BusinessMagazin

Tag: criza

  • Din ceea ce iese din mâinile lui scotea în vremurile bune 300.000 de euro

    Piaţa modei de lux din România s-a schimbat mult în ultimii ani. Oamenii consumă altfel, caută alte tipuri de produse, cantităţile nu mai sunt chiar atât de mari, iar exuberanţa de altădată din domeniu pare să fi dispărut„, descrie pe scurt situaţia industriei de fashion de lux Ovidiu Buta, unul dintre cei mai cunoscuţi critici de modă de pe plan local, director de modă al revistei GQ şi colaborator al unor renumite case de modă din ţară şi din străinătate.

    Recesiunea a lovit domeniul exact în plină perioadă de consum, când românii de-abia prinseseră gustul modei de lux şi începuseră să cheltuie din ce în ce mai mult pentru haine. Şi nu scăderea vânzărilor a fost cea mai mare problemă pentru competitorii din domeniu, ci faptul că „elanul din perioada de boom s-a tăiat brusc, fără să se închidă un cerc complet”, vorbeşte Buta despre lipsa unui răgaz pentru consumatori de a-şi compune o garderobă de lux şi a încetini în mod natural cheltuielile înainte de a reîncepe achiziţiile. Altfel spus, „n-au apucat să se sature de hainele de marcă, iar când a venit criza oamenilor parcă nu le venea să creadă că nu-şi mai pot permite să cumpere ce vedeau în vitrine„, spune criticul.

    Conceptul democratizării luxului a fost, după părerea lui, o altă problemă de care s-a lovit domeniul. S-a făcut astfel o confuzie între lux şi hainele pentru publicul larg, în principal din dorinţa industriei de a face profit într-o perioadă dificilă, iar moda de lux a pierdut atunci din strălucire. „Un produs Yves Saint Laurent nu trebuie să aibă aceeaşi calitate ca unul de la H&M şi diferenţa să o facă doar preţul, deşi acest lucru s-a întâmplat la un moment dat. Acum, industria luxului încearcă să se reaşeze„, spune Ovidiu Buta.

    O tendinţă pe care o observă în domeniul modei de lux este faptul că oamenii sunt mult mai atenţi la ceea ce cumpără şi nu mai sunt dispuşi să arunce cu banii pe orice, chiar dacă poartă o semnătură prestigioasă. Experienţa de mai bine de două decenii în domeniu îi permite acum lui Buta să speculeze brandurile şi piaţa. Deşi şi-a dorit să devină scenograf, motiv pentru care a şi studiat comunicarea audio-vizuală în cadrul Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, precum şi design la Universitatea Româno-Americană, viaţa l-a împins spre modă, despre care nu doar scrie şi o critică, ci şi contribuie la creaţia ei.

    A lucrat timp de cinci ani în atelierul Doinei Levintza, la începuturile carierei sale, iar de atunci a realizat proiecte de modă peste tot în lume, la Londra, New York, Shanghai, Berlin, Chicago, Paris, Sao Paulo sau Milano. Acum, urmează să lanseze împreună cu Mihaela Glăvan o nouă linie de încălţăminte, ceade-a treia de până acum, cu Stephan Pelger a creat o linie de tricouri „ironice, obraznice chiar„ şi mai are în lucru alte două proiecte despre care încă nu poate să dea prea multe detalii. În plus, împreună cu Irina Schrotter s-a implicat în organizarea celui mai important eveniment de modă de pe plan local, Romanian Fashion Week.

    Întreg businessul lui Ovidiu Buta a ajuns în perioadele bune de dinainte de 2010 la aproximativ 300.000 de euro pe an, mare parte din ceea ce ieşea din mâinile lui – idei creative transformate în realitate împreună cu designeri – mergând către export. Acum, este în proces de relansare a majorităţii proiectelor sale. „România a fost multă vreme un soi de El Dorado pentru fashionul de lux„, spune Buta. Acum însă sunt destule componente care încă lipsesc industriei, mai cu seamă în contextul în care piaţa este încă la început. „Dacă nu venea criza şi treceam de perioada de consum exploziv, când lumea s-ar fi săturat de ceea ce oferea piaţa foarte zgomotoasă la acel moment pe brandurile străine de lux, am fi ajuns în mod firesc în epoca designerilor români„, observă criticul de modă.

    Acum, designerii români de prestigiu sunt încă destul de puţini, în cea mai mare parte prezenţi în domeniu de multă vreme. În urmă cu un deceniu, povesteşte Ovidiu Buta, dacă întrebai la New York ce înseamnă modă românească, răspunsul ar fi fost Doina Levintza. În Germania, aceeaşi întrebare ar fi primit drept răspuns Irina Schrotter sau Stephan Pelger, iar francezii ar fi spus probabil Venera Arapu. Aceleaşi nume sunt în frunte şi acum, dar din urmă au venit şi câţiva tineri designeri care au reuşit să-şi facă loc nu doar pe piaţa din România, ci şi în lume. Maria Lucia Hohan este doar unul dintre exemple.

    Ovidiu Buta admite totuşi că fashionul şi în special cel de lux a fost unul dintre cele mai afectate domenii de contextul economic dificil, iar asta s-a văzut cel mai mult în obiceiurile de consum ale românilor. Cheltuielile românilor pentru lux se ridică acum la 200 de milioane de euro pe an, cifră cu mult în urma celor vehiculate în alte pieţe din regiune precum Polonia, Ungaria sau Ucraina şi din care aproximativ jumătate înseamnă de fapt vânzările de automobile de lux, potrivit unor estimări recente ale ZF.

    Pentru restul de 100 de milioane de euro se luptă nu doar designerii de modă şi bran-du-rile străine de lux prezente pe plan local, dar şi producătorii de bijuterii şi ceasuri scumpe, toţi adre-sându-se unei pături subţiri de clienţi care încă îşi permit luxul de a cumpăra lux. Lucrurile încep însă să se schimbe. Iar moda are toate şansele să se întoarcă şi în România la vremurile bune de altădată.

  • Isărescu: Contactul direct dintre bancher şi client – esenţial. Tehnologia modernă, una dintre cauzele crizei

    “Un principiu fundamental şi pentru acea vreme, dar şi pentru perioada de astăzi, în noile condiţii, era să existe posibilitatea unei relaţii directe cu clienţii. Pe atunci nu era comunicarea electronică, nu era Facebook, trebuia să-l vezi pe nenea acela. De aici şi reticenţa ideii că se poate face electronic banking, adică până când nu te uiţi în ochii clientului nu poţi să iei o decizie să dai un credit, mare discuţie şi în prezent. Se spune că una dintre cauzele crizei financiare actuale este această decuplare, între client şi bancher au apărut o sumedenie de forme intermediere, toate mijlocite de tehnologia modernă care nu asigură acea alchimie pe care o ai atunci când îl priveşti în ochi pe clientul tău şi-i acorzi sau nu creditul.

    Şi apar tot felul de indicatori, supraindicatori, solvabilităţi, profitabilităţi, lichidităţi cu care-i înnebuneşti (pe clienţi – n.r.), de multe ori activitatea bancară este complexă. Până la urmă, contactul direct cu clientul era esenţial, în bankingul de la sfârşitul acelui secol trebuia să te vezi ochi în ochi cu clientul”, a afirmat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o dezbatere cu ocazia lansării cărţii “Palatele Băncii Naţionale a României Volumul I: Palatul vechi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum supravieţuieşte industria auto în criză: Dacă nu vrei una, ia mai multe

    Piaţa auto locală s-a polarizat mai mult ca oricând în primul trimestru al acestui an, fiind susţinută, pe de-o parte, de vânzările în creştere către firme şi companii, care au achiziţionat de la una sau două maşini la zeci sau sute de unităţi, în timp ce vânzările către persoane fizice sunt aproape inexistente. În timp ce în primul trimestru din piaţa locală s-au evaporat alte 20% din înmatriculările de autoturisme, care au ajuns la 11.200 de unităţi, piaţa de leasing operaţional, cea care închiriază flote de maşini către companii, a crescut. Acest segment a avansat cu aproape 4%, la 41.700 de automobile administrate, în primele trei luni 2.200 de maşini noi fiind înmatriculate prin leasing operaţional.

    „A fost un început de an greu, piaţa auto nu este unde ne-am fi dorit să fie, dar în ceea ce priveşte vânzările de flote şi persoane juridice stăm bine. Pe Dacia şi Renault am urcat la 85% în primul trimestru“, spune Viorel Asaftei, director vânzări speciale pentru Dacia şi Renault. Cele mai ridicate procente de vânzări de flote, care ajung în unele cazuri la peste 90% din total sunt pentru modelele Dokker, Duster şi Logan, maşini care deja se pot vedea în trafic. „Şi noul Logan a avut aceeaşi tendinţă, multe firme au aşteptat şi cumpărat încă din decembrie anul trecut, când au demarat discuţiile, iar în ianuarie au început livrările“, a spus Asaftei.

    În primele trei luni Dacia a vândut în România peste 3.600 de autoturisme, în creştere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). „Duster deja este o maşină de flote în România, iar cea mai bine vândută versiune este cea diesel cu tracţiune integrală. Mai mult, SUV-ul este vândut inclusiv ca maşină pentru management sau middle-management, nu doar ca maşină pentru intervenţii. De asemenea, tot mai multe companii înlocuiesc maşinile de import cu Duster.“ Dokker şi Dokker Van au început bine vânzările încă din luna noiembrie a anului trecut, iar acum sunt mai mari decât înregistra anul trecut Logan Van, aceasta şi din cauză că dispun de un spaţiu de depozitare mai mare, potrivit celor de la Dacia.
    Vânzările cumulate ale Dacia şi Renault către persoane juridice au crescut în 2012 cu 2% faţă de 2011 şi cu 6% în martie 2013, comparativ cu perioada similară a anului trecut. „În primul trimestru al acestui an vânzările de maşini către persoane juridice au urcat la 70%. Spre comparaţie, în 2009 – 2010, acestea erau la aproximativ 40%. Putem spune că atât Dacia, cât şi Renault au devenit în ultimii doi-trei ani mărci de flote. Sunt mulţi clienţi care aleg atât modele Dacia, cât şi Renault, cum ar fi Clio IV sau noul Fluence“, a spus şeful de vânzări speciale al Dacia.

  • Creştere anuală de 20% pentru piaţa de monitorizare prin GPS a maşinilor

    “Piaţa locală a soluţiilor de monitorizare a vehiculelor prin GPS va creşte agresiv în următorii ani, cu o rată de cel puţin 20% pe an. Din estimările noastre, în România în prezent sunt active 80.000 de sisteme montate pe autoturisme, camioane sau utilaje de construcţii, iar până la finele acestui an încă aproape 20.000 de vehicule se vor afla într-un sistem de monitorizare prin GPS, această rată rămânând aproximativ la fel în următorii trei ani”, a declarat Adrian Dinu, directorul general al SAS Grup, furnizor pe piaţa soluţiilor de monitorizare prin GPS.

    Obiectivul SAS Grup este de a creşte într-un ritm cel puţin egal cu piaţa şi a deţine în mod constant o cotă de piaţă de minimum 25%, a adăugat Adrian Dinu. În prezent, soluţia SAS Fleet Pro este funcţională pe aproximativ 20.000 de vehicule, conform datelor atestate de furnizorul de trafic de date.

    În ultimii ani au apărut schimbări în ceea ce priveşte companiile care utilizează soluţiile de monitorizare a flotelor prin GPS: a scăzut numărul celor din domeniul construcţiilor şi imobiliare, căci multe nu au mai avut o activitate consistentă sau chiar au intrat în insolvenţă/faliment în ultimii ani; a crescut gradul de utilizare a acestor soluţii în banci – din ce în ce mai atente la costuri-, precum şi în companiile multinaţionale din diferite domenii de activitate.

    Piaţa soluţiilor de monitorizare auto prin GPS a crescut în România în ultimii ani fiind stimulată de perioada de criză, care a forţat firmele să fie extrem de riguroase cu cheltuielile şi să adopte sisteme care au rezultate în acest sens. Prin implementarea soluţiilor de monitorizare a flotelor prin GPS, atât companiile de distribuţie, cât şi producătorii care îşi realizează singuri livrările realizează reduceri ale cheltuielilor de până la 20%; în plus, veniturile lor cresc cu aproximativ 30% deoarece vehiculele nu staţionează inutil, traseele sunt optimizate, şoferii execută doar drumuri în interes de serviciu, astfel încât frecvenţă şi eficienţa cresc etc.

    “Înainte de criză, aproape nici un manager nu s-ar fi gândit că ar putea avea lunar o cheltuială inutilă de circa 40 euro per vehicul doar din condusul agresiv al unui singur şofer (după cum reiese dintr-un calcul simplu privind creşterea consumului în această situaţie) şi nu i-ar fi păsat că 60% din totalul de kilometri efectuaţi de o maşină erau de fapt parcurşi de angajat în interes personal. Acum sunt convins că toţi îşi pun aceste probleme şi este doar o chestiune de timp până când vor studia piaţa şi vor vedea că există sisteme care pot să arate şi să elimine “printr-un click de mouse” aceste cheltuieli”, a precizat Adrian Dinu. În plus, leasingul pentru o asemenea soluţie costă 7-10 euro pe lună per vehicul şi doar prin eliminarea condusului agresiv pe acea maşină se acoperă deja acest cost, după spusele executivului.

     

     

  • Povestea ardeleanului care s-a îmbogăţit după ce a făcut 50.000 de modele de blugi: “Jeanşii sunt un must have care te diferenţiază în club”

    CÂND PUR ŞI SIMPLU TE SIMŢI ALTFEL DECÂT CEL CARE STĂ LÂNGĂ TINE ÎNTR-UN CLUB ŞI POARTĂ ACELAŞI MODEL DE BLUGI, simţi nevoia să exprimi asta prin felul în care arăţi, în felul în care te îmbraci, în tot ceea ce spui despre tine. Iar dacă nu ai prea multe opţiuni, îţi creezi singur diferenţierea„, spune designerul vestimentar Ştefan Muscă, adăugând că primele modele de haine le-a creat pentru el şi prietena lui pentru a se diferenţia de ceilalţi atunci când merge în club.

    La puţin timp după ce începuse să îşi creeze propriile haine, cei cu care interacţiona îl întrebau  de unde pot să îşi cumpere şi ei modelele pe care le purta, povesteşte el. Aşa a ajuns să pună bazele unui atelier de producţie haine în Bucureşti.

    „Ziua mea de muncă începe la opt dimineaţa şi se termină pe la şapte – opt seara, însă prin 2007 stăteam şi până la unsprezece noaptea, dat fiind numărul mare de comenzi„, spune el. Muscă îşi aduce aminte că în anii de creştere economică lansa o colecţie, iar a doua zi toate articolele vestimentare prezentate se vindeau. Produce 17-18 modele de blugi pe zi, într-un an ajungând la peste 5.000 de pantaloni, din care o parte sunt vânduţi şi în afara României, în alte ţări europene.

    „Produc tot ce înseamnă outfitul unui om, mai puţin pălării şi încălţăminte. Am încercat să produc şi încălţăminte, dar m-am convins că nu este rentabil pentru piaţa locală.„ El spune că toate produsele pe care le produce sunt personalizate, în funcţie de fizicul clientului, locul în care le poartă, momentul. Aduce materialele pentru produsele vestimentare pe care le produce din Asia, China fiind una din pieţele principale, anterior lucrând şi cu Turcia, unde au crescut însă preţurile.

    „În 15 ani de activitate am creat peste 50.000 modele, deoarece cu majoritatea clienţilor se lucrează în funcţie de personalitatea acestuia. În afară de modelul în sine, materialul contează foarte mult. Deşi jeans-ul este asociat în mod tradiţional cu ideea de piesă vestimentară care rezistă, poate să nu fie deloc aşa în cazul în care designul ia din felia calităţii materialului. Pentru mine materialul de bază va rămâne întotdeauna denimul.”

     

  • CRIZA NORD-COREEANĂ: Trei date posibile la care Phenianul ar putea să efectueze un tir de rachetă

     Potrivit serviciilor de informaţii sud-coreene, Phenianul a mobilizat recent pe coasta de est lansatoare şi rachete cu o rază de acţiune variabilă, capabile să atingă, în opinia unora, Coreea de Sud, Japonia şi insula americană Guam.

    Anumiţi experţi credeau că regimul stalinist urma să efectueze unul sau mai multe tiruri de rachetă în jurul datei de 15 aprilie, pentru a marca 101 ani de la naşterea fondatorului regimului, Kim Il-sung.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bundesbank estimează că Europa îşi va reveni în zece ani, iar FMI a calculat că economia României va ajunge abia peste doi ani la nivelurile anterioare crizei

    În toamna anului 2012 cancelarul german Angela Merkel spunea că actuala criză a datoriilor suverane va mai dura cel puţin cinci ani. Aşa a estimat şi guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King. Acum Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, banca centrală germană, a declarat că depăşirea crizei şi a efectelor acesteia va fi o provocare pentru Europa pentru următoarea decadă. Cifrele par să-i dea dreptate. Deşi în multe state europene economiile îşi vor reveni la nivelurile anterioare crizei în viitorul apropiat, nu acelaşi lucru se poate spune despre şomaj, una dintre cele mai grave consecinţe ale crizei.

    „Depăşirea crizei şi a efectelor crizei va rămâne o provocare pentru următoarea decadă. Calmul pe care-l vedem poate fi înşelător“, a afirmat Weidmann pentru The Wall Street Journal. Declaraţiile lui contrastează cu cele ale preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, care a spus că Europa a depăşit ceea ce a fost mai greu din criză.

    Dacă în Germania, Franţa şi ţări mari europene criza nu a erodat semnificativ economiile şi acestea nu vor avea probleme mari în a-şi reveni la nivelurile anterioare crizei, nu acelaşi lucru se poate spune despre, de exemplu, Grecia, Spania sau Portugalia. Produsul Intern Brut (PIB) spaniol va ajunge abia în 2018 la nivelul din 2008, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional. Pentru Grecia, perspectiva revenirii este şi mai îndepărtată şi depăşeşte intervalul luat în considerare de FMI. Dacă în Polonia, cea mai mare economie din Europa de Est, economia a crescut constant în timpul crizei, pentru cea a României 2015 va fi anul în care PIB-ul va ajunge la fel de mare ca în 2008.

    În privinţa ratei şomajului, acum în multe state la niveluri ridicate record, situaţia este mai gravă în condiţiile în care 2008 va fi anul de minim timp de mai mult de o decadă de acum încolo pentru o mare parte din economii.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cutremur cu magnitudinea 5,2 în Iran

     “Nicio pagubă nu a fost raportată, pentru moment (…). Ne aflăm în contact cu prefectul din Tassouj”, a declarat Khalil Saiie, directorul Centrului pentru Gestionarea Crizelor din cadrul guvernoratului provinciei Azerbaidjanul de Est, citat de agenţia Isna.

    Un oficial local din cadrul Semilunei Roşii iraniene a declarat, tot citat de Isna, că nu există informaţii despre cazuri de persoane rănite în oraşele Tassouj, Maragheh et Shabestar.

    Epicentul cutremurului s-a aflat la o adâncime de aproximativ opt kilometri. Seismul a fost urmat de replici mai puţin puternice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Bundesbank: Europa ar putea avea nevoie de 10 ani pentru a depăşi criza datoriilor

     BCE ar putea reduce dobânda de politică monetară, dacă datele macroeconomice susţin o astfel de decizie, a sugerat Weidmann, într-un interviu pentru Wall Street Journal. O diminuare a dobânzii cheie nu ar schimba, însă, evoluţia economică a blocului euro, a afirmat Weidmann.

    Şeful Bundesbank a apreciat acordul dintre Cipru şi creditorii internaţionali, care include pierderi importante pentru deponenţii din cele mai mari două bănci cipriote. Deşi modul în care s-a procedat în Cipru nu este un model pentru alte situaţii, arată importanţa de a avea o ordine în care investitorii cu interese în bancă să suporte costurile în cazul unor dificultăţi ale instituţiei de credit, a spus el.

    “Depăşirea crizei şi a efectelor va rămâne o provocare pe parcursul următorului deceniu”, a spsus Weidmann. Poziţia băncii centrale a Germaniei contrazice declaraţii recente ale preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care a afirmat că cea mai dificilă perioadă a crizei din Europa a fost depăşită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Infograficul săptămânii: Cum arată ziua perfectă

     

    VEZI MAI JOS SI ALTE INFOGRAFICE