Tag: TVA

  • Schimbare majoră în reforma TVA propusă de Ministerul de Finanţe. De când devine măsura OBLIGATORIE

    Potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanţe, noile prevederi au în vedere amânarea aplicării sistemului de plată defalcată cu câteva luni, precum şi sancţiuni mai blânde pentru firmele care nu se conformează.

    CITEŞTE NOTA DE FUNDAMENTARE A PROIECTULUI

    CITEŞTE PROIECTUL DE ORDONANAŢĂ

    „Ca urmare a discuţiilor pe care le-am avut cu mediul de afaceri, cu patronatele, cu mari întreprinderi şi IMM-uri, vom propune o serie de modificări la proiectul de ordonanţă privind splitul TVA, care să ţină cont de observaţiile reprezentanţilor companiilor. Am reţinut că principalele observaţii se referă la implementarea prea rapidă a proiectului şi la penalitatea de 50% care ar fi introdusă prea repede asupra neplăţii TVA. De aceea, vom amâna intrarea în vigoare a TVA split în mod obligatoriu la 1 ianuarie 2018, iar de la 1 octombrie va fi doar opţional”, au declarat surse oficiale din cadrul Ministerului de Finanţe, pentru Ziarul Financiar.

    Pentru a atrage companiile să treacă pe sistemul TVA split încă de la 1 octombrie, acestea vor primi o bonificaţie de 5% din impozitul pe profit pentru anul în curs, sau după caz a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. De asemenea, vor fi anulate penalităţi de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017.

    Conform noilor prevederi, penalitatea pentru neplata TVA, de 50% din suma datorată, va intra în vigoare doar după 30 de zile şi nu imediat. În plus, se va extinde termenul în care persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA au obligaţia virării TVA de la 3 zile lucrătoare la 7 zile lucrătoare.

    De asemenea, registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA va fi înfiinţat în perioada 1 octombrie-31 decembrie 2017. ANAF îşi mai asumă ca în termen de maxim 3 zile lucrătoare să aprobe transferul sumelor din contul de TVA în contul curent al titularului.

    România are cea mai mare evaziune la TVA din Uniunea Europeană, de 40%. Astfel, colectează pe an în jur de 11 miliarde de euro şi ar trebui, conform calculelor macroeconomice, să colecteze 19 miliarde de euro anual.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLUI AICI 

     

  • Care sunt ţările din Europa care plătesc cele mai mari taxe. Câte zile trebuie să muncească un român pentru a-şi plăti taxele anuale

    Aşadar rata reală de impozitare în Franţa este de 57,53%, în Belgia 56,9% şi în Austria de 54,7%. Asta înseamnă că, în medie, un francez trebuie să muncească 210 zile, până pe 29 iulie, când termină de plătit impozitele la stat şi poate începe agonisirea. De fapt, 29 iulie este cunoscută ca “ziua eliberatoare”.

    Dintre ţările memebre ale Uniunii Europene, cea mai mică rată reală de impozitare este în Cipru (23,85%), în timp ce media europeană este de 44,96%, în scădere în ultimii şase ani. În România, această rată este peste medie, anume 47,62%. Astfel un român trebuie să muncească 174 de zile până să scape de taxele şi impozitele pe care le datorează statului.

    20 dintre cele 28 de state memebre ale UE au mărit TVA-ul din 2009 până în prezent. Ceea mai mare creştere a TVA s-a înregistrat în Ungaria unde a sărit de la 20% la 27%. În România TVA-ul este de 19%. Cea mai mare cotă a TVA în România a fost înregistrată între 2010 si 2016 când a fost de 24%. De la 1 ianuarie 2016 TVA a scazut cu patru procente, iar de la 1 ianuarie 2017 TVA a scazut de la 20% la 19%.

  • Care sunt ţările din Europa care plătesc cele mai mari taxe. Câte zile trebuie să muncească un român pentru a-şi plăti taxele anuale

    Aşadar rata reală de impozitare în Franţa este de 57,53%, în Belgia 56,9% şi în Austria de 54,7%. Asta înseamnă că, în medie, un francez trebuie să muncească 210 zile, până pe 29 iulie, când termină de plătit taxele şi impozitele la stat şi poate începe agonisirea. De fapt, 29 iulie este cunoscută ca “ziua eliberatoare”.

    Dintre ţările memebre ale Uniunii Europene, cea mai mică rată reală de impozitare este în Cipru (23,85%), în timp ce media europeană este de 44,96%, în scădere în ultimii şase ani. În România, această rată este peste medie, anume 47,62%. Astfel un român trebuie să muncească 174 de zile până să scape de taxele şi impozitele datorate statului.

    20 dintre cele 28 de state memebre ale UE au mărit TVA-ul din 2009 până în prezent. Ceea mai mare creştere a TVA s-a înregistrat în Ungaria unde a sărit de la 20% la 27%. În România TVA-ul este de 19%. Cea mai mare cotă a TVA în România a fost înregistrată între 2010 si 2016 când a fost de 24%. De la 1 ianuarie 2016 TVA a scazut cu patru procente, iar de la 1 ianuarie 2017 TVA a scazut de la 20% la 19%.

  • O nouă taxă pe care trebuie să o platească românii incepând cu 2018

    Toate ţările europene folosesc acest mod de taxare, iar valoarea tarifului a fost stabilită la nivelul pieţei europene, ajustată la puterea de cumpărare a românilor, se arată într-un comunicat.
     
    În Bucureşti, tariful va fi de 12 euro pe an, plus TVA.
     
    Acum, cei care înregistrează un domeniu nou plătesc 61 de dolari.
     
    Românii au rezervat până acum aproape un milion de domenii.ro. Multe dintre ele nu mai sunt folosite şi vor fi astfel deblocate.
  • O nouă taxă pe care trebuie să o platească românii incepând cu 2018

    Toate ţările europene folosesc acest mod de taxare, iar valoarea tarifului a fost stabilită la nivelul pieţei europene, ajustată la puterea de cumpărare a românilor, se arată într-un comunicat.
     
    În Bucureşti, tariful va fi de 12 euro pe an, plus TVA.
     
    Acum, cei care înregistrează un domeniu nou plătesc 61 de dolari.
     
    Românii au rezervat până acum aproape un milion de domenii.ro. Multe dintre ele nu mai sunt folosite şi vor fi astfel deblocate.
  • CDR: Noul sistem de plată a TVA poate duce la insolvenţa agenţilor economici oneşti

    „Noul sistem privind plata defalcată a TVA, în primul rând va genera dificultăţi majore de flux de numerar, cu consecinţa necesităţii atragerii unor noi surse de finanţare, sau în cazuri nefericite, chiar cu intrarea în insolvenţă a agenţilor economici oneşti. În plus, odată cu aplicarea sistemului se intenţionează aplicarea unor sancţiuni considerabile (i.e. amenzi în valoare de 10% – 50% din valoarea TVA nevirată în contul furnizorului / prestatorului), chiar şi în situaţia unor plăţi făcute din greşeală în alte conturi decât conturile dedicate de TVA”, se arată în comunicatul transmis de CDR.

    Reprezentanţii Coaliţiei susţin că plata cu întârziere sau neplata la bugetul de stat a TVA declarată de un contribuabil nu constituie evaziune fiscală, conform legii, cu toate că în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă noul mecanism este prezentat ca o măsură de combatere a evaziunii fiscale. Mai mult, pentru combaterea situaţiilor privind neachitarea sumelor de TVA la termen sunt deja aplicate măsuri penalizatoare prin Codul de procedură fiscală, precum impunerea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere sau măsuri asigurătorii. Ca atare, evaziunea fiscală din domeniile cu risc fiscal ridicat de nedeclarare a veniturilor nu va fi combătută de noul sistem de plată defalcată a TVA.

    „În al doilea rând, dorim să semnalăm faptul că o astfel de măsură prin care sunt indisponibilizate sumele de TVA, prin limitarea scopului pentru care pot fi folosite şi deci a dreptului de dispoziţie asupra acestora, reprezintă o ingerinţă asupra dreptului de proprietate al firmelor, ceea ce ridică probleme de constituţionalitate a acestor măsuri”, se mai arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radiografia businessului în 2016. Scăderea TVA a funcţionat. Companiile au raportat afaceri de 280 mld. euro şi un profit record

    Cifra de afaceri a companiilor din România s-a majorat cu 2,4% anul trecut, la 1.263 de miliarde de lei (281 de miliarde de euro), businessul conti­nu­ând astfel creşterea din ultimii trei ani, în timp ce rezultatele din contul de pro­fit arată un an record pentru businessul com­paniilor, cu o marjă netă de 4,2%.

    Rezultatele includ bilanţurile a 661.000 de companii din România, potrivit datelor de la Registrul Comerţului culese la jumă­ta­tea lunii iulie. În ultimii trei ani numărul com­paniilor cu bilanţ depus rămâne con­stant la 660.000 de firme, acesta fiind nu­cleul de companii din economie.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Mihaela Mitroi, PwC: Impozitarea societăţilor cu un procent din cifra de afaceri ar duce la inhibarea investiţiilor

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe.

    “În momentul de faţă, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit”, remarcă Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală, PwC Europa de Sud-Est. “Există într-adevăr un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai micro-întreprinderilor, dar şi acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care şi România. La momentul introducerii acelui impozit,  Romania a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles in acest sens, si Comitetul nu a fost impotriva ideii in sine, ci doar a dorit ca aceasta schema sa fie una de simplificare doar pentru micile intreprinderi si nu un mecanism general aplicat.”

    Potrivit legislaţiei Uniunii Europene, mai exact Directivei de TVA, spune ea, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, “astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar.“

    Mihaela Mitroi vorbeşte despre art. 401 al aceleiaşi Directive, care specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiţia ca prin colectarea acestor impozite, drepturi şi taxe să nu se dea naştere, în comerţul între statele membre, unele formalităţi legate de trecerea frontierelor.  “Mai mult, Articolul 113 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată că “Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă dispoziţiile referitoare la armonizarea legislaţiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei”, notează ea.

    Mihaela Mitroi aminteşţe că au mai existat astfel de iniţative pentru anumite industrii, iar Comisia Europeană a considerat că acestea contravin legilor europene.  “De asemenea, într-o decizie luată de Curtea Europeană de Justiţie referitoare la o iniţiativă legislativă a Ungariei de impozitare a cifrei de afaceri a unor retaileri (deci o speţă similară), Curtea a arătat că aceasta poate fi în contradicţie cu prevederile Directivei Europene privind TVA. Prin urmare, suntem de părere că eliminarea impozitului pe profit şi aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile legislaţiei comunitare.“

    O altă problemă sesizată de analistul PwC este că trecerea la o astfel de taxă pe cifra de afaceri ar putea crea condiţii pentru dubla impunere în statele cu care România a încheiat convenţii încă de la jumătatea secolului trecut.  “Prin urmare, ar însemna irosirea unor eforturi făcute în ultima perioadă la nivel internaţional, cum ar fi semnarea Conventiei multilaterale de la Paris – MLI, privind prevenirea abuzului din acordurile fiscale, aderarea Romaniei ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS etc.“

    Este evident că în condiţiile în care România ar renunţa pur şi simplu la impozitul pe profit, aceste iniţiative şi-ar pierde sensul sau dacă baza de impozitare comună se va introduce în baza unei Directive Europene aceasta ar trebui implementata în România, explică Mihaela Mitroi. “Şi dacă se întâmplă asta ne vom întoarce de unde am plecat. Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanţă economică. Dacă societăţile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investiţiilor şi a dorinţei companiilor de a-şi extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creşterii economice şi ar penaliza start-upurile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiţiei şi la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit. De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferenţiere între contribuabili prin simpla apartenenţă la anumite industrii. Ce motivaţie ar mai avea investitorii să rişte noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu ?”

  • Liviu Dragnea anunţă că Guvernul renunţă la introducerea cotei zero de TVA la tranzacţii imobiliare

    MEDIAFAX a informat, acum o lună, respectiv în 26 aprilie, citând surse guvernamentale, că Executivul ar urma să renunţe la introducerea cotei zero pentru tranzacţiile imobiliare.
     
    “Mediul de afaceri a arătat că această măsură mai mult încurcă decât ajută, aşa că este posibil să se renunţe la introducerea cotei zero la tranzacţiile imobiliare. În plus trebuie notificată şi Comisia Europeană, iar până acum nu s-a trimis nimic oficial la Bruxelles”, precizau la acel moment, pentru MEDIAFAX, surse guvernamentale.
     
    Întrebat, marţi, dacă se va renunţa la TVA zero pentru imobiliare şi pentru publicitate, Dragnea a răspuns afirmativ.
     
    „Da, este adevărat, pentru că de asta am şi lungit-o atât de mult. Cei din domeniul publicităţii şi din zona presei au spus că această măsură, chiar dacă poate avea efecte bune, poate avea şi efecte perverse, în sensul că ar trebui să aştepte mult la rambursarea de TVA, şi cei din zona de construcţii de locuinţe la fel”, a spus Dragnea.
     
    „Din moment cei ei, cei care erau beneficiarii, nu sunt de acord, rămânem doar cu zero la input-urile în agricultură pentru că acolo situaţia este inversă. Ei sunt obligaţi să vândă cu TVA zero produsele, în schimb input-urile intră cu TVA şi tot aşa aşteaptă un an sau doi până se rambursează TVA”, a adăugat Dragnea.
     
  • Liviu Dragnea anunţă că Guvernul renunţă la introducerea cotei zero de TVA la tranzacţii imobiliare

    MEDIAFAX a informat, acum o lună, respectiv în 26 aprilie, citând surse guvernamentale, că Executivul ar urma să renunţe la introducerea cotei zero pentru tranzacţiile imobiliare.
     
    “Mediul de afaceri a arătat că această măsură mai mult încurcă decât ajută, aşa că este posibil să se renunţe la introducerea cotei zero la tranzacţiile imobiliare. În plus trebuie notificată şi Comisia Europeană, iar până acum nu s-a trimis nimic oficial la Bruxelles”, precizau la acel moment, pentru MEDIAFAX, surse guvernamentale.
     
    Întrebat, marţi, dacă se va renunţa la TVA zero pentru imobiliare şi pentru publicitate, Dragnea a răspuns afirmativ.
     
    „Da, este adevărat, pentru că de asta am şi lungit-o atât de mult. Cei din domeniul publicităţii şi din zona presei au spus că această măsură, chiar dacă poate avea efecte bune, poate avea şi efecte perverse, în sensul că ar trebui să aştepte mult la rambursarea de TVA, şi cei din zona de construcţii de locuinţe la fel”, a spus Dragnea.
     
    „Din moment cei ei, cei care erau beneficiarii, nu sunt de acord, rămânem doar cu zero la input-urile în agricultură pentru că acolo situaţia este inversă. Ei sunt obligaţi să vândă cu TVA zero produsele, în schimb input-urile intră cu TVA şi tot aşa aşteaptă un an sau doi până se rambursează TVA”, a adăugat Dragnea.