Tag: viteza

  • Opinie Cătălin Olteanu: Unităţi de măsură fără rost

    CĂTĂLIN OLTEANU (Director general al FM România)


    Comentam într-una din poveştile mele despre faptul că la aceeaşi viteză, pe o linie de producţie mai scurtă, produsul ajunge la capăt mai repede decât pe una lungă. Nu pare mare scofală dacă o gândeşti logic. Dar viaţa bate filmul…

    Asa că să discutăm despre LMSSBB… sau oricum s-o chema, care a venit de la instruirea pe linie de Lean Manufacturing cu o idee simplă şi fixă: spaţiul liber e Muda (pierdere, în japoneză) şi trebuie eliminat! Fără să se întrebe o secundă care ar fi de fapt câştigul şi care e obiectivul îmbunătăţirii, a mai pus un metru la indicatorul de măsură şi în loc să măsoare câţi metri are de parcurs produsul ca să ajungă la capătul liniei, a început să câştige metri pătraţi de shop floor!

    A făcut omul nişte heijunka, care nu este altceva decât o tehnică pentru reducerea Muda.

    După câteva heijunka am reuşit să ne lăudăm cu aproape 40% spaţiu câştigat în metri pătraţi. Nici nu mai conta faptul că liniile de producţie erau atât de înghesuite încât în loc să câştige productivitate operatorii se înghionteau la greu!
    În momentul în care unul dintre ei ridica mâna ca să facă vreun tip de operaţiune, de cele mai multe ori îi administra un cot vecinului, făcându-l pe celălalt să scape ce avea în mână. Astfel în zona de lucru s-a instalat o veselie totală pigmentată cu vânătăi, produse scăpate pe jos, ciobite etc.

    Uneori se iscau certuri, alteori cereri în căsătorie temporară adresate mamei adversarului din ringul… de la serviciu.

    În înghesuiala generală, singurii care se bucurau erau băieţii, care aveau norocul unui post de producţie pe lângă vreo fată drăguţă, pe care o pipăiau fără niciun fel de jenă, că deh!, linia de producţie ajunsese la un grad de intimitate greu de imaginat.

    Că metrii pătraţi câştigaţi nu foloseau la nimic, pentru că nu prea aveam ce pune pe ei, nici nu mai conta. Dar scăderea de productivitate era mai mult decât evidentă şi totuşi asta era o altă mâncare de peşte, o poveste separată despre cum se pictează indicatorii de performanţă ca să dea bine la raport.

    La un moment dat psihoza s-a numit U-shape. Că e benefic să pui nişte posturi de lucru în formă de U, astfel încât un operator care nu este foarte încărcat să poată presta operaţiuni la două staţii de lucru, sau că este util să aşezi staţiile de lucru în formă de U, astfel încât să câştigi acea viteză de care pomeneam scrie prin toate manualele. Dar să nu fii în stare să citeşti mai mult decât capitolul ăsta şi să începi să crezi că U-shape e un feng shui universal şi care se aplică la orice, deja e altă salată. Mai ales când descopeream că unele linii de producţie aveau tendinţa să se ducă înapoi spre magazia de materii prime în loc să se îndrepte spre magazia de produse finite şi docurile de livrare.

    Evident, dacă vreunul dintre cei neatinşi de virusul U-shape încerca să comenteze ceva, apărea instantaneu comentariul cu „rezistenţa la schimbare“. Se pare că Sensei avea o problemă cu capitolele lungi de prin cărţile de management.

    Astfel că la el orice proiect sărea partea de analiză, implementarea schimbărilor nu ţinea cont de comunicare şi influenţare, iar PDCA (plan–do–check–act) sărea partea cu check, care se înlocuia cu „nu forţa, ia un ciocan mai mare“.

    Probabil că o fi luat de bun bancul acela cu elefantul („Cum bagi un elefant în frigider? Deschizi uşa, bagi elefantul şi închizi uşa“). Noi reuşeam cu succes să băgăm linia de producţie în tramvaiul 2 barat şi mai rămânea loc şi pentru călători în orele de vârf.

    Şi n-ar fi fost aşa de rău, dacă măcar am fi avut cui să subînchiriem metrii pătraţi cu care ne-am ales în urma mirificelor implementări. Mai salvăm din banii cheltuiţi de-a proasta doar ca să batem recordul de popor îndesat pe metru pătrat. Doar că acţiunea nu a fost făcută de dragul de a face un lucru util, ci de a aplica un subcapitol dintr-o carte de management.
     

  • Aplicaţie nouă lansată de ANCOM

    Utilizatorii vor putea măsura viteza de transfer a datelor, întârzierea de transfer, variaţia întârzierii de transfer şi rata pierderii de pachete prin raport cu cele ofertate de furnizor. Disponibilă la www.netograf.ro, aplicaţia a fost deschisă publicului spre testare, fiind în etapa în care este populată cu ofertele de internet ale furnizorilor de servicii de acces la internet.

    Utilizatorii de internet din România “vor putea să constate nu doar dacă serviciul de internet pe care îl au se ridică la calitatea promisă, ci şi să compare parametrii înregistraţi cu cei obţinuţi de abonaţii altor furnizori”, a declarat preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu.

  • Vodafone îşi lasă clienţii să navigheze la viteză maximă: “Smartphoneul funcţionează atât de bine pe cât de bună e reţeaua”

    “Smartphoneul funcţionează atât de bine pe cât de bună e reţeaua. Doar aşa poţi vedea cu adevărat care sunt performanţele smarthphoneului”, a declarat Andrea Rossini, director comercial rezidenţial în cadrul Vodafone România. Compania a investit în ultimii doi ani circa 55 de milioane de euro pe piaţa locală în modernizarea reţelei.

    Vodafone avea la sfârşitul lunii iunie 8,568 milioane de clienţi în România, dintre care 7,986 milioane utilizatori ai serviciilor mobile şi 55.586 utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

  • Guvernul a discutat cu firme chineze realizarea unei linii feroviare de mare viteză Bucureşti-Iaşi

    Premierul Victor Ponta a vrut marţi să vadă personal performanţa trenurilor de mare viteză din China şi s-a deplasat, alături de ministrul Transporturilor, Ioan Rus, cu un astfel de tren de la Beijing la Tianjin.

    Cu acest prilej Ponta a arătat că recent Comisia Europeană a transmis guvernului că nu este de acord cu realizarea unui alt proiect pe linia Bucureşti-Constanţa.

    În locul acestuia autorităţile române negociază cu companii din China realizarea unei legături feroviare de mare viteză între Bucureşti şi Iaşi, care să continue şi către Republica Moldova.

    “Acum domnul Rus a intrat în discuţii mai avansate pentru că nu se poate face acest proiect pilot pe linia Bucureşti-Constanţa, acolo este coridor european şi Comisia Europeană se opune unui nou proiect, însă cu ce am propus noi, şi urmează să avem studiile de fezabilitate, ar fi o linie care să lege Bucureşti-Iaşi şi mai departe spre Chişinău”, a declarat premierul Ponta.

    Acesta a arătat că îşi doreşte ca în România să realizeze primul proiect pilot de acest fel din Europa Centrală şi de Est şi a arătat că proiectul este unul integrat, ţara noastră urmând să contracteze din China atât tehnologia pentru calea ferată, cât şi trenurile de mare viteză.

    “Preţul mediu pentru o linie de cea mai mare viteză, 350 km pe oră, este cam 20 de milioane de dolari (pe kilometru – n.r.), însă eu cred că România, nefiind distanţe atât de mari, are nevoie de tehnologie care prevede 200-250 de kilometri”, a mai spus Ponta.

    Şeful guvernului a mai arătat că în 2015 s-ar putea şti dacă acest proiect este viabil.

    “În 2015, după ce terminăm cu campaniile electorale, cu toate celelalte lucruri care de obicei împiedică proiectele în România este momentul în care putem într-adevăr să avansăm foarte mult cu toate proiectele”, a arătat Ponta.

    Premierul României a vizitat la Tianjin şi un parc tehnologic, având în vedere că Guvernul României intenţionează la rândul său să construiască în perioada următoare şase parcuri tehnologice, specializate pe diverse domenii.

  • UPC România extinde în opt oraşe serviciul de transfer de date cu viteză de 500 Mbps

    “UPC România îşi extinde portofoliul de servicii de internet de mare viteză, prin lansarea Fiber Power 500 Mbps. În prima fază, serviciul va fi disponibil în opt oraşe – Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Ploieşti, Iaşi, Galaţi şi Alba Iulia“, se arată într-un comunicat de presă al operatorului.

    “Avem o reţea solidă, capabilă să susţină tehnologii de ultimă oră şi produse digitale superioare. (…) Cu Fiber Power 500 Mbps adresăm acel segment de clienţi care foloseşte intensiv internetul pentru activităţi consumatoare de bandă. Pe măsură ce numărul dispozitivelor WiFi evoluează, creşte şi nevoia utilizatorilor de viteze mai mari. Ne dorim să le oferim tuturor clienţilor opţiuni şi servicii care să se potrivească obiceiurilor lor de consum”, a declarat directorul de marketing al UPC România, Robert Redeleanu.

    Compania investeşte semnificativ în propria reţea, care poate livra fiecărui client rezidenţial viteze de download de până la 1 Gbps şi care are o capacitate de transfer de 4,9 Gbps, demonstrată public de către UPC în august 2013, o dată cu lansarea Fiber Power 200 Mbps. În luna aprilie a acestui an, UPC a anunţat că produsul de 200 Mbps este disponibil în toată aria sa de acoperire cu servicii de internet.

    UPC România este una dintre cele mai mari companii de telecomunicaţii de pe piaţa locală.

    Operatorul român este afiliat la UPC Broadband, divizia europeană a grupului Liberty Global, una dintre cele mai mari companii de comunicaţii prin cablu din lume.

    Principalii concurenţi ai UPC România sunt RCS&RDS şi Romtelecom.

    Compania furnizează servicii de televiziune (digitală, prin satelit şi analogică), Internet în bandă largă şi telefonie în aproximativ 300 de localităţi şi are 1,16 milioane de clienţi.

  • Studiu de caz: Viteza de livrare a comerţului online

    CONTEXTUL: „Am văzut că apetitul pentru tranzacţiile online este în continuă creştere“, spune Nadia Homoc, director comercial la Cargus. Compania, care a înregistrat în 2012 o cifră de afaceri de 96 de milioane de lei, în creştere faţă de 2011 (93 de milioane de lei), căuta un nou motor de creştere. Previziunile de creştere a comerţului online a determinat compania să-şi îndrepte atenţia asupra acestui domeniu.

    DECIZIA: „Primul pas a fost făcut anul trecut, când ne-am concentrat eforturile în perioada Black Friday“, spune Nadia Homoc. Prin urmare, compania a mărit flota, numărul de curieri şi a creat un site dedicat, blackfridaycurier.ro, unde orice magazin online se putea înscrie; „am continuat anul acesta cu lărgirea gamei de servicii oferite“.

    EFECTELE: În 2010, rulajele datorate livrărilor de comenzi online reprezentau 10% din cifra de afaceri, iar acum acest procent a ajuns la 35%. Pentru întreg anul previziunile se referă la o creştere de 20% a volumelor faţă de 2013.



    Mallul sau hipermarketul nu mai sunt destinaţii obligatorii pentru shopping. Aflaţi în faţa calculatorului, tabletei sau chiar a telefonului, cumpărătorii îşi pot comanda produsele, care sunt apoi livrate la uşa casei. Cărăuşii au de câştigat de pe urma acestui fenomen, iar firma de curierat Cargus a investit milioane de euro pentru a putea să-şi sporească afacerile pe nişa livrărilor de comenzi online. Dacă în 2010 rulajele datorate livrărilor de comenzi online reprezentau 10% din cifra de afaceri, acum ponderea a ajuns la 35%.

    “ESTIMĂM O CREŞTERE DE 35% PENTRU FIECARE DINTRE URMĂTORII CINCI ANI“, spune Nadia Homoc, director comercial al firmei de curierat Cargus. Ea se aşteaptă ca piaţa de curierat să se dezvolte în continuare, pe baza creşterii comerţului online, care ”rămâne principalul motor şi va continua să fie aşa şi în următorii ani„.

    Pentru comparaţie, vom spune că în 2013 piaţa cumpărăturilor online din România a fost de 1 miliard de euro, comparativ cu Polonia, unde a avut o valoare de 8 miliarde de euro. ”Suntem la început, avem o piaţă tânără, dar cu potenţial. În 2010, 10% din cifra de afaceri era generată de comerţul online, iar acum acest procent a ajuns la 35%„, declară Homoc.

    Compania şi-a concentrat atenţia pentru dezvoltarea serviciilor destinate comerţului electronic. Una dintre idei a fost lansarea unui program special, numit Cargus e-Success, destinat exclusiv magazinelor online nou lansate, start-up-urilor. ”Am creat un mix de servicii care oferă clienţilor un control permanent al produselor comandate online, flexibilitatea preluărilor şi livrărilor, la care se adaugă investiţii în infrastructura IT a contact center-ului şi o creştere a pregătirii profesionale pentru toţi curierii noştri„, completează directorul comercial al Cargus.

    Asta pentru că reprezentanţii companiei au sesizat că apetitul pentru tranzacţiile online este în continuă creştere. Primul pas a fost făcut anul trecut, povesteşte Homoc, ”când ne-am concentrat eforturile în perioada Black Friday„. Concret, compania a mărit flota şi numărul de curieri, a creat un site dedicat, blackfridaycurier.ro, unde orice magazin online se putea înscrie. În plus, au fost introduse serviciile de colectare în zilele de sâmbătă şi duminică cu livrare luni, posibilitatea de a deschide coletul la livrare, extinderea livrărilor fără suprataxă către peste 3.000 de localităţi din România.

    PENTRU CURIERI, PERIOADA BLACK FRIDAY ESTE CEA CARE POATE ADUCE O CREŞTERE IMPORTANTĂ. ”Dar ca să ai succes cu adevărat în perioada acestui eveniment, trebuie să faci o planificare foarte bună.„ Reprezentanţii Cargus s-au întâlnit cu clienţii din zona online, au făcut o planificare a resurselor necesare şi ”am reuşit să acoperim toate cererile„, susţine Homoc. În acest fel pot fi obţinute plusuri, iar de Black Friday anul trecut Cargus a avut o creştere de 120% a numărului de expedieri faţă de o perioadă normală.

    Pe lângă această tendinţă clară, reprezentanta Cargus mai enumeră şi altele. Clienţii magazinelor online îşi doresc servicii care să le ofere un control cât mai mare al livrării: ”Avem acum servicii care includ comunicarea prin SMS a datei de livrare a comenzii, posibilitatea de a-şi alege intervalul orar de livrare, modificarea adresei de livrare, deschiderea şi verificarea conţinutului la livrare, returnare pe loc etc.„, spune Homoc. Tot ea adaugă că firma a introdus posibilitatea de personalizare a mesajelor trimise, informarea privind suma de plată şi un serviciu cerut de clienţi, contactarea telefonică pentru a stabili intervalul de livrare.

    Magazinele online, pe de altă parte, îşi doresc ”foarte multă comunicare, o persoană dedicată care să urmărească tranzacţiile, să ofere rapoarte de performanţă, soluţii personalizate, iar toate aceastea presupun investiţii continue în tehnologie„. Practic, serviciul de curierat joacă un rol primordial în afacerea comercianţillor online.

    IN PLUS, AM OBSERVAT O CREŞTERE A COMERŢULUI CONSUMER TO CONSUMER, DAT DE AŞA-ZISELE PIEŢE ONLINE (MARKETPLACES): OKAZII.RO, TOCMAI.RO, OLX.RO“, COMPLETEAZĂ NADIA HOMOC. Iar curierii trebuie să răspundă unor cerinţe specifice: plata la livrare, deschiderea coletelor şi verificarea conţinutului. ”Vom vedea o dezvoltare şi în zona de business to business. Marile companii vor dori să îşi vândă serviciile prin intermediul companiilor de curierat, fie asigurări, credite, telecomunicaţii„, este de părere reprezentanta Cargus. Ea dă exemplul Poloniei, unde dacă un client vrea să încheie un contract de furnizare de servicii nu se mai deplasează la sediul furnizorului, ci preferă să apeleze la un curier.

    ”Curierul aduce un contract în două exemplare: unul rămâne clientului, celalălt ajunge în posesia companiei„, mai spune Homoc.

    Compania de curierat a anunţat anul trecut investiţii de 4 milioane de euro, din care 3,2 milioane de euro vizau reînnoirea flotei de maşini. ”Aceste investiţii continuă şi în 2014, astfel încât să putem face faţă creşterilor din piaţa de curierat„, spune reprezentanta Cargus. Compania a înregistrat în prima jumătate a anului o creştere de 45% a livrărilor faţă de perioada similară a anului trecut. Segmentul comerţului online a înregistrat anul acesta o creştere de 112% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca urmare, compania s-a mutat într-un nou sediu, lucru care a contribuit la o creştere de 15% a capacităţii de livrare. Noul sediu are un spaţiu de 3.000 mp pentru sortare şi depozitare, 1.800 mp pentru birouri şi o parcare de 10.000 mp pentru tranzitul maşinilor de curierat. ”Am investit aproximativ 300.000 euro în echipament de sortare, procesare şi prelucrare din noul sediu„, afirmă Nadia Homoc.

    Cargus este controlată din 2012 de fondul de investiţii Abris Capital Partners, care recent a cumpărat integral Urgent Curier, firmă cu afaceri de 115,95 milioane de lei în 2013. Conform informaţiilor, cele două companii vor fuziona.
    Pentru anul în curs, Cargus se aşteptă la o creştere de 26%, iar Nadia Homoc punctează că dinamica din comerţul online determină compania să mizeze şi în anii următori pe acest domeniu.

  • Romtelecom şi Cosmote vor contrui o reţea de acces la Internet de mare viteză în 783 de localităţi

     Informaţia privind atribuirea contractului a fost transmisă de MEDIAFAX la începutul lunii iulie.

    Cele 783 de localităţi sunt situate în 35 de judeţe şi includ 137.000 gospodării şi 400.000 locuitori.

    “Dezvoltarea regiunilor rurale vizate de acest proiect reprezintă calea sigură spre îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, atât local, cât şi la nivel naţional. Din acest motiv, ministerul a prioritizat proiectul RoNet şi implementarea acestuia cu ajutorul partenerilor europeni prin fonduri nerambursabile de 84 milioane de euro. România este astăzi mult mai aproape de standardele pe care şi le propune Uniunea Europeană prin Agenda Digitală, parte a strategiei Europa 2020”, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, într-un comunicat comun al Romtelecom şi Cosmote România remis MEDIAFAX

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Şofer prins conducând cu 203 km/h pe Autostrada Soarelui

    În jurul orei 00.22, poliţiştii de la Biroul de Poliţie Autostrada Bucureşti – Constanţa au depistat un tânăr de 26 de ani, în timp ce conducea un autoturism de lux, cu o viteza de 203 km/h. Bărbatul a fost depistat la km. 157, pe sensul de mers Bucureşti – Constanţa.

    Conform legislaţiei în vigoare, tânărul a fost sancţionat contravenţional cu 9 puncte amendă (810 lei), fiindu-i reţinut permisul de conducere pentru 90 de zile.

  • Top 5 destinaţii de iahting la Marea Neagră

    Unde să te duci la Marea Neagră, când ai o săptămână şi un velier? Trecem în revistă principalele atracţii în trei ţări, aflate la îndemâna navigatorilor fără multă experienţă: România, Bulgaria şi Turcia.

    ROMÂNIA:
    Recomandat: Limanu.
    Menţiuni: Mangalia, Eforie şi Constanţa.

    BULGARIA:
    Recomandate: Balcic, Dinevi Marina în Sveti Vlas, Varna
    Menţiuni notabile: Nessebar, Sozopol

    TURCIA:
    Recomandat: Atakoy Marina (malul european, Istanbul)
    Menţiuni: Igneada (în caz de urgenţă doar), Rumelifeneri (la ieşirea din Bosfor spre Marea Neagră)

    DE NOTAT: de la Mangalia la Istanbul, distanţa în linie dreaptă se parcurge în 50 de ore. Mult mai plăcut este însă un parcurs din port în port, astfel încât efortul provocat de şederea pe mare să fie compensat de nopţi dormite la adăpost, fără mişcarea valurilor. În acest caz, durata parcursului este de circa o săptămână. Care sunt destinaţiile care nu trebuie ratate? Iată mai jos topul, în ordinea satisfacţiilor oferite navigatorului, nu în cea geografică.

    TOP  5 PORTURI TURISTICE ÎN MAREA NEAGRĂ APROPIATĂ

    1. ISTANBUL – ATAKOY MARINA. Acest port este un must-see. Dar cu buzunarele pline, de preferinţă cu cash. Pentru că aici nu mai suntem în UE, e nevoie de o grămadă de acte, iar de asta cel mai bine e să se ocupe un agent. Ne va costa cam 50 de euro de pasager, dar economisim timp, care poate fi investit în vizitarea oraşului. Din Atakoy (care e cam la 10 km de Top Kapi) se ajunge în oraş cu taxiul. Dacă vreţi shopping, nici nu e nevoie de deplasări lungi: lângă marina se aflau, ultima oară când am numărat, nu mai puţin de trei malluri. Toate la distanţe de mers pe jos. Atakoy are şi el un set de restaurante şi magazine care imită branduri internaţionale (inclusiv o clonă reuşită de Starbucks). Aici se pot face şi reparaţii mai complicate la barcă. Dar marea atracţie a locului – şi motivul pentru care trebuie să vii cel puţin odată în viaţă – e Bosforul. Un drum pe el la firul apei nu e doar o călătorie în istorie, ci şi explorarea unui oraş plin de energie şi emoţie.

    2. BALCIC. Destul de aproape de Dinevi, e pe locul doi în preferinţele mele doar din cauza experienţei pe care o ai la vamă: orice iaht trebuie să meargă la cheul înalt de beton în portul industrial, unde acostarea e pregătită pentru vapoare mai degrabă şi rişti să-ţi zgârii barca. După ce ai trecut de asta, aşezarea e delicioasă (la propriu şi la figurat) şi foarte rumansko-friendly. Toate meniurile sunt în română, iar harbour masterul, căpitanul Gheorghi, se ştie cu toţi skipperii de la noi. Suntem ca acasă aici  – şi aici putem să facem şi plinul, chestie imposibilă în România, care nu are în acest moment nicio benzinărie în niciun port turistic! Cel mai plăcut lucru în Balcic este o croazieră până la micul port din Nisipurile de Aur, cu o baie în larg, în faţa staţiunii Albena.

    3. LIMANU. Portul turistic românesc cel mai puţin cunoscut turiştilor (slavă Domnului!), dar preferat acum de majoritatea proprietarilor de bărci. Se ascunde la capătul unui canal de câţiva kilometri peste care trecem, neatenţi, în drum spre 2 Mai din Mangalia. Dezvoltat de la zero de un investitor privat, e acum proprietatea lui Mihai Marcu, mai bine cunoscut după numele grupului de familie: MedLife. Portul are două pontoane în mijlocul unui golf natural înverzit şi liniştit şi se degustă în linişte mai ales în timpul săptămânii. În week-end trebuie să veniţi pregătiţi de petrecere, pentru că regattele româneşti se ţin (sau ajung), cele mai multe, aici. Limanu are o terasă şi un mic magazin nautic, însă Vama e la doi paşi, pentru cine doreşte mai multă varietate. Plăcut e şi drumul de ieşire spre mare, care trece pe lângă şantierul naval al Mangaliei.

    4. DINEVI MARINA (ÎN SVETI VLAS). Este cea mai mare marină din Bulgaria, aflată la câteva mile de încântătorul oraşel medieval Nessebar. Facilităţile sunt de primă mână şi sunt noi, iar restaurantele şi magazinele de pe mal sugerează că trebuie să ai măcar rude în lumea interlopă ca să-ţi poţi permite. Nu e nicio exagerare aici: dezvoltatorii proiectului au avut destule probleme cu justiţia bulgărească. Chiar şi aşa, plin de noii îmbogăţiţi şi iahturi scumpe, portul este o experienţă plăcută, cu un harbour master bun cunoscător de engleză şi extrem de manierat. Găseşti aici, după o zi grea pe mare, restaurante franţuzeşti, fusion şi mexicane, alături de magazine de firmă (da, fireşte, Paul & Shark e primul!). Locul e la o zi departare pe mare de Varna şi la două de Mangalia. Petrecerile pe mal pot fi cam gălăgioase totuşi, aşa că legaţi barca departe de restaurante.

    5. VARNA. Portul e plăcut, cu intrarea în golful Varnei extrem de spectaculoasă: oraşul e aşezat pedealuri împădurite şi cele mai multe blocuri, chiar cele din vremea comunismului, sunt acceptabil de urâţele. Dar acostarea e greoaie: trebuie să treci pe lângă câteva zone cu stânci, iar cele mai bune locuri sunt luate de localnici. Te vei chinui să găseşti un punct în care să poţi cupla barca la reţeaua electrică. Dar dacă treci de asta, ai în faţă unul dintre cele mai bune (şi mai scumpe) restaurante de la Marea Neagră ale yachtmenilor: Captain Cook. Dedesubt, o altă atracţie pentru echipajele româneşti: magazinele de accesorii, care sunt mult mai bine dotate decât în România – iahtingul e un domeniu oricum mai bine dezvoltat în Bulgaria, deşi ţara pare mai săracă decât a noastră. Dincolo de acest paradox, din portul turistic se ajunge la cele mai bune plaje şi terase din Varna, pe jos. De aici, cu iahtul ai o întreagă coastă liberă, întinsă spre sud, spre Nessebar, unde poţi arunca ancora la ceva distanţă de ţărm şi merge la plajă cu o mică ambarcaţiune gonflabilă pe care e bine s-o ai la bord.

    Dincolo de acest clasament, trebuie menţionat un lucru important şi care dă valoare estetică oricărei croaziere: ţărmul şi priveliştea lui. Cam tern în zona României (din lipsă de forme de relief mai pronunţate), ţărmul începe să se anime şi să devină interesant după Capul Caliacra spre sud. De aici şi până la Balcic avem cele mai frumoase locuri de la Marea Neagră: Coasta de Argint, cum o numeau strămoşii noştri în interbelic. Ancorajul lângă un ţărm stâncos şi pustiu e una dintre marile plăceri ale unei croaziere. Nu doar pentru că te scoate din învălmăşeala plajei şi a teraselor, ci şi pentru că îţi dă şansa unei întâlniri cu istoria: în fond şi grecii şi romanii erau la fel de singuri pe mare ca tine. Dar despre asta e greu de povestit. Trebuie încercat măcar o dată!

  • Turcia inaugurează prima legătură TGV Ankara-Istanbul

     Întârzierile succesive ale inaugurării au alimentat numeroase glume în ultimii ani. Dar vineri seara, glumeţii vor fi reduşi la tăcere când Erdogan va intra triumfător în Istanbul la bordul primului tren de mare viteză.

    Inaugurarea liniei are loc cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor prezidenţiale din 10 august, la care Erdogan este candidat şi a cărui campanie s-a concentrat pe eforturile de ameliorare a transporturilor în Turcia.

    Din nefericire, trenul nu se va opri în centrul Istanbulului. El nu va ajunge decât pe malul asiatic al Bosforului, pentru a-şi încheia cursa în îndepărtata periferi Pendik, la două ore distanţă de malul european în timpul ambuteiajelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro