BusinessMagazin

Tag: vanzari

  • Vanzarile Mazda au crescut de aproape 8 ori in februarie

    Modelele cele mai bine vandute au fost Mazda3 cu 83 de unitati si Mazda2 cu 33 de unitati. De asemenea, noua Mazda6 a avut un debut bun pe piata din Romania potrivit oficialilor companiei, inregistrand 26 de unitati comercializate.

     

    Rezultatele lunii februarie vin dupa ce vanzarile companiei in ianuarie au crescut cu 678%. Compania si-a stabilit ca obiectiv de vanzari in 2008 comercializarea a 2.000 de autovehicule. Aceste rezultate ar reprezenta dublarea numarului de unitati vandute in Romania fata de 2007, compania inregistrand pana in prezent un numar de 1.064 de comenzi.

     

    Reprezentantii companiei afirmau recent ca unul din motoarele de crestere a vanzarilor in acest an va fi reprezentat de noul Mazda6, obiectivul de vanzari in 2008 pentru acest model fiind de 400 de unitati. In plus, numarul punctelor de distributie va creste la 20 in 2008, prin deschiderea a 11 noi show-room-uri.

  • 20 de milioane de masini produse in Europa

    Noile state membre ale Uniunii Europene au raportat o crestere de 25% a productiei auto, care a reprezentat 15% din totalul Europei.

    Cererea de vehicule noi a crescut cu 1,8% datorita cresterii inmatricularilor de autoturisme noi din noile state membre UE, precum si datorita boom-ului continuu de pe piata autovehiculelor comerciale.

    Anul trecut au fost inregistrate aproape 16 milioane de autovehicule noi, din care 92% in Europa de Vest. Increderea cumparatorilor si cererea de masini noi in Europa de Vest, care a crescut cu doar 0,2%, au fost atenuate de pretul combustibililor, schimbarea taxelor si scaderea puterii de cumparare. In noile state membre, unde gradul de motorizare este mai scazut, s-a inregistrat o crestere stabila de 13,9% pe tot parcursul anului 2007.

    Din totalul inmatricularilor noi, 53,3% au fost autovehicule cu motorizare diesel.

    Potrivit ACEA, in acest an numarul inmatricularilor va stagna, doar noile state membre UE este posibil sa isi imbunatateasca rezultatele de anul trecut, cu 9%, in timp ce piata Europei de Vest ar putea sa se deterioreze cu 0,6%. Din pietele principale, doar Franta si Germania ar putea sa inregistreze o crestere a inmatricularilor de masini noi.

    Industria auto europeana este un importanta pentru puterea si competitivitatea Europei, asigurand mai mult de 2,3 milioane de locuri de munca si indirect alte zece milioane in UE 27. Europa este cel mai mare producator auto din lume, din cele 50 de milioane de autovehicule produse anual la nivel global, o treime sunt fabricate in Europa.

    Gasiti mai multe informatii in comunicatul ACEA

  • Vanzarile Mazda au crescut de 7 ori in ianuarie

    Compania si-a stabilit ca obiectiv de vanzari in 2008 comercializarea a 2.000 de autovehicule. Aceste rezultate ar reprezenta dublarea numarului de unitati vandute in Romania fata de 2007, compania inregistrand pana in prezent un numar de 1.064 de comenzi.

    Potrivit unui comunicat al companiei, unul din motoarele de crestere in acest an va fi noul Mazda6, ca carui gama de motorizari oferite va fi completata din luna martie cu un model diesel, obiectivul de vanzari in 2008 pentru acest model fiind de 400 de unitati

  • Carrefour, vanzari de 866 mil. euro

    Cresterea din Romania inregistrata de hypermarketurile Carrefour a fost printre cele mai mari din Europa, potrivit raportului prezentat de grupul francez.

    Raportul Carrefour privind vanzarile aferente anului 2007 poate fi descarcat printr-un click aici.

  • Terapia Ranbaxy se simte mai bine

    Vanzarile locale ale Ranbaxy, care a achizitionat in primavara lui 2006 fabrica clujeana Terapia, au crescut anul trecut cu 21%. O influenta importanta a avut-o cresterea cu 23% din trimestrul al patrulea.

    Terapia Ranbaxy si-a revenit astfel dupa un al treilea trimestru foarte slab pentru piata farmaceutica din Romania in general, care, in conturile companiei, s-a tradus intr-o stagnare fata de aceeasi perioada a lui 2006. „Trimestrul trei a fost prost luna de luna“, explica Dragos Damian, directorul general al producatorului de medicamente. „Iulie a fost foarte cald, in august au fost concediile, iar in septembrie a inceput povestea cu preturile“, explica el. In septembrie, Ministerul Sanatatii isi anunta intentia de a reduce preturile medicamentelor comercializate in Romania, in medie cu 15%. Masura a fost amanata de mai multe ori, nu inainte de a-si pune amprenta pe vanzarile producatorilor, dat fiind ca „nimeni nu voia sa mai cumpere, gandindu-se ca marja de profit ii va scadea puternic daca preturile vor fi mai mici dupa cateva saptamani“, dupa cum explica anul trecut reprezentantul unui distribuitor de medicamente.

    In ultimele trei luni ale anului, piata si-a revenit, iar Terapia Ranbaxy a profitat si de lansarea unor noi produse. „Partea buna este ca am lansat toate produsele pe care planificasem sa le introducem anul acesta (in 2007 – n.r.)“, spunea, la finele anului trecut, Dragos Damian intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. Terapia Ranbaxy a primit autorizatii de punere pe piata pentru mai mult de 20 de noi produse.

    Rezultatele din Romania au contribuit cu circa 7,5% la vanzarile globale ale producatorului indian, care au depasit 1,6 miliarde de dolari, in crestere cu 20% fata de 2006. Ranbaxy este unul dintre cei mai mari producatori mondiali de medicamente generice (produse farmaceutice care utilizeaza substante active a caror perioada de protectie a expirat).

    Dat fiind segmentul pe care activeaza, previziunile pentru 2008 ale Terapia Ranbaxy sunt optimiste. „Premisele pentru 2008 sunt ca piata de generice va creste mai repede decat restul“, estimeaza Dragos Damian. El mizeaza pe un avans al intregii piete de 15% in lei. „Genericele, prin competitie, accesibilitate si lansarea de noi produse, vor creste cu peste 20%“.

    Dar acest procent este totusi mic raportat la ambitia Ranbaxy de a deveni lider intre furnizorii de medicamente, fie ele generice sau originale. La cateva luni dupa ce a preluat (in primavara lui 2006) Terapia, Malvinder Singh – directorul executiv al grupului – spunea ca „va face tot ce este necesar pentru a ajunge numarul unu pe piata“.

    Potrivit ultimelor raportari transmise de compania de cercetare de piata Cegedim, Ranbaxy detinea, la sfarsitul trimestrului al treilea, o cota de 5%, valoare care plasa firma pe locul 7 in piata romaneasca, in conditiile in care primul loc este detinut de GlaxoSmithKline (GSK), cu 7,8%.

    Dupa investitii de circa 20 de milioane de dolari in ultimii doi ani in facilitatile de la Cluj-Napoca, Ranbaxy transfera in Romania productia mai multor medicamente, care vor fi apoi exportate in toata Europa. „Capacitatea de impachetare din Cluj-Napoca este de patru ori mai mare decat toata piata farmaceutica din Romania“, spune Damian. Chiar si declaratiile de intentie par sa se mai fi temperat, atat timp cat vizarea pozitiei de lider s-a transformat in „consolidarea pozitiei pe piata“.

  • Dacia Logan Sedan, cel mai bine vandut autoturism din Bulgaria in 2007

    In ansamblu, vanzarile de autovehicule noi pe piata bulgara au crescut in 2007 cu 22,15% fata de anul precedent, la 55.366 de unitati.

    Vanzarile de vehicule comerciale au crescut cu peste 28%, in timp ce vanzarile de autoturisme au inregistrat un avans mai lent, de 22% anul trecut. Impreuna, vanzarile de autoturisme si vehicule comerciale usoare s-au plasat la 52.000 de unitati.

    Autoturismele din clasa compacta si cele cu dimensiuni medii au generat 44,2% din vanzarile totale, o pondere de 21% revenind furgonetelor mici si mijlocii.

    Click aici pentru amanunte

  • GM, crestere de 70% in Romania

    Cea mai bine vanduta marca a fost Opel, cu 19.685 de unitati, in crestere cu 69%, cel mai bine vandut model fiind Astra Classic, cu 9.512 de unitati. Livrarile marcii Chevrolet au crescut cu 72%, pana la 13.090 de vehicule, modelul Aveo conducand in topul celor mai bine vandute modele, cu 8.267 de unitati.

    Pentru acest an, compania mizeaza pe cresterea vanzarilor in cazul Opel la 22.500 de unitati, iar in cazul marcii Chevrolet la 15.500 de unitati.

  • Prea multa ciocolata

    Elvetienii consuma anual peste 11 kilograme de ciocolata pe cap de locuitor, situandu-se pe locul al doilea in lume, dupa britanici, in materie de apetit pentru acest produs. Ciocolatierii incearca sa-i atraga cu noi sortimente, dar au ceva de lucru daca vor sa-si convinga consumatorii, deoarece majoritatea prefera inca traditionala ciocolata cu lapte.

    Producatorii de ciocolata din Zürich, paradisul iubitorilor acestui desert, unde magazinele de specialitate umplu locul printre sediile unor mari banci ca UBS sau Credit Suisse ori alaturi de magazinele Chanel sau Cartier, incearca sa inoveze retetele, introducand ingrediente ca ardeiul iute sau sofranul. Se organizeaza si degustari, ca la vinuri, sau propuneri sofisticate – acum mai mult ca niciodata se cauta ciocolata cu origine simpla, adica aceea preparata din cacao provenita dintr-o singura regiune, iar fabricantii incearca sa indrepte consumatorii spre varietatile de ciocolata amaruie, considerata mai pura si mai sanatoasa. Strategia pe care se pedaleaza cel mai mult se bazeaza pe insistenta asupra rolului benefic al ciocolatei asupra sanatatii, dupa ce o multime de descoperiri recente in acest sens au aratat ca ea este la fel de benefica pentru inima ca vinul rosu.

    O alta problema de rezolvat pentru comercianti este de a asigura disponibilitatea ciocolatei in cat mai multe locuri, de la magazine la automate, ca aliment solid sau ca bautura, pentru a „pacali“ astfel saturatia pietei. „Poti chiar si sa oferi ciocolata, nu pe gratis, dar mult mai ieftin, numai ca nici asta nu va putea creste cantitatea pe care o consuma elvetienii“, spune Franz Urs Schmid, seful Chocosuisse, asociatia producatorilor de ciocolata din tara cantoanelor. Numai ca si scaderea de pret e improbabila: in lunile urmatoare, spune Schmid, sunt de asteptat scumpiri, pentru ca pretul laptelui praf, unul din ingredientele de baza, s-a dublat in ultimul an.

  • Un an asa si-asa

    Pusa pe seama concediilor, a caniculei sau a anuntatelor reduceri de preturi, evolutia sub asteptari a pietei farmaceutice in al treilea trimestru al acestui an a tras un usor semnal de alarma pentru firmele implicate. Desi previziunile pentru anul viitor ar putea fi extrem de optimiste, oamenii din industrie se arata mult mai ponderati in estimari.

    Sefii companiilor inca analizeaza doua seturi de date: de-o parte, intentia Guvernului de a mari anul viitor cu 27% bugetul sanatatii; de cealalta parte cresterea cu numai 4,5% a vanzarilor de medicamente in perioada iulie-septembrie, fata de acelasi interval al anului trecut, potrivit datelor comunicate de compania de cercetare a pietei Cegedim. Totusi, cresterea pietei este in grafic – intr-o perioada de 12 luni, pana la finele lui septembrie, vanzarile de medicamente s-au majorat cu aproape 15% fata de acelasi interval din anii precedenti. Aceasta e, de altfel, si majorarea pe care mizau cei mai multi producatori inca de la inceputul anului, cu mentiunea ca majoritatea lor sperau ca ei sa depaseasca rata de crestere a pietei. Dar primele doua trimestre au fost semnificativ mai bune.

    Acum, proiectul bugetului de stat pentru 2008 nu a facut prea multe valuri, desi vestile ar putea fi nesperat de bune, daca bugetul este adoptat de Parlament in forma propusa de Executiv. Pentru prima data, sanatatea ar putea primi 4,5% din PIB, ceea ce – in asumptiile Guvernului – va insemna un plus de 1,3 miliarde de euro. Ca urmare, cu peste sase miliarde de euro buget total, sanatatea va avea cel mai mare buget din ultimele doua decenii. Este drept ca din aceasta suma cheltuielile cu medicamentele sunt doar o parte, reprezentand cam un sfert.

    Totusi, previziunile privind vanzarile de medicamente in 2008 sunt moderate. Analistii Cegedim mizeaza pe o crestere de 10% anual in urmatorii trei ani, ceea ce ar duce piata farmaceutica la aproape 2,5 miliarde de euro in 2010, de la cele 1,8 miliarde de euro estimate pentru acest an. Cegedim a avut insa intotdeauna o atitudine rezervata.

    In schimb, Nicolae Iordache Iordache, country manager al producatorului ungar Gedeon Richter, estimeaza o crestere mai mare. „Ma astept ca, fiind an electoral, piata farmaceutica sa urce cu mai mult de 15 procente“, spune el. Afirmatia lui Iordache duce cu gandul la precedentul an electoral, 2004, cand vanzarile de medicamente au inregistrat un salt de peste 28%. Trebuie mentionat ca acest progres a fost datorat si schimbarii sistemului de raportare al Cegedim, de la preturi de producatori pana in 2003 la preturi de distribuitori din 2004.

    La jumatatea lui 2004, guvernul PSD a adoptat o masura care prevedea ca pensionarii cu venituri sub sase milioane de lei lunar (la acea vreme) beneficiau de o compensare de 90% la medicamente – adica plateau 10% din pretul medicamentului, restul fiind asumat de stat. Considerata o masura preelectorala mult prea consumatoare de resurse, decizia a fost abrogata dupa primul trimestru al lui 2005 de noul guvern, dar deja apucase sa lase urme in bilantul producatorilor. Si pozitive, si negative. Pozitive au fost majorarea vanzarilor si a profiturilor – scriptice – pentru ca, de fapt, compensarea de 90% a fost ultima piesa a dominoului care a impins sistemul de sanatate in cea mai grava criza financiara din ultimii 18 ani.

    In ultimii ani insa, situatia s-a reglat; producatorii, distribuitorii si farmaciile isi recupereaza mult mai rapid banii datorati de stat. „Diferenta fata de 2004 este ca acum sunt bani“, puncteaza Dragos Dinu, director executiv al grupului A&D Pharma, care reuneste cel mai mare distribuitor de medicamente din Romania, Mediplus, si cel mai important lant de farmacii, Sensiblu. El nu insista asupra posibilitatii de transformare a cifrelor din bugetul sanatatii in vector electoral, dar apreciaza ca majorarea salariilor – care alimenteaza fondul asigurarilor de sanatate – va duce si la cresterea pietei.

    Mult mai pesimist este Roberto Musneci, fost manager al GlaxoSmithKline Romania – cel mai mare producator de pe piata interna -, actualmente fondator si partener al firmei de comunicare institutionala Serban, Musneci si Asociatii. El crede ca anul viitor piata ar putea creste cu mai putin de zece procente („single digit“), dupa cresterile consistente din ultimii 4-5 ani. Musneci nu crede ca alegerile parlamentare ar avea efect asupra vanzarilor de medicamente. „Suntem deja in an electoral“, subliniaza el deja trecutele europarlamentare. Totusi, Guvernul a pus la punct un proiect de buget pentru anul viitor care, pe langa plusul pentru sanatate, promite o crestere cu 27% a banilor alocati educatiei, 12% in plus pentru asigurari si asistenta sociala si majorari cu 13%, respectiv 14% ale sumelor alocate agriculturii si transporturilor.

    O posibila explicatie a reticentei care se regaseste de mai bine de un an in mai toate estimarile este si faptul ca piata inca nu s-a stabilizat. Un exemplu este incercarea din ultimele luni a Ministerului Sanatatii de a reduce preturile medicamentelor comercializate in Romania, in medie cu 15%. Ultimul termen pentru intrarea in vigoare a noilor preturi este fixat pentru 31 ianuarie, dar masura a fost deja amanata de doua ori. Aceste amanari si-au pus amprenta pe vanzarile din ultimele luni ale companiilor farmaceutice, in opinia lui Marcian Gavrilescu, director general al producatorului de medicamente Labormed Pharma. „Nimeni nu voia sa mai cumpere, gandindu-se ca marja de profit ii va scadea puternic daca preturile vor fi mai mici dupa cateva saptamani.“

    Cei optimisti pun cresterile din urmatoarea perioada pe seama majorarii de venituri a populatiei, nu numai a bugetului alocat sanatatii. An de an, vanzarile de produse OTC (medicamente care se elibereaza fara prescriptie), care nu sunt finantate de stat, inregistreaza cresteri peste ritmul pietei. Un impact puternic ar putea avea in 2008 si programul national de evaluare a starii de sanatate a populatiei, care isi arata de pe-acum „coltii“. Analizele obligatorii pentru asigurati au scos deja la iveala boli necunoscute, iar observatorii pietei apreciaza ca sunt destule maladii grave, precum diabetul sau hepatita C, care afecteaza cu mult mai multe persoane decat cele luate acum in evidenta. Iar tratamentele pentru aceste boli sunt gratuite pentru pacienti, in schimb foarte costisitoare pentru stat.

    „Avem o piata subdiagnosticata“, spune Nicolae Iordache Iordache de la Gedeon Richter, aratand in special spre zona rurala. Cresterea valorica a pietei, pe fondul incercarilor ministerului de a scadea preturile medicamentelor, va veni din volume de vanzari mai mari. Pana la asaltul zonei rurale, poate ca adoptarea bugetului intr-o forma cat mai apropiata de cea propusa acum de Guvern va mai inviora previziunile companiilor.

  • Focus grup cu zugravi

    CONTEXTUL: In 2006, Düfa Deutek se plasa intre cei mai mari trei producatori de vopseluri. Cresterea rapida a pietei a pus la indemana companiilor de profil sansa de a-si mari rapid afacerile.

    DECIZIA: Anul trecut, compania a identificat cateva nise pe care sa-si joace cartile, un exemplu fiind vopseaua Profi Weiss, sub gama Deutek Profi, dezvoltata impreuna cu zugravii profesionisti. O alta noutate a fost vopseaua superlavabila cu agenti antimucegai pentru baie si bucatarie, sub marca Danke!.

    EFECTELE: Vanzarile companiei au crescut cu 45% fata de aceeasi perioada a anului anterior, depasind 14,5 milioane de euro, urmand ca pentru tot anul afacerile companiei sa depaseasca 30 de milioane de euro. Düfa Deutek detine acum o cota de piata de 15% si se plaseaza in topul primilor trei producatori de profil, conform estimarilor companiei.

    Vanzarile nu ar fi crescut cu 45% in prima parte a acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut fara a fi „impinse“ de ritmul de crestere a pietei de finisaje, considera Gabriel Enache, directorul de marketing al Düfa Deutek. Enache identifica aici doua directii distincte: atat segmentul constructiilor noi, impulsionat de investitiile in domeniul imobiliar, cat si segmentul renovarii locuintelor, sustinut de cresterea veniturilor populatiei.

    Un rol important l-a jucat insa, in completare, adaptarea portofoliului de marci si produse la noile tendinte de consum, declara Enache. El da doua exemple: vopseaua superlavabila cu agenti antimucegai pentru baie si bucatarie (sub marca Danke!) si vopseaua Profi Weiss (sub gama Deutek Profi), dezvoltata impreuna un zugravi profesionisti. Pentru lansarea vopselei Profi Weiss, procesul de dezvoltare a durat nu mai putin de doi ani, spune reprezentantul companiei. „In primul an nu am dezvoltat o reteta de produs, ci mai degraba am studiat ce-si doresc zugravii profesionisti“, spune Enache. Pentru adunarea informatiilor au fost folosite studii de comportament de consum, testari „in orb“ (clientul nu stia marca pe care o foloseste), focus grupuri. Odata terminata „partea usoara“ a procesului, „a urmat partea incitanta – interactiunea cu zugravii“. La intalniri au fost prezenti pe de o parte reprezentantii Düfa-Deutek (cu echipele din departamentele tehnic, cercetare si marketing, dar si consultanti externi), iar de cealalta parte, cateva zeci de zugravi profesionisti.

    In aceasta etapa, interactiunea dintre cele doua „tabere“ a avut loc atat in centrul tehnic al companiei, unde s-au realizat experimentele cu vopseluri, dar si in deplasari pe teren. „In final, zugravii au fost cei care au ghidat intregul proces pentru obtinerea echilibrului corect intre atribute precum putere de acoperire, grad de alb, usurinta in aplicare, rezistenta la spalare“, explica Enache. Ulterior s-a ajuns la o lista scurta cu cateva retete, moment din care realizarea efectiva a vopselei a mai durat cam un sezon, „pentru ca mai erau necesare o serie de testari interne“. La final, produsul a fost inca o data testat „in orb“, alaturi de cele doua cele mai bine vandute vopsele de pe piata, Savana (produsa de Fabryo) si Policolor, de catre o agentie de cercetare pe un alt lot de zugravi.

    Conform unui studiu Omnibus efectuat de Mercury Research in perioada februarie-martie, cele trei marci ale companiei se plasau in topul primelor cinci branduri de vopsea din punctul de vedere al gradului de notorietate in randul populatiei din mediul urban, alaturi de aceleasi Savana si Policolor. Astfel, marca Düfa a atins un nivel de notorietate de 75%, in timp ce Danke! a ajuns la 72% si marca Super la 67%.

    Pentru a tine pasul cu cererea in crestere, compania a lansat din 2006 un program de investitii in urma caruia ar urma ca Düfa sa-si creasca, pe termen mediu, capacitatea de productie cu 50%. Spatiile de depozitare ar urma sa se dubleze si ele pe termen mediu, conform planurilor de investitii. Pentru anul in curs au fost bugetate investitii de 4 milioane de euro. Si pentru anii urmatori, Düfa Deutek se asteapta ca piata sa creasca intr-un ritm de 15-20% pe an, urmand ca momentul de maturizare a pietei sa duca la crearea unui nucleu de 3-4 producatori puternici, ce vor detine minim 80% din piata.

    Compania infiintata in 1998 ca un joint-venture intre doi investitori romani si concernul Meffert AG din Germania si-a schimbat anul trecut numele: Düfa Romania a devenit Düfa Deutek, al doilea cuvant provenind din termenii „Deutsche“ (german) si „Technologie“ (tehnologie). Din 2005, actionarul majoritar al companiei este fondul de investitii Advent International, in urma unei tranzactii evaluate la 15 milioane de euro.