Dacă vreţi să vă luaţi o vacanţă de câteva zile cu un buget mai mic, cel mai bine este să uitaţi de marile capitale europene precum Londra, Paris sau Madrid.
Există numeroase alte opţiuni pentru a petrece un week-end, iar cei de la The Guardian au alcătuit un top al acestora.
Vedeţi în galeria foto destinaţiile propuse.
Weekendul trecut s-a deschis prima fântână din care curge vin în loc de apă într-o podgorie din Italia. Podgoria Dora Sarchese din localitatea Caldari di Ortona a dat liber la vin şi oricine poate gusta vin cu paharul, sticla sau butoiul din fântâna lor deoarece este gratis, potrivit Harpers Bazaar.
Fântâna a fost realizată de arhitectul Rocco Valentini şi va fi deschisă 24 de ore din 24, 7 zile din 7, iar reprezentanţii companiei speră ca “fântâna să devină un loc de întâlnire al iubitorilor de vin”, precizând că “nu este un loc pentru beţivi”.
Aşadar, biletele spre Italia sunt destul de ieftine, să sperăm că şi vinul ce iese din La Fontana del Vino este bun.
Weekendul trecut s-a deschis prima fântână din care curge vin în loc de apă într-o podgorie din Italia. Podgoria Dora Sarchese din localitatea Caldari di Ortona a dat liber la vin şi oricine poate gusta vin cu paharul, sticla sau butoiul din fântâna lor deoarece este gratis, potrivit Harpers Bazaar.
Fântâna a fost realizată de arhitectul Rocco Valentini şi va fi deschisă 24 de ore din 24, 7 zile din 7, iar reprezentanţii companiei speră ca “fântâna să devină un loc de întâlnire al iubitorilor de vin”, precizând că “nu este un loc pentru beţivi”.
Aşadar, biletele spre Italia sunt destul de ieftine, să sperăm că şi vinul ce iese din La Fontana del Vino este bun.
Brigada Rutieră anunţă că vor fi impuse restricţii de circulaţie în centrul Capitalei vineri, sâmbătă şi duminică, ca urmare a organizării în Piaţa Constituţiei a Târgului Bucureştilor.
În perioada 30 septembrie – 02 octombrie, în Piaţa Costituţiei are loc Târgul Bucureştilor, un eveniment cultural-artistic constând în spectacole de muzică şi dansuri. Astfel, în prima zi a evenimentului, vineri, traficul rutier pe Bulevardul Unirii, între Piaţa Constituţiei şi Bulevardul I.C. Brătianu, este restricţionat între orele 17:00 şi 22:00. Sâmbătă şi duminică, pe acelaşi tronson, circulaţia maşinilor va fi interzisă între orele 08:00 şi 22:00.
Prima ediţie a Târgului Bucureştilor este o sărbătoare a recoltei, a artei şi a tradiţiilor româneşti autentice, în cadrul căruia vor putea fi achiziţionate produse agro-alimentare şi obiecte tradiţionale confecţionate manual.
Da, are un proiect: la 37 de ani, Cezar Gămulescu a amenajat 1.200 de sedii de birouri şi este cunoscut şi recunoscut pe orice şantier din Capitală. În urmă cu doi ani a intrat în antreprenoriat şi îşi propune să îşi dezvolte compania firesc, într-o activitate cu reguli care unora le pot suna ciudat: trei sferturi dintre proiectele din ultimii 6-7 ani s-au desfăşurat noaptea sau în weekend.
Un alt detaliu interesat al activităţii lui Cezar Gămulescu este faptul că lucrează fără ţintă de cifră de afaceri; spune că este stresat până în momentul când ajunge să îşi acopere cheltuielile companiei. „Dacă îţi propui să faci un milion de euro şi realizezi doar 700.000 de euro, ajungi să crezi că nu eşti suficient de bun. Şi atunci am zis să gândim altfel, să ne propunem să facem întâi 400 – 450.000 de euro, ca o primă ţintă. Ce facem după aceea se va răsfrânge atât asupra firmei, cât şi asupra oamenilor, ca salarizare, sau asupra acţionarilor.” Recunoaşte că îi este destul de simplu să depăşească nivelul propus iniţial, pentru că suma poate reprezenta două contracte de amenajare sau mobilier pentru cinci sau şase sedii de birouri.
Are sediul undeva în zona Compozitorilor, pe o stradă cu sens unic; şoferul m-a lăsat, desigur, la capătul greşit, aşa că am luat pieptiş arşiţa verii bucureştene. Sediul i-a fost recomandat de un prieten care şi-a făcut birouri în clădire şi l-a angajat pentru amenajare; a rămas şi el acolo. A început afacerea forFITOUT în 2013, cu trei oameni şi două scaune. Provine dintr-o familie de medici şi s-a pregătit pentru medicină dar a dat la ASE. Era o perioadă în care la modă erau marketingul sau agenţiile de publicitate, aşa că a mers pe marketing.
N-a ştiut în ce se bagă, pentru că alesese o facultate cu dublă specializare, marketing şi comerţ exterior, specializări care i-au folosit mult mai târziu; în perioada studiilor, însă, a muncit. Pentru a evita armata şi-a continuat studiile; spune că a fost o perioadă mai tumultuoasă, cu cinci slujbe în patru ani, iar în cele din urmă a ajuns la prima firmă serioasă, de echipamente electrice, Moeller. A lucrat la departamentul de marketing, într-o perioadă în care nu multă lume ştia ce este marketingul. A colaborat şi cu un prieten care avea o firmă de amenajări interioare, a mai avut un job temporar la Budapesta, iar în cele din urmă a încercat să îşi facă o firmă de amenajări, undeva în 2008. După şase luni şi nicio lucrare şi nicio perspectivă, a constatat că voinţa nu este de ajuns; îi lipsea experienţa. „Sunt mulţi care aleargă înainte de a învăţa să meargă şi cad şi îşi rup gâtul; găsesc scuze, dar nu găsesc o idee pentru a reclădi totul.”
A revenit la condiţia de angajat într-o firmă de dezvoltări imobiliare, Cascade, implicată în unele din primele proiecte de birouri din Bucureşti. Spune că a fost cea mai bună şcoală de afaceri pe care a făcut-o, la cel mai ridicat nivel al intensităţii. „Făceam şi contabilitate, eram şi project manager, urmăream şi execuţia, mă certam cu constructori, am achiziţionat şi terenuri.” Din al doilea an al jobului a început un MBA, pentru că simţea nevoia să urce. S-a despărţit de Cascade şi a trecut la Corporate Office Solutions, companie americană. Iniţial project manager, a primit patru luni mai târziu şefia departamentului de project management; câteva luni mai târziu se înfiinţa COS antrepriză generală, departament care executa lucrări de construcţii şi instalaţii pentru companie. Iniţial lucrările de construcţii nu aveau o pondere forte mare în cifra de afaceri a companiei, dar în timp au ajuns să crească foarte mult, inclusiv în perioda de criză. În şase ani de activitate la COS a semnat 962 de contracte, care înseamnă 962 de sedii de firme, de la Bucureşti la Sofia. „Am semnat câte 10 – 15 sedii pe lună, era inimaginabil.”
A simţit nevoia să mai facă un pas, întrebându-se dacă poate avea aceeaşi performanţă de unul singur. După multe nopţi nedormite, a luat decizia să îşi reactiveze proiectul antreprenorial, la începutul anului 2013, şi doar în luna ianuarie a semnat proiecte în valoare de 150.000 de euro. Spune că a beneficiat de multele relaţii pe care le-a dobândit la cele două firme mari pentru care a lucrat, unde a venit în contact cu mulţi parteneri, clienţi sau executanţi, a învăţat lucruri şi a lăsat loc de bună ziua. „Experienţele mele au fost destul de antreprenoriale, chiar în interiorul corporaţiei. La COS AG aveam libertatea de a crea, pentru că eram şi partener.” Crede că în marile companii, unde sunt mulţi angajaţi, poţi învăţa cum să lucrezi în echipă, cum să te comporţi cu oamenii, cum să comunici cu ei, şi acesta este cel mai bun antrenament.
Turiştii care aleg să meargă la mare în al doilea weekend din septembrie vor scoate din buzunar între 190 de lei pentru două nopţi de cazare la un hotel de trei stele şi 1.900 de lei pentru cazare la cinci stele, la hotel Vega, potrivit datelor de pe site-ul de rezervări booking.com. Circa 64% din camerele hotelurilor din Mamaia sunt rezervate deja în weekend-ul 9-11 septembrie, mai arată booking.com. În vârf de sezon, cel mai mic tarif pe care îl găseau turiştii era de 400 de lei pe noapte pe camera dublă de hotel, Mamaia ajungând să concureze la preţuri cu hotelurile de pe Coasta de Azur.
Cea mai mare cerere pentru sejururile pe litoralul românesc se înregistrează în perioada iulie-august, când hotelierii ridică semnificativ tarifele. Deşi preţurile au explodat, cele mai multe unităţi de cazare au avut toate camerele ocupate în sezonul de vară. Enache Nancu, proprietarul hotelului Scapino (33 de camere) din centrul staţiunii Mamaia, construit de la zero în 2013 în urma unei investiţii de 2,2 milioane de euro, spunea în august că dacă mai avea un hotel îl umplea cu turişti.
Şi în staţiunile Eforie Nord sau Venus hotelierii au avut aproape toate camerele pline. Jucătorii au redus tarifele încă de la finalul lunii august la cazare. Turiştii ce vor ajunge în acest weekend în Venus vor scoate din buzunar între 320 de lei pentru cazare la trei stele şi 814 de lei la hotelul de cinci stele Inter, arată datele de pe booking.com.
În Eforie Nord, preţurile la cazare variază între 169 de lei pe două nopţi de cazare în weekend, la un hotel de trei stele, şi 590 de lei, potrivit datelor centralizate de ZF.
Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu genul de impresie plăcută pe care ţi-l lasă un oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un oraş curat, destul de agitat şi cu problemele pe care un oraş mare nu le poate evita. De atunci am mai ajuns de câteva ori la Cluj, dar nu am stat suficient de mult pentru a sesiza schimbările mai mici sau mai mari din oraşul de pe Someş. Anul acesta am avut însă ocazia de a petrece o săptămână întreagă, iar schimbările de care vorbesc mi-au fost parcă evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc şi coloşii de sticlă şi termopan care anunţă parcă noua epocă a Clujului: transformarea sa într-un oraş modern, de genul celor pe care le vezi prin Vest. Cum a reuşit însă Clujul să depăşească alte oraşe mari din România, precum Constanţa sau Timişoara?
Clujul, un centru universitar cu tradiţie, o zonă care a devenit în ultimii ani un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing are, după Bucureşti, cel mai mare număr de companii din ţară (peste 32.000 de firme în 2012), are un câştig salarial mediu net de 1.990 de lei (iunie 2015), iar la capitolul „pofta de business” a tinerilor antreprenori, Clujul a bătut Capitala (cu peste 2.200 de start-up-uri ale tinerilor debutanţi faţă de 2.000 în Bucureşti). Clujul are una dintre cele mai bune rate de angajare a populaţiei stabile, chiar dacă jumătate dintre marii angajatori sunt instituţii sau companii de stat.
Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj-Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării prin intermediul institutelor sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de marea majoritate a fondurilor publice de cercetare (peste 60-70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descris.”
Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea “motor” al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad. “Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice”, spune Brad.
În ceea ce priveşte concentrarea geografică de companii de IT din Cluj, aceasta s-a dezvoltat pe fondul cererii venite din pieţele vestice. “Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemnă o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe”, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. “În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborarii cu clienţii internaţionali. Apoi colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial, pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.”
Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu genul de impresie plăcută pe care ţi-l lasă un oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un oraş curat, destul de agitat şi cu problemele pe care un oraş mare nu le poate evita. De atunci am mai ajuns de câteva ori la Cluj, dar nu am stat suficient de mult pentru a sesiza schimbările mai mici sau mai mari din oraşul de pe Someş. Anul acesta am avut însă ocazia de a petrece o săptămână întreagă, iar schimbările de care vorbesc mi-au fost parcă evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc şi coloşii de sticlă şi termopan care anunţă parcă noua epocă a Clujului: transformarea sa într-un oraş modern, de genul celor pe care le vezi prin Vest. Cum a reuşit însă Clujul să depăşească alte oraşe mari din România, precum Constanţa sau Timişoara?
Clujul, un centru universitar cu tradiţie, o zonă care a devenit în ultimii ani un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing are, după Bucureşti, cel mai mare număr de companii din ţară (peste 32.000 de firme în 2012), are un câştig salarial mediu net de 1.990 de lei (iunie 2015), iar la capitolul „pofta de business” a tinerilor antreprenori, Clujul a bătut Capitala (cu peste 2.200 de start-up-uri ale tinerilor debutanţi faţă de 2.000 în Bucureşti). Clujul are una dintre cele mai bune rate de angajare a populaţiei stabile, chiar dacă jumătate dintre marii angajatori sunt instituţii sau companii de stat.
Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj-Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării prin intermediul institutelor sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de marea majoritate a fondurilor publice de cercetare (peste 60-70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descris.”
Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea “motor” al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad. “Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice”, spune Brad.
În ceea ce priveşte concentrarea geografică de companii de IT din Cluj, aceasta s-a dezvoltat pe fondul cererii venite din pieţele vestice. “Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemnă o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe”, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. “În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborarii cu clienţii internaţionali. Apoi colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial, pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.”
Hotelierii bulgari de la Nisipurile de Aur practică tarife şi de trei ori mai mici.
Un cuplu care vrea să petreacă un weekend în staţiunea Mamaia, cea mai populară de pe litoralul românesc, trebuie să scoată din buzunar peste 750 de lei pentru două nopţi de cazare într-un hotel de trei stele, preţ similar cu cel practicat şi de hotelierii din staţiunea franceză Nisa de pe Coasta de Azur, una dintre cele mai populare destinaţii de vacanţă din Europa, potrivit unei analize a ZF. Analiza a luat în calcul perioada de cazare 29-31 iulie şi oferta de hoteluri prezentată de site-ul internaţional de rezervări booking.com.
Pe de altă parte, în staţiunea Nisipurile de Aur, de pe litoralul bulgăresc, se găsesc camere în hoteluri de trei stele la tarife de la 250 de lei pentru două nopţi de cazare, arată acelaşi site de rezervări.
„Este vorba de raportul cerere-ofertă care determină tarifele hotelierilor. În Mamaia, cererea este mult mai mare faţă de ofertă, infrastructura de cazare este limitată, sunt puţine hoteluri ce oferă servicii de calitate, de aici şi preţurile mari la cazare”, spune Sorin Ionescu, consultant în turism.
Weekendul acesta asociaţia Arcen aduce poezia contemporană pe terasa blocului Magheru One. În grădinile de vară se beau cocktailuri şi se organizează festivalul Organic Days. La Green Hours va fi concert de pian, iar la Mogoşoaia se va visa cu ochii deschişi.
ată care sunt recomandările Mediafax pentru weekend-ul 15 – 17 iulie:
VINERI
21 de Nocturne cu poezie contemporană, muzică şi vin
Asociaţia Arcen aduce poezia contemporană deasupra oraşului, în mijlocul Bucureştiului. Pe 15 iulie, de la ora 21:00, pe terasa blocului Magheru One, va avea loc prima nocturnă de poezie contemporană din acest sezon, dedicată lui Matei Vişniec. Accesul la eveniment este gratuit şi se face doar pe bază de rezervare. „21 de Nocturne” este un proiect Arcen care cuprinde o serie de 21 de evenimente dedicate culturii şi fenomenelor artistice contemporane: poezie, proză, teatru, film de artă, dans sau muzică experimentală. Seria de nocturne de anul acesta se va desfăşura în perioada 15 iulie – 16 septembrie (2 nocturne/lună), începând cu orele 21:00 şi va îmbina poezia cu proza, teatrul şi dansul, cu spectacolul oraşului de dedesubt şi al stelelor de deasupra, toate pe terasa blocului Magheru One.
Grădini de vară / Enescu: urban vs. tradiţional la Muzeul Satului
Ansamblul Imago Mundi prezintă proiectul „Grădini de vara / Enescu: urban vs. tradiţional”, o serie de concerte prin care se va promova un program muzical original, dedicat marelui compozitor şi inspirat de celebrele sale Rapsodii Române. Concertele ce se vor desfăşura în cadrul „Grădinilor de vară” sunt comentate vizual de proiecţii video mixate în timp real, ansamblul Imago Mundi propunând regăsirea trecutului din perspectiva artistului contemporan. Concertele au durata de o oră şi sunt organizate în spaţii emblematice ale Bucureştilor (Grădina Botanică, Muzeul Satului), precum şi în spaţii noi/neconvenţionale (Cărtureşti Carusel, Lokal, Grădina Viitorului)