BusinessMagazin

Tag: usr

  • „Echipa câştigătoare“ devine, pe zi ce trece, „echipa perdantă“. PNL pare forţat să refacă alianţa cu USR pentru a fi sigur poziţia de prim-ministru

    Florin Cîţu, şeful PNL, a început tatonările pentru formarea unei majorităţi parlamentare, după eşecul formulei cu un guvern minoritar şi, în faţa pretenţiilor PSD enunţate pentru participarea la guvernare, îşi calcă pe inimă şi pledează acum pentru refacerea coaliţiei PNL-USR-UDMR.

    Sunt mari şanse ca fosta coaliţie să fie refăcută, a spus, miercuri, Cîţu, după întâlnirea cu Dacian Cioloş, şeful USR. Este acelaşi Florin Cîţu care, înainte de moţiunea care i-a trimis guvernul acasă, spunea că orice poartă pentru USR este închisă şi care, mai apoi, după moţiune, a acuzat aproape zilnic acest partid că ar fi vinovat pentru dezastrul medical din ţară. Cum s-a petrecut convertirea de Florin Cîţu, cel care a provocat criza prin demiterea a doi miniştri ai USR, vrea acum refacerea coaliţiei?

    Ar fi făcut „terapie de grup“, aceasta a fost explicaţia premierului demis, demis şi cu voturile USR. „A fost o discuţie bună (cu Cioloş – n. red.), terapie de grup… am discutat despre principii, despre PNRR, dacă susţinem PNI (programul Anghel Saligny, care a pus capac colaborării în fosta coaliţie – n. red.) şi în ce condiţii şi, bineînţeles, despre programul de guvernare“, a spus Florin Cîţu după întâlnirea cu Dacian Cioloş. „Sunt şanse mari să refacem coaliţia, eu am ieşit optimist“, a adăugat Florin Cîţu.

    Liderul PNL a mai spus că a convenit cu preşedintele USR să se lucreze la un acord al coaliţiei detaliat şi a susţinut că, în cadrul întâlnirii, nu s-a discutat despre nume. Premierul va fi de la liberali, a precizat el. Nicolae Ciucă, fostul ministru desemnat, care şi-a depus mandatul, nu face parte din echipa de negociere a PNL şi nu este clar dacă va fi redesemnat să formeze guvernul. Toată lumea vrea să-i propună acum preşedintelui un prim ministru (minus USR), inclusiv UDMR. Poziţia este revendicată puternic atât de PNL cât şi de PSD.

    Dincolo de schimbarea la faţă a premierului demis care încearcă, regulat, marea cu degetul, doar-doar va găsi sprijin pentru a primi sarcina să formeze viitorul guvern, adevărul mult mai banal estă că „echipa câştigătoare“ (sloganul cu care Cîţu a câştigat şefia PNL în detrimentul lui Ludovic Orban) devine, pe măsură ce zilele se scurg, „echipa perdantă“. Chiar succesul de partid a lui Cîţu a lăsat PNL în ofsaid, pentru că fostul preşedinte a plecat şi a mai luat cu el, deocamdată, 14 parlamentari,  punând în discuţie forţa parlamentară a liberalilor. Or, acest lucru este fundamental întrucât, aşa cum PNL dădea USR-ului peste nas pentru că ar fi fost un partid mai mic, dar plin de ifose, aşa şi PSD ridică borcanul cu bilele albe şi negre de care depinde instalarea guvernului şi le arată liberalilor că este cel mai puternic partid din Parlament prin urmare, dacă participă la guvernare, i se cuvine să pri­mească poziţia de prim-ministru şi jumătate din fotoliile ministeriale. Or, fireşte, acest lucru ar însemna capitularea PNL şi cântecul de lebădă al preşedintelui Klaus Iohannis: pentru că nu este ceva mai umilitor decât să ai o coaliţie funcţională, de bine de rău şi, din cauza preţenţiilor şi a autosuficienţei tale, să ajungi să pui în braţele opoziţiei puterea ta după care nici măcar nu saliva careva. Aşa că, de voie, de nevoie, Florin Cîţu în­clină către USR. Pentru că USR  lasă măcar PNL fotoliul de prim- ministru, fotoliu care, chiar dacă nu va mai fi ocupat de Cîţu, ră­mâne al liberalilor. Altminteri, premierul demis va fi indicat drept principalul vinovat pentru pierderea puterii şi va deconta eşecul în foarte scurtă vreme. Prin urmare, „echipa câştigătoare“ nu-şi mai poate clama astăzi triumful, dar este obligată să-şi caute salvarea.

    Aseară urma să aibă loc şi o întâlnire a PNL cu PSD, un PSD care nu doar cere întâietate în posibilul viitor guvern, ci a şi lansat pe piaţă, avant la lettre, un program de guvernare de criză, în 100 de puncte. Potrivit Mediafax, măsurile privesc „controlul pandemiei“, „redobândirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului“ şi „combaterea creşterii preţurilor“.

    „Scopul noului guvern în viziunea PSD este controlul pandemiei (prin reducerea numărului de infectări şi de decese, scăderea pre­siunii pe sistemul de acordare a asistenţei me­dicale, pentru toate categoriile de pa­cienţi), redobândirea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului (prin realizarea unui par­te­neriat real între mediul socio-economic şi clasa politică, respectiv, autorităţi publice) şi susţinerea nivelului de trai al românilor prin adoptarea unor măsuri urgente pentru combaterea creşterii preţurilor. Pe scurt, implementarea unui plan coerent şi predictibil, acceptat la nivel social şi economic“, potrivit documentului citat de agenţia de presă Mediafax.

  • Preşedintele PNL: Sunt şanse mari să refacem coaliţia, a fost terapie de grup

    Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat că sunt şanse mari să fie refăcută coaliţia cu USR şi UDMR. A fost terapie de grup, eu am ieşit optimist, a spus Cîţu după întâlnirea cu liderul USR, Dacian Cioloş.

    A fost o discuţie bună, terapie de grup… am discutat despre principii, despre PNRR, dacă susţinem PNI şi în ce condiţii şi, bineînţeles, despre programul de guvernare, a spus Florin Cîţu după întâlnirea cu Dacian Cioloş.

    Sunt şanse mari să refacem coaliţia, eu am ieşit optimist, a adăugat Flroin Cîţu.

    Liderul PNL a mai spus că a convenit cu preşedintele USR să se lucreze la un acord al coaliţiei detaliat şi a dezvăluit faptul că în cadrul întâlnirii nu s-a discutat despre nume. Premierul va fi de la liberali, a precizat Florin Cîţu.

    Preşedintele PNL mai are programată miercuri o întâlnire cu condcerea PSD.

  • Cîţu, înaintea negocierilor cu USR: Mergem cu mandat de guvernare în jurul PNL

    „Mergem cu mandat de guvernare în jurul Partidului Naţional Liberal, ceea ce înseamnă premier de la PNL”, spune Florin Cîţu înaintea negocierilor cu USR. Preşedintele PNL adaugă că matematic, un guvern cu USR are voturile necesare pentru a trece. 

    Florin Cîţu a spus, miercuri, că a fost flexibilizat mandatul şi PNL discută cu forţele democratice din Parlamentul României.

    Întrebat dacă va accepta să nu mai fie premier, Cîţu a spus: „De ce această întrebare? Până la urmă este o discuţie despre principii. Este un pas important făcut din partea noastră, nu abdicăm de la programul de guvernare. Toate principiile liberale sunt pe masă, restul discutăm”.

    În ce priveşte acceptarea aceloraşi miniştri care au fost în timpul Guvernului Cîţu, fostul premier spune doar „mergem să discutăm”.

    Întrebat dacă matematic are şanse să treacă de Parlament coaliţia cu USR, având în vedere că PNL a pierdut voturile lui Ludovic Orban, preşedintele PNL spune: „avem voturi necesare pentru a trece acest guvern, de aceea mergem să discutăm cu colegii noştri”.

    Cîţu a adăugat că PNL va discuta şi cu Partidul Social Democrat, dar cu acelaşi mandat: „avem obiective clare în programul de guvernare de la care nu abdicăm. Mergem cu mandat de guvernare în jurul Partidului Naţional Liberal, ceea ce înseamnă premier de la Partidul Naţional Liberal”.

    Mai departe, întrebat dacă se aşteaptă la un rezultat după aceste negocieri sau se aşteaptă să dureze mai mult, Cîţu a răspuns: „trebuie să dureze exact cât este nevoie pentru a avea o stabilitate şi un guvern care să treacă România prin această perioadă”.

    La final, preşedintele PNL a declarat că a discutat şi cu preşedintele Klaus Iohannis, dar a refuzat să spună care a fost concluzia.

  • Ioana Mihăilă: În ziua cu recordul absolut de morţi de la începutul epidemiei, s-a născut monstruoasa coaliţie împotriva sănătăţii publice

    Fostul ministru al Sănătăţii Ioana Mihăilă a comentat pe Facebook situaţia din Parlament acuzând PNL, PSD, UDMR şi AUR că au respins dezbaterea urgentă a proiectului.

    „În ziua cu recordul absolut de morţi de la începutul epidemiei, s-a născut monstruoasa coaliţie împotriva sănătăţii publice. Liderii de grupuri parlamentare PNL, PSD, UDMR şi AUR au respins dezbaterea urgentă a Legii Certificatului Verde în Camera Deputaţilor. Că AUR este un partid antivaccinist nu mai poate mira pe nimeni. Dar că partide care clamează responsabilitatea faţă de ţară şi popor nu simt nicio presiune pentru a adopta măsuri de limitare a pandemiei de COVID-19 este sfâşietor şi complet de neînţeles. 591 de decese provocate de virusul SARS-COV-2 vor fi anunţate astăzi oficial, conform Grupului de Comunicare Strategică”, a transmis, pe reţeaua de socializare, fostul ministru al Sănătăţii.

    Deputatul USR Oana Ţoiu susţine că va încerca să urgenteze procedurile privind adoptarea proiectului.

    „Au ”îngropat” certificatul verde. Nu doar au refuzat cererea USR de urgentare (doar USR a votat pentru), dar au sesizat pe fond 6 comisii diferite, ceea ce va duce la reluarea procesului la fiecare amendament diferit acceptat în oricare dintre comisii. O să trimit scrisoare azi să cer şedinţe reunite ale comisiilor de fond (care elimina acest risc de plimbat infinit rapoarte diferite între noi) dar probabil vor refuza”, a spus Ţoiu.

    Potrivit proiectului aflat la Parlament, certificatul verde va fi folosit în aproape toate instituţiile din România, fiind solicitat atât vizitatorilor, cât şi angajaţilor.

  • Prima reacţie după anunţul PNL privind Guvernul Ciucă: USR nu va vota

    Ionuţ Moşteanu, purtătorul de cuvânt al USR, a spus, vineri, că USR a luat act de decizia PNL de a merge în Parlament cu un guvern minoritar PNL – UDMR, însă el şi colegii nu vor vota.

    „USR nu va vota acest guvern minoritar, aşa cum am spus-o în repetate rânduri. USR susţine refacerea coaliţiei de guvernare PNL – USR – UDMR, la fel, aşa cum am spus în repetate rânduri, însă PNL prin decizia de a merge înainte, prin decizia de zilele trecute de a nu flexibiliza mandatul premierului desemnat Ciucă şi a merge înainte cu acest guvern minoritar menţine această criză politică. Această criză politică va continua”, a spus Moşteanu.

    El a spus că a văzut declaraţii contradictorii între preşedintele PNL Florin Cîţu şi premierul desemnat Nicolae Ciucă.

    „Pe de o parte preşedintele PNL, domnul Cîţu, spunea că acest Guvern o să treacă. Pe de altă parte, premierul desemnat, domnul Ciucă, spunea, de lângă el, că acest guvern nu va trece. Unul dintre ei are informaţii greşite”, a mai spus Moşteanu.

    Potrivit deputatului USR, dacă guvernul Ciucă va trece, va trece cu voturile PSD şi România va avea o guvernare PNL – UDMR – PSD. El avertizează că nu toţi parlamentarii PNL vor vota Guvernul Ciucă.

    „Vom vedea ce se va întâmpla în parlament în zilele următoare. Acesta este un guvern pe care nici măcar toţi parlamentarii PNL îl vor vota, pentru că am luat act de declaraţiile lui Ludovic orban şi a unor apropiaţi ai dânsului care vedem zilele astea că îşi dau demisia din Grupul parlamentar PNL şi au spus că acest guvern nu trece”, a mai spus Moşteanu.

  • Iulian Anghel, editor politic al ZF: Florin Cîtu, dispari! Nimeni nu a mai făcut atâta rău cât faci tu

    De 20 de ani de când urmăresc politica românească nu am mai întâlnit pe această scenă un individ atât de toxic ca Florin Cîţu.

    Sunt 24 de zile de când guvernul său a fost demis de Parlament, iar el se agaţă cu ghearele şi cu dinţii de fotoliul de prim-ministru care i-a fost tras de sub fund.

    Sâmbătă este ultima zi în care premierul desemnat, Nicolae Ciucă, ar trebui să prezinte Parlamentului lista guvernului şi programul de guvernare şi să aştepte apoi votul. Vot care depinde de ce înţelegeri politice pot fi făcut înainte. Sunt opt zile de când acest Nicolae Ciucă încearcă ba cu PSD, ba cu USR. Sunt tot atâtea zile în care tatonările sunt în zadar pentru că, acelaşi Cîţu, nu vrea nici una nici alta. Sau astăzi vrea una, mâine totul se schimbă. Cum a ajuns acest personaj ranchiunos, mincinos şi amoral să pună sechestru pe o ţară întreagă? Cum de lideri liberali cu o experienţă bogată în spate cum sunt Gheorghe Flutur, Emil Boc sau Ilie Bolojan stau smirnă în faţa acestei caricaturi care, venit în PNL de doar câţiva ani, l-a încălecat şi aruncă la ghenă, pe bucăţi şi în văzul tuturor, un partid care se laudă cu vechima lui şi cu sângele albastru al strămoşilor?

    Cum de nu observă aceşti oameni, lideri ai PNL, că individul îşi bate joc de ei şi de o ţară întreagă şi cum de lighioana nu primeste un şut în fund, cum de nu l-a primit până acum? Şi ce dacă a ajuns şef al PNL? Dacă vezi că omul nu este în toate minţile, nu trebuie să-l opreşti? Oare ei nu văd că Florin Cîţu nu are acum un alt scop decât acela de a-l sabota pe premierul desemnat, în demersul său de coagulare a unei majorităţi parlamentare? Pentru că, dacă Ciucă eşuează, el, Cîţu, va rămâne, în continuare, la Palatul Victoria. Şi va face planuri pentru un alt eşec. Cu o încredere publică de doar 7%, Cîţu îi ameninţă pe ceilalţi cu alegeri anticipate, dacă nu-i acceptă guvernul minoritar (de fapt, un pretext ca lucurile să nu se mişte), alegeri care ar trimite PNL direct în Iad, fără să mai spere la un popas în Purgatoriu. ÎI pasă lui Cîţu? Nu! El ştie că, dacă vor fi anticipate, guvernul lui demis este cel care le va organiza, iar, ca şef al PNL, el va decide ordinea pe listele electorale.

    I s-a spus de zeci de ori că nici USR şi nici PSD nu acceptă un guvern minoritar. A avut de ales: ori PSD, ori USR. A zis da, miercuri, apoi s-a răzgândit. Joi, vrea din nou guvern minoritar. Ce înseamnă asta? Oamenii mor zilnic, cu sutele, din cauza Covid-19 şi se îmbolnăvesc cu miile, oraşele îngheaţă la propriu, iar guvernul lui Cîţu nu poate face nimic pentru că nu are pârghiile legale, fiind un guvern demis. De ce nu avem un nou guvern plin, la 24 de zile de la adoptarea moţiunii de cenzură? Pentru că nu vrea Cîţu! Cum am mai spus, miercuri a susţinut că va “flexibiliza” mandatul lui Ciucă, existând, astfel, posibilitatea cooptării la guvernare fie a PSD, fie a USR. Astăzi s-a întors la vechea-i obsesie: “guvern minoritar”. “Noi avem un mandat care nu s-a schimbat până acum, pentru că nu am avut motive.” Adică de opt zile, refuzat din toate părţile, el nu a avut motive să „schimbe mandatul”? De cine râde acest om care crede că ţara nu poate fără el, care-şi bate joc de aceeaşi ţară aflată în cea mai grea cumpănă a ei, din ultimele zeci de decenii? Cum de mai este tolerat chiar de tovarăşul lui de rele, Klaus Iohannis, cel care i-a pus în mână cuţitul crimei? Ce simt acum cei care i-au votat să împartă, de la vârful puterii, dreptatea, nu batjocura?

    Cîţu, dispari! Dispari în pădurea blestemată din care ai ieşit şi ia cu tine pucioasa şi smoala cu care otrăveşti ţara! Iar voi, popilor, apucaţi-vă de feştanii, spălaţi străzile cu aghiasmă şi ungeţi cu mir stâlpii de la Palatul Victoria ca nu cumva să-i treacă prin cap panaramei să se întoarcă.

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Dacian Cioloş, pe locul 3 în topul europarlamentarilor influenţi. Sunt şi alţi eurodeputaţi în top

    Dacian Cioloş se clasează pe poziţia a 3-a în topul europarlamentarilor, în urcare de pe locul opt pe care s-a aflat în 2020.

    „Deşi este la primul său mandat ca europarlamentar, el deţine o mare influenţă politică datorită funcţiei sale anterioare de prim-ministru al României (2015-2017) şi a celei de comisar european pentru agricultură. A fost liderul Renew Europe până în octombrie 2021, fiind un jucător cheie în cadrul Parlamentului European”, argumentează Vote Watch.

    Vlad Botoş se află pe locul 3 în topul deputaţilor în ascensiune faţă de clasamentul din 2020.

    „Ocupă locul al treilea în lista noastră de stele în ascensiune din punct de vedere politic. Pe lângă rolul său de vicepreşedinte al Delegaţiei UE-Albania, a dobândit şi rolul de vicepreşedinte al Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) în acest an. Este şi raportor alternativ pentru COD privind Capitalele europene ale culturii 2020-2033, precum şi raportor de opinie pentru rapoarte importante legate de infrastructura energetică sau proprietatea intelectuală, printre alte subiecte relevante”, se arată în analiză.

    Nicu Ştefănuţă a devenit în clasamentul din acest an cel mai influent europarlamentar român în domeniul politicii de sănătate. Activ pe dosare cheie în domeniul sănătăţii – Autoritatea europeană pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţă sanitară (HERA) şi Planul european de combatere a cancerului – Nicu Ştefănuţă este numit „noua stea” a politicii de sănătate la nivel european. Europarlamentarul român ocupă locul 7 din cei 705 eurodeputaţi aleşi, în materie de influenţă politică şi socială în sănătatea publică.

    Dragoş Pîslaru, co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă, a fost inclus în top 30 al celor mai influenţi membri ai Parlamentului European din punct de vedere politic în clasamentul realizat de think tank-ul VoteWatch Europe. În clasamentul pe 2020, Pîslaru a fost desemnat cel mai influent membru al Parlamentului European în domeniul politicii economice a UE şi în top trei cei mai influenţi eurodeputaţi aflaţi la primul mandat în Parlamentul European.

    Influence Index 2021 este un clasament care, cu ajutorul datelor oferite de agenţia de comunicare BCW Brussels şi VoteWatch Europe, a măsurat influenţa eurodeputaţilor prin cele două dimensiuni ale sale: influenţa politică (capacitatea de a schimba legislaţia şi de câştiga voturi) şi influenţa socială (capacitatea de a ajunge la oameni).

  • La 8 luni de la preluarea guvernării, guvernul Cîţu cade la moţiunea de cenzură cu voturile foştilor parteneri de guvernare. Guvernul Cîţu a fost demis marţi prin moţiune de cenzură, cu 281 de voturi pentru, mult peste cele 234 de voturi necesare pentru demiterea guvernului

    Este cel mai sever scor cu care a fost demis un guvern, dar nu este clar şi nici nu va fi vreodată dacă şi liberalii au votat împotriva propriului lor guvern – opoziţia (PSD, USR şi AUR) are mai multe voturi. După căderea guvernului, preşedintele României, Klaus Iohannis, trebuie să convoace consultări cu partidele politice din Parlament, în urma cărora să desemneze un premier care poate aduna o majoritate parlamentară.

    „Partidul Naţional Liberal va lua o decizie (privind propunerea unui premier – n. red.) şi o vom prezenta public. Vom merge la consultări cu propria strategie când vor fi consultările. Este o decizie în biroul executiv al PNL de a nu mai avea discuţii în ceea ce priveşte guvernarea cu partidul care votează astăzi cu PSD şi AUR (USR-PLUS – n. red.)“, a spus premierul demis Florin Cîţu, care, în urma congresului din 25 septem­brie, este şi preşedintele PNL.

    Este neclar însă cu cine ar putea forma PNL o majoritate în afară de USR-PLUS, în condiţiile în care PSD şi AUR au fost declarate „indezirabile“ de către Florin Cîţu.

    Moţiunea de cenzură a trecut cu ajutorul fostului partener de coaliţie şi de guvernare, USR-PLUS. Criza politică trenează de mai bine de o lună, de când demiterea ministrului USR-PLUS Stelian Ion a determinat ieşirea partidului de la guvernare. Cu toate acestea, liderii USR-PLUS spun că optează pentru formarea unui nou guvern, alcătuit din PNL, USR-PLUS şi UDMR, fără Florin Cîţu premier.

    „Suntem pregătiţi să reluăm discuţiile în condiţii civilizate şi rezonabile, care exclud orice balet politic de genul celui practicat de Florin Cîţu în ultimele luni“, a scris, pe Facebook, Dacian Cioloş, preşedintele USR-PLUS, imediat după anunţarea rezultatului votului la moţiunea de cenzură. Principalul partid de opoziţie, PSD, merge în primul rând pe varianta alegerilor anticipate, însă nu exclude un guvern de tehnocraţi, o variantă pe care o agreează şi al patrulea partid ca prezenţă în Parlament, AUR. Însă alegerile anticipate sunt puţin probabile pentru că nimeni nu vrea azi să muşte din catroful fierbinte al crizei.

    „Momentan, PSD are o singură decizie: mergem pe alegeri anticipate. Aşteptăm mesajul de la preşedintele României“, a declarat Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, după moţiunea de cenzură. El nu a exclus o variantă cu un guvern tehnocrat.

    Alegerile anticipate sunt însă în mâna preşedintelui României, Klaus Iohannis, iar acest scenariu este cel mai puţin probabil.

    Criza politică în România continuă şi se suprapune cu probleme pe aproape toate planurile posibile: economic, social, medical. Ieri, în ziua votului moţiunii de cenzură s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de Covid-19, peste 15.000 şi peste 250 de morţi de Covid-19. În aceeaşi vreme, preţul la energie continuă să crească în pieţele internaţionale, iar piaţa românească va reacţiona în consecinţă. La ultima raportare de la Statistică, creşterile de preţuri la energie electrică şi gaze naturale erau de peste 20%. De asemenea, Banca Naţională a României, în încercarea de a tempera inflaţia prin scăderea apetitului de consum, a crescut rata dobânzii de politică monetară tot marţi, de la 1,25% la 1,5%. Creşterea dobânzii de referinţă se va vedea în creşterea dobânzilor la lei pentru ratele bancare.

  • Pentru Iohannis, criza politică, de care este şi el responsabil, nu este deloc îngrijorătoare. (Drulă, USR, fost ministru: Florine, România nu te mai vrea! Eşti terminat politic, eşti un premier toxic!) Pentru antreprenori, această luptă politică sterilă nu aduce nimic bun României. Pentru mulţi alţii, este încă un motiv de a pleca din ţară, şi nu din cauza banilor

    De două săptămâni, cu toţii asistăm la o criză guvernamentală, cu rufele spălate în public: este un reality show pe banii voştri, cei care munciţi aproape jumătate din an pentru stat, ca să plătiţi taxele şi impozitele.

    Pentru preşedintele Klaus Iohannis, această criză guvernamentală nu este deloc absolut îngrijorătoare, suntem o ţară stabilă, nu ne abatem de la parcursul nostru european şi transatlantic şi nu deraiem de la valorile şi angajamentele asumate (mesajul pe care ambasadorii noştri trebuie să-l transmită în afară, dacă întreabă cineva ce se întâmplă în România). Preşedintele ne garantează că “vom găsi cele mai potrivite soluţii pentru a depăşi această criză politică. Ţara este stabilă şi nu este afectată de ruptura dintre PNL şi USR/PLUS”.

    Preşedintele este unul dintre cei responsabili de această criză politică, şi prin modul lui de gestiune a situaţiei a dat posibilitatea protagoniştilor să spună cei cred unii despre ceilalţi.

    După demisia din guvernul Cîţu, ministrul transporturilor Cătălin Drulă îi spunea public premierului: Florine, România nu te mai vrea! Eşti terminat politic, eşti un premier toxic!

    Nu ştiu ce înţelege preşedintele Iohannis din această criză, dar Ludovic Orban, fostul lui tovarăş politic din PNL, ajuns acum duşman, spune: Lumea de pe stradă ne umple frigiderul.

    Pentru Florin Cîţu, devenit nefrecventabil de către USR/PLUS, toată această criză se termină după 25 septembrie, când va fi ales preşedinte al PNL, după care va urma o perioadă de “Românie liberală”.

    Pentru antreprenorii români reuniţi în Romanian Business Leaders, ceea ce se întâmplă acum în politică nu va aduce nimic bun, nu se va putea construi nimic durabil.

    RBL, cea mai cunoscută organizaţie antreprenorială din România, îi reaminteşte preşedintelui Iohnnis că în decembrie, la învestirea noului guvern, au fost promise multe lucruri, dar nu s-a făcut nimic, rămânând doar vorbe fără acoperire.

    “Cetăţenilor români li s-a promis restructurarea statului, reforme importante în sănătate, educaţie, în marile sisteme publice, reducerea birocraţiei, relansarea economiei, campania de vaccinarea, respectul pentru contribuabil.“

    RBL îi reaminteşte lui Iohannis că instituţia preşedinţiei, pe care acum o reprezintă, are datoria de a readuce stabilitatea şi încrederea în clasa politică.

    Pentru antreprenori, pentru economie, toată această criză politică înseamnă, într-un fel sau altul, bani pierduţi, pentru că la nivelul administraţiei publice totul se blochează.

    Pentru piaţa valutară, criza politică a reprezentat un bun prilej de a pune presiune pe cursul valutar leu/euro, ceea ce a necesitat intervenţia BNR.

    Pentru analişti, această criză politică  va aduce creşterea cursului la 5 lei pentru 1 euro cât de devreme, octombrie-noiembrie.

    Pentru agenţiile de rating – Fitch – criza politică a fost un bun prilej pentru a reaminti tuturor că România este la limită cu deficitul bugetar şi, dacă o mai ţine mult aşa, ţinta de reducere a deficitului este pusă în pericol (guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar de la 7% la 3% din PIB până în 2024), la fel şi PNRR-ul de 29 de miliarde de euro.

    Premierul Florin Cîţu spune că dacă Bruxelles-ul nu va mai aproba PNRR-ul, principalul vinovat este USR/PLUS, care s-a aliat cu AUR pentru a dărâma guvernul lui.

    Pentru mulţi alţii, această criză la care asistă zi de zi reprezintă încă un motiv de a nu mai rămâne în România, de a pleca din ţară, pentru că nu ne vom mai face bine niciodată. O parte pleacă din ţară nu din cauza banilor, ci din cauza atmosferei toxice în care trăiesc, unde nu văd nimic bun de la clasa politică şi nu cred că promisiunile vor deveni cândva realitate.

    Aceasta este situaţia de astăzi, iar preşedintele Iohannis este unul dintre cei vinovaţi, pentru că guvernul Cîţu este guvernul lui, pentru că a permis extinderea acestei crize politice, pentru că a dat posibilitatea, şi prin lupta din PNL, ca toţi să-şi arate rufele public şi să spună ce cred unii despre alţii.

    Ce respect cere el pentru premier, când foştii lui miniştri îl apelează cu “Florine! Nu mai ai ce să cauţi la Palatul Victoria!” etc.

    Cum mai poate face PNL, şi cu Cîţu la conducere, reformele promise, când gradul de încredere în acest partid este atât de redus.

    Degeaba critică Iohannis asocierea dintre USR/PLUS şi AUR, când el este unul dintre cei vinovaţi că încrederea în AUR este în creştere.

    Iohannis a permis ajungerea în această situaţie, iar rezultatul este o dezamăgire a tuturor faţă de dreapta politică, formată din PNL şi USR/PLUS. Cine s-ar fi gândit că, în numai zece luni, o coaliţie de dreapta pe care românii au votat-o să ajungă într-o asemenea situaţie în care partidele să se porcăiască public între ele.

    Cum va rezista un guvern la Palatul Victoria atunci când creşterea economică va începe să scadă, când facturile la utilităţi nu vor scădea, când cursul valutar leu/euro va creşte, când dobânzile la lei vor creşte, când guvernul va trebui să reducă deficitul bugetar şi nu prin creşterea veniturilor, ca acum, ci prin scăderea cheltuielilor, când agenţiile de rating vor retrograda România la categoria “junk”, nerecomandată investiţiilor, când companiile nu vor mai face angajări ci vor trebui să dea oameni afară pentru că le scad vânzările, când deficitul comercial şi deficitul de cont curent – care se majorează acum – ne va exploda în faţă?

  • Ce număr uriaş de primari şi consilieri locali are România şi ce sume fabuloase de bani administrează ei

    Toţi prefecţii, subprefecţii şi secratarii de stat ai USR-Plus au fost demişi joi de premierul Florin Cîţu. Cutremurul este aşteptat şi la nivel local, dar lideri din administraţiile locale şi judeţene din România care au răspuns solicitate ZF susţin că blocajul guvernamental nu ar afecta funcţionarea administraţiilor locale unde PNL şi USR – Plus fie au mers împreună la alegeri, fie au format o majoritate după alegerile locale.

    ♦ Marea epurare: toţi secretarii de stat şi prefecţii USR-Plus au fost demişi, dar, la nivel local, cică şi linişte.

    Toţi prefecţii, subprefecţii şi secratarii de stat ai USR-Plus au fost demişi joi de premierul Florin Cîţu. Cutremurul este aşteptat şi la nivel local, dar liderii din administraţiile locale şi judeţene din România care au răspuns solicită ZF susţin că blocajul guvernamental nu ar afecta funcţionarea administraţiilor locale unde PNL şi USR – Plus fie au mers împreună la alegeri, fie au format o majoritate după alegerile locale.

    „În cea ce ne priveşte nu ne afectează această ceartă. Avem o colaborare cu USR atât la nivelul municipiului Braşov, cât şi la nivelul Consiliului Judeţean Braşov. Este o alianţă care s-a născut natural şi varianta alternativă ar fi fost PSD la nivel de consiliu local, pentru că majorităţile nu puteau fi făcute decât cu USR sau PSD. Am considerat că este necesară o alianţă de dreapta”, a spus, pentru ZF, Adrian Veştea (PNL), preşedintele Consiliului Judeţean Braşov.

    Alianţa de dreapta s-a rupt din cauza („oficială”) a unui program menit să ajute chiar comunităţile locale – programul „Anghel Saligny“, continuatorul Planului Naţional de Dezvoltare Locală al PSD. Zece miliarde de euro  ar fi urmat să primească comunităţile locale, până în 2026. Administraţia locală primeşte oricum sume importante din buget care au însemnat în ultimii ani între 40 şi 50% din veniturile totale ale statului. Şi asta în condiţiile în care nu au grija pensiilor şi doar în mică măsură a sănătăţii sau a educaţiei. Însă vrajba de la centru  reverberează în teritoriu, unde alianţele locale merg, de obicei, după tiparul centrului.

    Scandalul din coaliţia de guvernare a izbucnit după ce premierul Florin Cîţu l-a demis pe ministrul USR – Plus Stelian Ion. Decizia de remaniere a unui ministru din cabinetul său îi aparţine prim-ministrului, care conduce Executivul, însă USR – Plus, care a fost pus a doua oară în faţa faptului împlinit privind demiterea unui ministru de-al său, şi-a retras sprijinul politic acordat lui Florin Cîţu. Situaţia a escaladat într-o depunere a unei moţiuni de cenzură din partea USR – Plus cu sprijinul partidului cu mesaje extremiste AUR, o asociere care, în urmă cu o lună, părea de domeniul fantasticului.

    Dincolo de alianţa de la nivel central, care acum s-a transformat într-o răfuială, PNL şi USR – Plus au mers împreună, fie la alegerile locale din 2020 ca o alianţă, fie au format majorităţi împreună în consiliile locale şi judeţene. Întrebarea este, dacă coaliţia se va rupe iremediabil, cât va mai dura până când gâlceava de la nivel central va iradia în teritoriu.

    „Dacă la Bucureşti ne confruntăm cu o criză politică majoră, la nivelul administraţiei publice locale nu există divergenţe care să ne împiedice să lucrăm împreună la proiectele comune pentru oraş. Până acum, atmosfera de la centru nu a afectat colaborarea noastră locală, dacă fac abstracţie de luptele interne destul de urâte pe care le-am văzut la PNL Timişoara”, a transmis către ZF primarul Timişoarei, Dominic Fritz (USR-PLUS).

    La rândul său, primarul Lucian Viziteu (USR – Plus) de la Bacău, care a candidat şi cu sprijinul PNL la alegerile locale, transmite un mesaj de pace: „Ce se întâmplă la nivel naţional nu ne afectează la Bacău şi sper să nu ne afecteze. Alianţa cu PNL la nivel local este una puternică şi în scopul de face lucruri pentru băcăuani. Sper ca la nivel naţional lucrurile să se liniştească cât mai repede şi să avem din nou o guvernare de dreapta PNL-USR-PLUS-UDMR.”

    Acelaşi mesaj vine şi din partea primară a lui Dominic Fritz: „Eu am încredere că sunt partide responsabile care au înţeles mesajul ce ne-a fost transmis la vot de către alegători care trebuie să guvernăm împreună România, să reformăm statul, administraţia şi politica. Îmi doresc ca atât alianţa locală, cât şi coaliţia guvernamentală să meargă mai departe, iar interesul public să fie pus deasupra oricăror dispute politice şi interes de partid. ”

    În cazul unei rupturi definitive însă, preşedinţii CJ Braşov Adrian Veştea spune că activitatea de la Braşov nu va fi afectat: „Noi am gândit această alianţă pe nişte principii, obiective pe care le-am stabilit fiecare dintre noi şi nu consider că sunt vreun rost să nu raportăm la ceea ce se întâmplă vremelnic la nivel central. ”