare, unii manageri pot obţine câştiguri mari chiar dacă obţin randamente mai mici decât cele ale indicilor folosiţi ca referinţă.

  • Lupul de pe Wall Street vrea să-şi plătească datoriile vorbind credulilor despre faţa nevăzută a banilor

    Belfort este autorul best-seller-ului care a inspirat filmul “Lupul de pe Wall Street”. El a fost arestat pentru evaziune fiscală şi spălare de bani şi a petrecut 22 de luni în închisoare, relatează Business Insider.  El a fost obligat deasemenea să restituie 110 milioane de dolari statului american, însă nu a reuşit până în prezent să îşi onoreze înţelegerea.

    Belfort a declarat la o conferinţă în Dubai că speră ca turul din acest an să îi aducă cel puţin 100 de milioane, pentru a-şi putea astfel achita toate datoriile.

    Ca broker, Jordan Belfort câştiga în jur de 50 de milioane de dolari pe an.

  • Liderul opoziţiei din India, favorit să câştige alegerile

    “Voturile încă se numără, dar se pare că Narendra Modi va înregistra o victorie istorică ca va da o majoritate absolută partidului său”, a scris Mark Williams, de la Capital Economics. “Alianţa Democratică, condusă de partidul lui Modi, va avea o majoritate clară iar acesta este un semn foarte bun pentru o reformă economică”, relatează Business Insider.

    Modi este cunoscut ca un promotor al progresului economic, iar India este o ţară cunoscută pentru dificultăţile întâmpinate atunci când vine vorba de reforme.

    Pe măsură ce cursa electorală se apropia de final, bursa din India şi indicatorii financiari au început să crească, considerând alegerea lui Modi ca un moment ce va duce, indirect, la o redresare economică a Indiei.

    “Noul guvern nu va avea o misiune uşoară”, a notat Miguel Chanco. “Multe reforme vor necesita cooperarea tuturor instituţiilor guvernamentale, va depinde doar de dl. Modi să dovedească faptul că investitorii nu au greşit atunci când au avut încredere în el.”

  • Profitul companiei care administrează aeroporturile Capitalei se va înjumătăţi în acest an

     Informaţiile sunt prezentate într-un raport al Fondului Proprietarea (FP), acţionar cu o participaţie de 20% la compania controlată de stat, prin Ministerul Trasporturilor.

    Fondul Proprietatea precizează că informaţiile referitoare la 2013 reprezintă rezultate preliminare, iar cifrele pentru 2014 sunt valori bugetate.

    În 2012, Aeroporturi Bucureşti a înregistrat vânzări de 555,5 milioane lei şi un profit net de 53,1 milioane lei, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Câştigul salarial net a crescut în martie cu 80 lei faţă de luna anterioară, la 1.706 lei

     Astfel, în fabricarea produselor din tutun câştigul salarial mediu nominal net a fost de 7.281 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 970 lei. De altfel, în sectorul produselor de tutun a fost înregistrată şi cea mai mare creştere a câştigului salarial mediu net din luna martie, de 56,6%.

    Indicele câştigului salarial real pentru martie 2014 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 104,9%.

    “În luna martie 2014, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă, tichete cadou şi de vacanţă), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Există tentaţia de a dori să fiu premier, dar ştiu că nu mă va desemna nimeni. Udrea m-ar numi dacă ar câştiga prezidenţialele

     “Până în ultima zi, voi fi cu plăcere, dar şi cu onoare preşedintele României, până pe 21 decembrie”, a spus Traian Băsescu, într-un interviu la Gândul Live.

    Întrebat dacă ar vrea să fie premier, Traian Băsescu a răspuns: “Să ştiţi că ar exista această tentaţie, dar ştiu că nu mă va desemna nimeni, pentru că nimeni nu vrea un premier care ştie atâtea lucruri”.

    Despre varianta ca Elena Udrea să îl desemneze premier, preşedintele Băsescu a spus că, în ipoteza în care Elena Udrea ar câştiga alegerile prezidenţiale, îl va numi premier.

    “În ipoteza asta, cred că mă va numi Elena Udrea premier, dacă discutăm de ipoteze”, a comentat Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple a câştigat 120 milioane de dolari într-un proces împotriva Samsung, după ce a cerut 2 miliarde dolari

    Procesul a durat patru săptămâni, iar juraţii au decis că Samsung a încălcat două dintre cele patru licenţe aduse în discuţie de Apple. Totodată, verdictul arată că Apple a încălcat, la rândul său, un brevet Samsung, dintre cele două aduse drept contraargument de compania sud-coreeană, potrivit Bloomberg.

    Apple a încercat să demonstreze că smartphone-urile Galaxy produse de Samsung şi sistemul de operare Android, dezvoltat de Google, copiază caracteristici ale iPhone-ului. Ambele companii au încercat să obţină interdicţii împotriva telefoanelor rivalului pe piaţa SUA. Procesul a vizat dispozitive mai vechi, iar cele mai multe dintre acestea nu mai sunt pe piaţă.

    Analiştii anticipează că procesele dintre Apple şi Samsung vor continua.

    Cele două companii au investit sute de milioane de dolari în numeroase acţiuni în justiţie deschise în zeci de ţări, în încercarea de a câştiga orice avantaj posibil pe piaţa smartphone-urilor, estimată la 338,2 miliarde de dolari anul trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă un angajat Petrom care alimentează la pompă

    Un angajat Petrom la pompă primeşte un salariu lunar de aproximativ 750 de lei, potrivit unor surse din piaţă. Orele suplimentare sunt plătite suplimentar, iar fiecare angajat primeşte şi bonuri de masă.

    Petrom, cea mai mare companie din România, a ajuns la finalul celor cinci ani de criză, 2009-2013, la un profit istoric de peste un miliard de euro, de 5,5 ori mai mare decât în 2009, cel mai dificil an pentru economia locală după căderea Lehman Brothers, şi la o marjă netă de câştig mai mare decât cea a unor giganţi petrolieri precum ExxonMobil sau Shell. Din punct de vedere al personalului, Petrom are cu 9.300 mai puţini angajaţi. Datele publicate de companie arată că dacă la finalul anului 2009 Petrom avea  o cotă de piaţă în România de 42%, în 2013 aceasta a ajuns la 34%.

  • Cei care consumă multă ciocolată au şanse mai mari de a câştiga un premiu Nobel

    Informaţiile provin dintr-o lucrare publicată în New England Journal of Medicine, numită “Consumul de ciocolată, funcţia cognitivă şi laureaţii Nobel”. Aceasta a fost scrisă de Franz H. Messerli, doctor în ştiinţe, care notează următoarele: “Din moment ce consumul de ciocolată poate, teoretic, îmbunătăţi funcţia congnitivă nu doar în cadrul indivizilor ci în cadrul întregii populaţii, m-am întrebat dacă pot trage anumite concluzii de aici.”

    Messerli a realizat o corelare între numărul de câştigători ai premiului Nobel per capita şi cantitatea de produse de ciocolată consumate per capita. El a măsurat funcţia cognitivă la nivelul populaţiei unei ţări şi a observat că aceasta tinde să fie superioară acolo unde consumul este crescut.

    “Această relaţie nu este neapărat una cauzală, dar arată că o dimensiune o poate influenţa pe cealaltă”, subliniază omul de ştiinţă.

  • Percheziţii în Constanţa, în dosarul în care primarul Radu Mazăre este cercetat pentru corupţie

     “Ca urmare a autorizării de către instanţa competentă, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie efectuează percheziţii domiciliare în trei locaţii situate în municipiul Constanţa, niciuna dintre locaţii nefiind sediul vreunei instituţii publice”, informează DNA, într-un comunicat de presă.

    Percheziţiile au fost efectuate în dosarul în care primarul Constanţei, Radu Mazăre, fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie, a precizat DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro