BusinessMagazin

Tag: Victor Ponta

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Bilanţ şi concluzie, după trei ani cu Ponta: e timpul să ne luăm Guvernul înapoi!

    Există sentimentul că, atunci când identifici o greşeală, eşti dispus să înveţi şi să corectezi. Nu am sesizat nici cea mai mică urmă de regret în discursul pe care premierul Victor Ponta l-a ţinut la marcarea celor trei de la răsturnarea guvernului Ungureanu. Nici una. Totul era perfect. Deşi nu am în spate un uriaş aparat de partid şi de stat, care să-mi coloreze nişte grafice minunate, cu o săgeată mare şi roşie îndreptată spre cer, cred că pot să suplinesc lipsurile din discursul primului-ministru şi să arăt unde a eşuat, cel puţin din perspectiva mediului de afaceri.

    Situaţia este relativ clară: investiţiile străine s-au prăbuşit, investiţiile în infrastructură au fost blocate (cu efecte pe absorbţia fondurilor europene), sectorul de stat a rămas supradimensionat şi corupt, iar legislaţia a fost schimbată frecvent, haotic şi fără transparenţă. Să le luăm pe rând.

    Investiţiile străine au ajuns, în 2014, la 2,581 miliarde de euro, cu puţin peste nivelul din 2013, când au ajuns la doar 2,7 miliarde euro. Ştiţi cât au însumat investiţiile străine în 2009, în plină criză? Aproape 4,9 miliarde euro. În 2008 au fost 9,5 miliarde euro. Iată ce spune Comisia Europeană despre această situaţie: „România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesita monitorizare şi acţiuni la nivel de politic (…) Cu toate acestea, riscurile de pe urma situaţiei net negativă a investiţiilor internaţionale şi o capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenţie”. După cum ştiţi, aceasta a fost explicaţia CE la decizia de a demara procedura de dezechilibru macroeconomic pentru România.

    Bilanţul autostrăzilor în 2014: 50 km deschisi circulaţiei, cel mai slab an din ultimii patru. În 2015 ar urma să se deschidă alţi 25 de km. La sfârşitul acestui an, Bulgaria – cu o suprafaţă la jumătatea României – va avea o reţea mai densă. Şi cred că uităm prea uşor de dezastrul din infrastructura de cale ferată şi de lucrările la extinderea metroului, întârziate cu circa trei ani.

    Sectorul de stat este cel mai mare din UE. Corupţia, pe măsură. Ordonanţa privind guvernanşa corporativă rămâne literă moartă, PSD şi-a plasat clientela în adunările generale şi consiliile de administraţie ale companiilor de stat. Privatizarea şi restructurarea sunt blocate, iar companii precum Oltchim, CFR Marfă sau Complexul Energetic Hunedoara  se scufundă în datorii. Ele ar fi putut fi salvate acum câţiva ani, dacă se încerca o privatizare cinstită, dar guvernul Ponta a avut aranjamente ba cu Dan Diaconescu, ba cu Gruia Stoica.

    Despre practica nefericită a ordonanţelor de urgenţă, s-a scris suficient. O noutate este că, pentru a păcăli statisticile, guvernul modifică printr-o singură ordonanţă câte 25 de acte legislative, ceea ce sporeşte haosul şi confuzia.

    De acum înainte, de câte ori voi face un bilanţ al guvernării Ponta voi încheia amintind de Petromidia! Nu trebuie să uităm că statul român are de încasat 200 de milioane de dolari pentru această rafinărie, iar KazMunaiGaz s-a angajat să pună pe picioare un fond de investiţii de un miliard de USD. Terminam vreo 40 de km de autostradă cu aceşti bani.

    Nu am pretenţia că am inventariat toate piedicile pe care guvernul Ponta le-a pus mediului de afaceri, alungând investorii străini. Cred că este suficient. Nu sunt perspective ca acest Executiv să îşi schimbe atitudinea, este evident că PSD a intrat în logica alegerilor din 2016, competiţia cu PNL fiind strânsă. Fiecare zi în care Victor Ponta se află la putere este o zi pierdută pentru dezvoltarea economică a României. Eu susţin că este momentul schimbării.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Guvernul PSD moşteneşte ce-i mai rău de la aliatul Tăriceanu: populismul

    Sunt foarte multe controverse legate de „reţetele” mai mult sau mai puţin eficiente folosite de FMI, plus nenumărate teorii conspiraţioniste despre forţele care ar sta în spatele Fondului. Nu vreau să intru în astfel de discuţii, ceea ce vreau să arăt este că solicitările FMI şi ale Comisiei Europene către România sunt de bun simţ pentru orice persoană preocupată de economia acestei ţări.

    Din informaţiile mele despre ultimele negocieri cu guvernul Ponta, acestea s-au blocat în două probleme: restructurarea Complexului Energetic Hunedoara şi liberalizarea preţului la gaze. În ceea ce priveşte preţul la gaze, vă ofer opinia celui pe care-l consider cel mai bun expert independent în sectorul energetic, Ana Otilia Nuţu, care a consiliat inclusiv Banca Mondială. „Liberalizarea pieţei de gaz e în beneficiul IMM-urilor, iar amânarea liberalizării în beneficiul EON şi GDF, care sub nicio formă nu vor să renunţe la o cotă de piaţă garantată şi cu profit garantat. Garantarea unui monopol în detrimentul consumatorilor e o chestiune de nemaiauzit într-o ţară cu economie de piaţă funcţională”, a explicat Ana Otilia Nuţu, într-un articol de pe contributors.

    În ceea ce priveşte Complexul Energetic Hunedoara (CEH), la ora la care scriu tocmai se anunţă că s-a înregistrat a patra cerere de insolvenţă. Complexul a avut, în 2014, pierderi de un miliard de lei. CEH produce energie cu 270 lei/ Mwh, în timp ce pe bursă energia se vinde cu 170 lei/ Mwh. Este clar că aici ori are loc o restructurare rapidă, ori va fi prea târziu (dacă nu cumva este deja) şi va trebui lichidat. Timpul pierdut prin ezitările guvernului Ponta va fi plătit cu dobândă, mai târziu.

    Nuca de pe coliva negocierilor cu FMI/ CE este însă noul Cod Fiscal. Nu atât reducerea TVA-ului îngrijorează, cât întregul pachet de reduceri de taxe şi impozite. Fondul crede că guvernul Ponta va obţine creştere economică în 2015 şi 2016 prin relansarea consumului, dar efectele negative se vor simţi pe termen lung. „Creşti câţiva ani prin tipărire de bani, prin relaxări fiscale dar, după aceea, criza care vine îţi mănâncă toată creşterea şi te întorci exact la nivelul la care ai fost înainte.

    Ca să ai o creştere sustenabilă şi de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, de reforme structurale care să lucreze exact asupra celor trei factori care compun PIB-ul potenţial: capital, forţa de muncă şi productivitatea totală”, a spus, acum câteva zile economistul şef al BNR, Valentin Lazea.

    Ca să rezum: economia României trebuie să devină mai competitivă, ca să devină mai competitivă are nevoie de investiţii străine şi, pentru a le atrage, are nevoie de infrastructură. Aceasta este direcţia pe care ne presează FMI şi Comisia Europeană să mergem. În mod normal nu ar fi fost nevoie ca aceste instituţii din exteriorul României să ne spună ce trebuie să facem.

    Aţi văzut care sunt riscurile abandonării investiţiilor în infrastructură: Renault nu numai că nu continuă dezvoltarea în România, dar chiar ameninţă cu o restrângere a activităţii, dacă autostrada Piteşti-Sibiu nu este gata până în 2020. Ceea ce face acum guvernul Ponta este să copieze politicile populiste din anii 2007 şi 2008 ale guvernului Tăriceanu: vrea să rupă acordurile internaţionale ca să poată cheltui fără control, taie investiţiile (nu aduc voturi) şi bagă banii în consum.

     Este nevoie să vă amintesc situaţia dezastruoasă în care s-a aflat România după ce domnul Tăriceanu – aliatul de azi a guvernului Ponta – a plecat de la putere, în decembrie 2008? Să nu uităm, altfel vom plăti scump după ce trec alegerile.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • Băsescu: Dacă aş fi fost preşedintele ales pe 16 noiembrie, Ponta nu făcea nici Revelionul ca premier

    ”Până una alta, ce pot fac. Şi dacă aţi observat în ultima vreme că nu există opoziţie, o fac şi eu pe opoziţia, omul orchestră. Şi voi face o opoziţie tot mai puternică, pentru că USL-ul este o realitate. El există, înţelegerile funcţionează şi dacă observaţi se feresc tare mult să se deranjeze unii pe alţii”, a afirmat Traian Băsescu.

    El a adăugat că, dacă ar fi fost ales preşedinte pe 16 noiembrie anul trecut, Victor Ponta ”nu făcea nici Revelionul ca prim-ministru”.

    ”Eu vă spun în modul cel mai cinstit – dacă eu aş fi fost preşedintele ales pe 16 noiembrie, Ponta nu făcea nici Revelionul ca prim-ministru. Dar, asta-i viaţa. Până la urmă, preşedintele ales l-a consolidat atât de bine, încât eu cred că o să-i pară rău cât de curând că a acceptat să funcţioneze USL-ul. Un lucru pe care eu nu pot să-l trec cu vederea în relaţia cu PSD, implicit prim-ministru şi preşedinte, respectiv PNL, este faptul că niciodată niciunul nu a recunoscut eroarea loviturii de stat din vara anului 2012. Pentru mine ei rămân Alianţa de la Grivco”, a mai spus Traian Băsescu.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu s-a aflat, sâmbătă, la Galaţi, unde a paticipat la Conferinţa Regională ”Sud-Est” a PMP, eveniment la care au fost prezenţi delegaţi din judeţul Galaţi, cât şi din judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Buzău şi Vrancea.

     

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Ce caută James Bond de Dâmboviţa la Ministerul Fondurilor Europene?

    Nu a avut loc nici un proces de vetting în cadrul PSD, Parlamentul nu a fost implicat nici măcar la nivelul unei audieri în comisiile de specialitate. Domnul Nica a fost scos din joben de domnul Ponta şi plasat, într-o totală nepăsare faţă de interesul public, la unul dintre cele mai sensibile ministere, unde era nevoie mai mare ca oricând de o persoană familiarizată cu domeniul. Uitându-ne în biografia domnului Nica nu facem decât să sesizăm probele mai vechi: fără nici o legătură cu domeniul, acest ofiţer de informaţii a fost şi secretar general la ministerele Mediului şi Muncii, exact acolo unde doamna Rovana Plumb a fost sau este ministru.

    Poate nu vă mai amintiţi, dar, când s-a adoptat legea funcţionarului public, s-a decis ca secretarul general al unui minister să fie funcţionarul de rangul cel mai înalt. După modelul francez, urma ca acesta să fie un personaj matusalemic, cunoscător al fiecărui colţişor al administraţiei păstorite, supravieţuitor al tuturor regimurilor. Nu s-a întâmplat aşa, pentru că partidele au politizat întregul aparat funcţionăresc, de la secretar general la portar, efectul fiind că avem una dintre cele mai ineficiente şi ostile administraţii din UE. Numirea domnului Nica, ofiţer de informaţii, la Ministerul Fondurilor Europene, exact în anul cel mai sensibil pentru finalizarea absorbţiei fondurilor din bugetul 2007-2013 şi pentru pregătirea proiectelor finanţate de la bugetul 2014-2020, este un fel de nucă pe colivă.

    Am insistat pe acest caz pentru că situaţia de la Fondurile Europene a fost complet ignorată de presă, dar guvernul Ponta are o lungă tradiţie în numirea unor oameni nepotriviţi la locul nepotrivit. Uitaţi-vă la domnul Ioan Rus, o legendă a guvernării Năstase, când era ministru la Interne. De când a ajuns la Transporturi face gafe după gafe, face glume deplasate cu „doamna Codruţa” (Kovesi) şi, în schimb, are un bilanţ dezastruos. Master Planul pentru Transporturi nu a primit nici acum acordul Comisiei Europene! În plus, la ultima remaniere guvernamentală s-au împărţit portofolii economice către câteva personaje obscure dspre care nu s-a mai auzit nimic din ziua în care au depus jurământul: Graţiela Gavrilescu (Mediu), Andrei Gerea (Energie), cel care ar trebui să descâlcească, dacă se mai poate, situaţia de la Rompetrol sau Mihai Tudose (Economie), personajul care asistă pasiv la prăbuşirea Oltchim.

    Sunt de acord că funcţia de ministru este una politică şi că fiecare partid îşi asumă riscurile numirii unui incompetent. Totuşi, există o limită, iar guvernul Ponta a depăşit-o. PSD este un partid mare, are zeci de mii de membri activi, chiar nu se găsea cineva care să ştie cum se gestionează fondurile europene? Nu se putea ca, la Finanţe, să nu-l reciclăm pe cel responsabil de eşecul de la Ministerul Fondurilor Europene? Guvernul Ponta nu mai are la ora actuală nici o legătură cu PSD-ul, de electorat nu mai discutăm. Primul-ministru a lichidat opoziţia din propriul partid, ştie că nu poate fi detronat şi, în consecinţă, acţionează complet discreţionar, împărţind ministere după bunul plac, către prietenii prietenilor. Este greu de estimat dacă nota de plată pentru această distracţie, notă plătită de contribuabili, va fi de zeci sau sute de milioane de euro risipiţi cu incompetenţă.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • A început campania de recucerire a electoratului în perspectiva alegerilor din 2016

    Până atunci, poziţia unor posibili rivali ai lui Ponta din partid va fi slăbită şi mai mult, având în vedere rezoluţia aprobată de Consiliu, promovată de Ponta, prin care se interzice ocuparea funcţiilor politice şi a demnităţilor pub-lice numite numite de către membrii de partid aflaţi în diferite stadii de cercetare penală sau care sunt condamnaţi pentru cazuri de corupţie.

    Rezoluţia face parte din campania PSD de recucerire a electoratului în perspectiva alegerilor din 2016 (alături de scăderea TVA, noul Cod fiscal şi măsuri de protecţie socială), mai ales în condiţiile în care acelaşi Ponta le-a explicat colegilor că, în lipsa altei căi de acces legal la putere, PNL va aştepta pur şi simplu ca DNA să dea jos de la putere guvernul PSD, deschizând adică pe rând procese de corupţie contra miniştrilor sau a parlamen-tarilor partidului.

    În acelaşi timp, rezoluţia răspunde uneia asemănătoare promovate de PNL, care a propus de curând suspendarea din funcţiile deţinute în partid a membrilor contra cărora justiţia dispune măsuri preventive şi retragerea sprijinului PNL pentru membrii cu funcţii în administraţie contra cărora a început urmărirea penală.
     

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: “Nu cred într-un Cod Fiscal scris pe drumul spre puşcărie”

    Nu ştiu cum se va termina procesul domnului Darius Vâlcov, dar nu pot să-mi închipui vreo ţară civilizată care să lase modificarea Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală pe mâna unui personaj suspectat că lua mită în sacoşa de plastic şi care se ascundea de DNA în cimitir.

    Din această perspectivă, graba cu care premierul Victor Ponta insistă să treacă prin şedinţa de guvern aceste coduri şi ameninţă Parlamentul că, dacă nu le dezbate rapid, le va adopta prin asumarea răspunderii, mi se pare suspectă. Doar proiectul de lege de modificare a Codului de Procedură Fiscală are 231 de pagini. Nu este însoţit de un studiu de impact, ci de o banală expunere de motive, de 26 de pagini. Este imposibil să ceri unei entităţi non-guvernamentale să-şi dea seama, în circa o lună, ce se ascunde în spatele unui volum atât de mare de modificări. Am mai avut experienţa unor miniştri de la Finanţe care au promovat ordonanţe de urgenţă cu dedicaţie, în favoarea unui grup de interese. În 2013, DNA a cerut începerea urmăririi penale împotriva ministrului de Finanţe Daniel Chiţoiu, suspectat de „constituire de grup infracţional organizat”, după ce acesta promovase o ordonanţă care urmărea să rezolve dispute din interiorul PNL. Din păcate, Parlamentul a refuzat să aprobe începerea urmăririi penale împotriva lui Chiţoiu, iar cazul a fost uitat prea uşor.

    Nici modificările la Codul Fiscal nu sunt însoţite de un studiu de impact. Din nou scriu că este imposbil să estimezi ce efecte vor avea noile prevederi. Am văzut un reputat profesor universitar estimând o reducere a încasărilor la buget cu 2% din PIB, în 2016. Nu ştiu pe ce se bazează. Poate va fi 1,6%, poate va fi 2,1%, doar un minister de Finanţe deschis şi transparent ar fi avut resurse să ne arate pe ce scenarii s-a lucrat. Dacă s-a lucrat cu aşa ceva! Legea 24 din 2000 privind tehnica legislativă prevede clar că „proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoţite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi de un studiu de impact”. În plus, actele cu impact asupra bugetului trebuie “elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern”. Ştiu că pare o glumă să ceri aşa ceva, nici un guvern nu a respectat această lege. Este însă greşeală mediului de afaceri din România că nu insistă pentru aplicarea ei şi, dacă Executivul nu se conformează, există calea acţionării în judecată.

    Uitându-mă la ceea ce s-a întâmpalt în anii anteriori, estimarea mea este că, dacă noul Cod Fiscal va fi adoptat, guvernul Ponta va tăia ce se mai poate tăia de la investiţii, pentru  a evita o situaţie în care deficitul bugetar să explodeze. Efectele vor fi în cascadă: se vor reduce şi co-finanţările la proiecte europene, deci abosrbţia fondurilor va merge prost, iar în 2022 ne vom trezi din nou că miliarde de euro alocaţi de UE rămân necheltuiţi. Oricum, pare că FMI-ul renunţă la acordul cu România şi se va pierde acel aşa-numit top-up, adică finanţarea suplimentară oferită de Bruxelles, de la 85% din valoarea unui proiect, la 95%.

    Este firesc ca mediul de afaceri din România să se bucure de reducerea fiscalităţii, aşa cum propune guvernul Ponta. Totuşi, un pic de prudenţă şi de studiu aprofundat nu ar strica. Să nu ajungem în situaţia în care răul făcut să fie mai mare decât binele promis de guvernarea PSD. 

  • România lucrurilor 
încă nefăcute

    Semnată de 109 deputaţi PNL, PND (fost PPDD), PMP şi neafiliaţi, moţiunea n-a fost votată nici măcar de toţi semnatarii, bilanţul la urnă fiind 96 de voturi şi 184 de voturi contra. PNL n-a avut succes nici la votul în Cameră asupra încuviinţării cererii DNA de urmărire penală a lui Laszlo Borbely de la UDMR, unde 125 de deputaţi au votat pentru şi 154 contra, în condiţiile în care PNL şi-a pus deputaţii să voteze la vedere, ca să nu fie suspectaţi că se opun justiţiei.

    Următorul test, unul decisiv, ar fi posibila moţiune de cenzură care ar urma să fie depusă de PNL dacă guvernul Ponta insistă să treacă noul Cod fiscal prin asumarea răspunderii în parlament în loc să-l propună spre dezbatere. După ce şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a trimis o scrisoare deschisă foştilor colegi din PNL, propunându-le un armistiţiu pe tema Codului fiscal, cu argumentul că acesta este „cea mai liberală reformă fiscală din 2004, de la introducerea cotei unice“, PNL l-a in-vitat în parlament pe ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, ca să le explice cum vrea guvernul să com-penseze pierderile de venituri rezultate din aplicarea facilităţilor fiscale incluse în Cod, întâlnirea ur-mând să aibă loc la 17 martie.

    Premierul Victor Ponta a declarat că guvernul îşi va asuma răspunderea în parlament pentru proiec-tul Codului fiscal, care va fi gata în jur de 18-20 martie, numai dacă liberalii blochează adoptarea acestuia, adăugând că apreciază faptul că acestora le-a venit „mintea de pe urmă“ şi nu mai combat propunerile PSD în materie fiscală.

    În lipsa unei perspective clare de dărâmare rapidă a guvernului, liberalii încep încet-încet să se re-orienteze spre gherila normală pentru un partid de opoziţie care vrea pur şi simplu să cucerească simpatiile electoratului: copreşedinta Alina Gorghiu a anunţat că PNL va propune până la finele lui martie un proiect legislativ pentru votul în diaspora, incluzând mărirea numărului de parlamentari pentru diaspora, „ca rezultat al consultărilor cu societatea civilă“.

    Aceasta intervine însă după ce PSD şi PNL s-au înţeles în Comisia de cod electoral ca românii din străinătate să fie reprezentaţi de 2 senatori şi 5 deputaţi la viitoarele alegeri, singurul protest ulterior venind din partea PMP, care a cerut 10 deputaţi şi 5 senatori pentru diaspora. Cât despre programul de guvernare al PNL, potenţialul premier din umbră Cătălin Predoiu a explicat că documentul a început să fie dezbătut în grupurile parlamentare ale partidului şi că va fi definitivat până la sfârşitul lunii, urmând ca pe baza lui PNL să-i cheme la luptă contra guvernului pe toţi parlamentarii „care vor să facem România lucrurilor bine făcute“.

  • Zeiţa cu balanţa în mână

    Noutatea apare însă numai în privinţa speţei, dacă se poate spune aşa, respectiv a faptului că este investigată corupţia din afacerile cu fonduri europene, derulate pe plan local (în chestiune fiind câştigarea frauduloasă de către un grup de clienţi ai PSD a unui contract finanţat cu fonduri europene la Comarnic), în locul deja obişnuitei corupţii din afacerile cu bani de la bugetul statului, derulate de la centru.

    În media şi în mediile politice, obsedate să reducă totul la favoritisme şi răzbunări motivate politic, noutatea a fost interpretată însă exclusiv drept un semn, ori diabolic, ori divin, că DNA ia o pauză de la ”tabăra Băsescu„ (Udrea, Bica, Cocoş, Sandu, banii de campanie pentru PDL) spre a se îndrepta către ”tabăra Ponta„ (Ghiţă, cumnatul lui Ponta, fruntaşii PSD Mircea şi Vlad Cosma), cu speranţa uneori exprimată limpede ca Ponta să fie în cele din urmă umflat de DNA şi dat jos astfel cu forţa de la putere.

    Pe de o parte, e adevărat că aşa apar şanse de a se pune capăt criticilor din partea apropiaţilor Elenei Udrea cum că DNA s-ar concentra exclusiv asupra oamenilor fostului regim PDL, ocolindu-i pe cei ai PSD. Pe de altă parte, aşa au reînviat însă şi plicticoasele speculaţii vizând presupuse blaturi trecute între Băsescu şi Ponta, pornind de la constatarea că o parte din îmbogăţiţii ultimilor 15 ani aveau legături atât în PDL, cât şi în PSD (lucru care ţine însă exclusiv de caracterul transpartinic şi nepolitic al afacerilor lor), cu concluzia total falsă că în România corupţia ar avea caracter de partid şi că s-ar concentra la unele partide (PSD; fostul PDL) mai mult decât la altele (PNL sau mai exact ”noul PNL„; independenţii şi disidenţii din toate marile partide).

  • O redută greu de cucerit

    Verificarea posibilităţii de formare a unei noi majorităţi parlamentare cu ocazia votului pentru înlocuirea lui Toni Greblă la CCR a dovedit că, pentru moment, PNL nu poate mobiliza suficiente voturi din partea altor partide ori a dezertorilor din PSD. Simona Maya Teodoroiu, propusă de PSD, a fost aleasă de plenul Senatului ca judecător al Curţii Constituţionale, cu votul favorabil a 87 de senatori, în timp ce Mona Lisa Neagoe, susţinută de PNL, a luat 73 de voturi.

    Planul iniţial al PNL a fost să strângă om cu om de la celelalte partide şi de la gruparea Geoană-Vanghelie, spre a asigura la votul parlamentar o majoritate nouă, capabilă să evite trimiterea la CCR a unui alt reprezentant al PSD, apoi să forţeze o demitere a lui Călin Popescu-Tăriceanu din fruntea Senatului, apoi să înlocuiască şi conducerea Camerei (adică pe Valeriu Zgonea de la PSD) şi, finalmente, să poată răsturna guvernul Ponta prin moţiune de cenzură.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a apreciat că pentru ca un astfel de tăvălug capabil să aducă la putere un guvern PNL să se formeze ar fi nevoie de o implicare publică a preşedintelui Klaus Iohannis după modelul patentat deja în epoca Băsescu, în care şeful statului toacă permanent şi agresiv guvernul şi pe premier, încurajând astfel eforturile de schimbare a majorităţii parlamentare. Deocamdată însă, tocmai pentru a evita modelul Băsescu, preşedintele Iohannis s-a abţinut de la atacuri contra lui Victor Ponta ori a guvernului PSD.

  • Predoiu: Pacea şi consensul căutate de Ponta sunt biletele lui către salvarea politică

    “La schimb cu incompetenţa administrativă, proasta guvernare şi prăbuşirea economică a României, domnul Ponta ne oferă pacea şi consensul politic. Victor Ponta nu mai vrea bătălii politice, însă uită că cea mai importantă bătălie politică pe care a pierdut-o este aceea a credibilităţii“, a scris, pe Facebook, prim-vicepreşedintele PNL Cătălin Predoiu, după ce preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a cerut, luni, în BPN, mandat pentru a-i invita la dialog pe copreşedinţii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, asupra a cinci teme: legislaţia financiară, revizuirea Constituţiei, sistemul electoral, Masterplanul pe Transport şi legile siguranţei.

    Predoiu notează că în ultimii trei ani de zile, Victor Ponta a nenorocit “mii de companii şi de familii prin multele decizii aberante şi abuzive precum taxa pe stâlp, hărţuirea firmelor cu ANAF, acciza la combustibil şi alte 59 de noi taxe, multe luate la presiunea baronilor, care sunt şi stăpânii lui politici”.

    “Pacea şi consensul pe care le caută acum domnul Ponta sunt doar biletele lui către salvarea politică. Însă viitorul României şi al românilor nu pot face obiectul unui troc pentru salvarea viitorului politicianului Victor Ponta“, a mai scris Cătălin Predoiu.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a cerut, luni, în BPN, mandat pentru a-i invita la dialog pe copreşedinţii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, asupra a cinci teme: legislaţia financiară, revizuirea Constituţiei, sistemul electoral, Masterplanul pe Transport şi legile siguranţei.

    “Azi ( luni, nr) vă voi propune – sper să am sprijinul în acest sens, să adresez şi în calitate de preşedinte al PSD şi de prim-ministru, o invitaţie, o scrisoare către conducerea PNL-PDL, doamna preşedintă Gorghiu şi domnul Blaga, pentru ca în cel mai scurt timp să avem o întâlnire pe cele cinci teme esenţiale”, a spus Ponta în debutul şedinţei BPN a PSD, la care presa a avut acces.

    El a arătat că prima temă de discuţie vizează revizuirea Constituţiei.

    A doua temă, potrivit lui Ponta, se referă la sistemul electoral, unde, dacă nu există nişte decizii politice, discuţiile nu au cum să progreseze.

    A treia temă priveşte Masterplanul pe Transport. Ponta a arătat că miniştrii Rus, Teodorovici şi Vâlcov trebuie să stabilească dacă se va merge mai departe cu Masterplanul de transport, aşa cum a fost convenit cu CE.

    Ponta a spus că a patra temă de discuţie se referă la legile siguranţei naţionale. “Eu cred că discutăm în presă şi fiecare vorbeşte separat. Trebuie să ne aşezăm toţi la masă, să vedem decizia CCR şi să luăm o decizie legislativă clară“, a spus Ponta despre legile siguranţei.

    El a arătat că a cincea temă se referă la a vedea în ce măsură Parlamentul şi Executivul pot interveni în legislaţia financiar-bancară, pentru ca a preveni viitoare crize “care, din păcate, vor apărea de fiecare dată”.

    “Acum au de suferit 75.000 de oameni care au credite în franci elveţieni. Însă, dincolo de ceea ce se poate sau nu se poate face pentru ei, vreau să ştim dacă la nivel legislativ România îndeplineşte toate criteriile legislative pe plan european în aşa fel încât posibile alte crize pe plan internaţional financiar să afecteze cât mai puţin populaţia din România”, a spus Ponta.

    El a arătat că dacă va primi un mandat pozitiv de la BPN, va transmite această invitaţie la discuţii şi UDMR şi PPDD.