Tag: industrie

  • Ora renaşterii pentru ceasurile americane tradiţionale

    Dacă producătorii americani uimeau iniţial prin capacitatea de a fabrica ceasuri în serie cu ajutorul echipamentelor industriale controlate de muncitori necalificaţi, spre deosebire de elveţieni, care le lucrau manual în mici ateliere şi care s-au adaptat întrecându-i pe cei dintâi, în ultimele două decenii în SUA au câştigat teren firme orologere care produc la scară mică. Idealul acestora este să ajungă la o dependenţă cât mai mică de componentele elveţiene, cum ar fi mecanismele, şi să ofere clienţilor ceva cu aer american.

    O astfel de companie este Xetum, ale cărei ceasuri, deşi fabricate în Elveţia, au un design şi denumiri americane. O trăsătură distinctivă a acestora o reprezintă lipsa anselor, cureaua părând să iasă din ceas. O altă companie, Bozeman Watch Company, oferă, printre altele, un ceas în ediţie limitată denumit Herradura (“potcoavă” în spaniolă), cu cadran bej cu cifre roşii, în nuanţele păturilor folosite în Vestul Sălbatic şi cu limbi argintii cu capete roşii în formă de vârfuri de săgeată.

    Un alt producător din SUA, Kobold, se poate lăuda cu performanţa că 87% din componentele ceasurilor sale sunt de fabricaţie americană, după investiţii în cercetare la care a contribuit şi regretatul actor James Gandolfini (Tony Soprano). La rândul său, RGM a reuşit să încorporeze în unele din ceasurile sale până la 90% de piese “Made in USA”, iar mândria firmei o reprezintă modelul Pennsylvania Tourbillon din segmentul haute horlogerie, al cărui preţ este de 95.000 de dolari.

  • Zona euro, aproape de sfârşitul recesiunii: “Datele sunt mai bune decât ne aşteptam”

     Indicele industriei manufacturiere din zona euro, calculat pe baza unui sondaj în rândul managerilor de achiziţii din companii, a crescut în iulie pentru prima dată în ultimii doi ani şi a depăşit cota care diferenţiază între contracţie şi creştere economică, potrivit unui raport publicat miercuri de compania britanică de cercetare Markit Economics, preluat de Bloomberg.

    Totodată, indicele compus al industriei manufacturiere şi sectorului serviciilor a depăşit de asemenea cota de recesiune, urcând la cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria consumă de 4 ori mai puţin, iar agricultura de 5 ori faţă de 1990. Cum îşi recapătă România pofta de energie

    În ultimii 20 de ani industria româ­nească a ajuns să consume de aproape 4 ori mai puţină energie comparativ cu 1990, în timp ce agricultura locală are nevoie de 5 ori mai puţină energie decât în urmă cu 20 de ani, arată datele publicate de Comisia Europeană. Din industria siderurgică şi petrochimică, principalele centre de consum energetic ale anilor ’90, au rămas acum doar câteva urme. Ce poate face România pentru a stimula consumul de energie?

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

     

  • După ce a făcut marketingul ciocolatei Kandia şi al laptelui LaDorna, Ioana Moga a trecut în construcţii

    Ioana Moga, care are o experienţă de peste zece ani în industria bunurilor de larg consum (FMCG), ocu­pă de la finalul anu­lui trecut funcţia de director de mar­keting pentru Europa de Sud al grupului Rovese, care are în portofoliu obiecte sanitare, conform datelor de pe reţeaua de socializare LinkedIn.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     
  • Oraşul american Detroit s-a declarat în faliment

     Pentru o perioadă de timp o adevărată bijuterie a industriei, Detroit a pierdut jumătate de populaţie în 60 de ani, iar marile grupuri au abandonat în mod treptat oraşul, o lovitură grea pentru veniturile sale fiscale.

    “Locuitorii din Detroit (…) merită o foaie de parcurs care să le permită să iasă din spirala care îi antrenează spre servicii publice tot mai puţin performante”, a argumentat Rick Snyder, guvernatorul statului Michigan, într-o scrisoare care însoţeşte actul depus la un tribunal.

    “Declararea falimentului este unica soluţie care va permite oraşului Detroit să redevină stabil şi viabil”, continuă el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plăiaşu a fost eliberat din funcţia de şef al OPSPI – surse

     “Ordinul de eliberare din funcţie (a lui Plăiaşu – n.r.) a fost emis ieri (joi – n.r.)”, au afirmat sursele.

    Plăiaşu a fost numit în funcţie în locul lui Gabriel Dumitraşcu, care a condus OPSPI din decembrie anul trecut.

    OPSPI a fost împărţit în două, jumătate rămânând la Ministerul Economiei. Cealaltă jumătate a OPSPI a fost transferată la Departamentul pentru Energie, urmând să fie condusă în continuare de Dumitraşcu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INVESTIGAŢII pe piaţa laptelui: Care sunt cei 14 producători la care s-au făcut controale inopinate

     “S-au efectuat inspecţii inopinate la APRIL şi 14 membri ai asociaţiei, ridicându-se documente şi informaţii relevante în desfăşurarea investigaţiei”, se arată într-un comunicat al autorităţii.

    Membrii APRIL care au fost inspectaţi sunt Albalact, Covalact, Danone PDPA, Frieslandcampina, Almera Internaţional, Dorna Lactate, Hochland România, Lactate Natura, Napolact, Lactag, Lacto-Solomonescu, Teletext, Unicarm şi Unilact Transilvania.

    “A debutat ieri (investigaţia – n.r.), este în desfăşurare. (…) Colaborăm, suntem transparenţi”, a declarat agenţiei MEDIAFAX directorul general al APRIL, Dorin Cojocaru.

    Legea concurenţei interzice orice înţelegeri exprese sau tacite între agenţii economici ori asociaţiile de agenţi economici, care au ca obiect sau au ca efect denaturarea concurenţei pe o anumită piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pambac a luat un credit de 8,5 mil. euro pentru achiziţiile de cereale

    Pambac, producător din industria de panificaţie cu afaceri de 28 milioane de euro anul trecut, a luat un credit de 8,5 milioane de euro pentru a-şi susţine campania de achiziţie de grâu, principala materie primă care intră pe liniile de producţie ale procesatorului din Bacău, spune Cătălin Grigoriu, directorul general al companiei.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate:  Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     
  • Ce s-a întâmplat în economia românească în primele cinci luni

    Nu că aceasta ar fi influenţat negativ profitabilitatea băncilor, care de la gaura de anul trecut au revenit rapid, obţinând un profit net de 713 mil. lei pe primele patru luni; pentru o economie care aşteaptă însă o relansare a creditării, faptul că rata creditelor neperformante continuă să crească nu e de bun augur.

    În paralel, investiţiile străine directe pe primele cinci luni au fost cu 37% mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 414 mil. euro, din care creditele intragrup au reprezentat grosul – 329 mil. euro. Conform planului anunţat de guvernul Ponta, ţinta de investiţii străine directe pentru 2013 este de cel puţin 10 mld. euro, cu un bilanţ de 50.000 de locuri de muncă nou create.

    În acelaşi timp, faţă de alte ţări din Est, România stă mai bine din punct de vedere macro şi, conform analizelor curente ale băncilor, va continua să aibă performanţe economice bune şi în următoarea perioadă.

    Cererea externă continuă să fie baza redresării economice în Europa Centrală şi de Est, atâta vreme cât cererea internă îşi revine greu, arată analiştii Erste în raportul de strategie pentru trimestrul al treilea din 2013. Primul trimestru a reprezentat punctul cel mai de jos al actualului ciclu economic, iar perspectiva pentru 2014 este mai bună decât cea pentru 2013, prezic economiştii băncii austriece.

    Economia cehă va stagna în acest an şi se va întoarce la creştere abia în 2014, cea ungară nu va depăşi anul acesta o creştere de 0,2%, în timp ce România, chiar în scenariul pesimist al unui an agricol prost sau al unei absorbţii defectuoase a fondurilor europene, va reuşi cel puţin o creştere de 1,8% în 2013. În primul trimestru, ca efect al unei creşteri a exporturilor care a antrenat o majorare a producţiei industriale care a compensat întârzierea relansării consumului intern, creşterea PIB a fost de 0,7%, corespunzând unei creşteri anualizate de 2,2%, amintesc analiştii Erste.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1.611 lei
    salariul mediu nominal net în luna mai, în scădere faţă de aprilie cu 50 lei, cele mai mari salarii medii nete fiind consemnate în industria de petrol şi gaze (4.067 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (863 lei)

    7,4%
    cu atât a scăzut în mai producţia industrială faţă de aprilie ca serie brută, în timp ce în serie ajustată sezonier scăderea a fost de 10,7%

    3%
    scăderea cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul ajustată sezonier în luna mai faţă de aprilie

    1,4%
    scăderea medie la nivelul UE a preţurilor la locuinţe, până la cele mai mici niveluri din 2006 până acum

    1,8 mld. euro
    excedentul comercial al UE în T1 2013, comparativ cu un deficit de 7,7 mld euro în T1 2012

    6%
    creşterea în primele cinci luni a exporturilor României faţă de aceeaşi perioadă din 2012, în timp ce importurile au scăzut cu 1,7%, ceea ce a redus deficitul comercial cu 40%